Page 73 - 1957-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI

Să intensificăm pregătirile pentru ce! ds°al VI-

Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor

pentru Pace şi Prietenie de ia Moscova

Duminică a avut Ioc şedinţa Şedinţa Comitetului Naţional de amenajarea şoselelor, drumuri­
Comitetului Naţional de pregă­ pregătire a participării tineretului lor şi podurilor, să contribuie
tire a participării tineretului din R.P.R. la Festivalul de la Moscova
din R.P.R. la cel de-al Vl-lea din plin la curăţenia oraşelor
şi satelor.
Festival Mondial al Tineretului
şi Studenţilor pentru Pace şi săteşti care s-au angajat să In toate regiunile ţării se

Prietenie de la Moscova. cultive 4.178 ha. desfăşoară intense pregătiri pen­
Şedinţa a fost condusă de a-
Comitetul cheamă toate orga­ tru festivalurile regionale ale
cad. Cezar Petrescu, preşedin­ nizaţiile U.T.M. de la sate să
Anu! IX. Nr. 713 Joi 28 martie 1957 4 pagini 20 bani tele comitetului naţional. preia această iniţiativă patrio­ tineretului. /
tică. Tinerii satelor noastre
p*r - ---- ------------------r - r g Planul valoric Comitetul a examinat stadiul sînt chemaţi să contribuie cu Sportivii şi-au început antre­
trimestrial a fost pregătirilor ce se desfăşoară în toate forţele lor Ia succesul
întreaga ţară în întîmpinarea campaniei agricole de primăva­ namentele pregătitoare. In mul­
Colectivul de muncitori, ingi­ Festivalului de la Moscova şi a ră, îndeplinind la timp şi în bu­
neri şi tehnicieni, al fabricii de constatat cu satisfacţie entu­ ne condiţiuni toate muncile a- te regiuni se desfăşoară „Cupa
ciorapi şi tricotaje „Sebeşul" ziasmul cu care tineretul de pe gricole.
din Sebeş, muncind cu sîrguin- festivalului“ Ia fotbal.
ţă, a reuşit ca în cadrul întrece­
rii ce-o desfăşoară în cinstea Comitetul cheamă pe toţi ti­
zilei de 1 Mai, să obţină un nou
succes în producţie. In ziua de nerii să participe activ la „Spar-
26 martie, acest harnic colectiv
a îndeplinit planul valoric pe tachiada de vară a tineretului“,
primul trimestru al anului.
tot cuprinsul patriei participă mare acţiune sportivă de mase,
In zilele ce au mai rămas pî- la realizarea acţiunilor p/evă-
nă la sfîrşitul acestei luni, co­ zute în plan. Festivalul de la Moscova a în cinstea Festivalului de Ia
lectivul acestei fabrici, dă bătă­ trezit ecou şi în inimile celor Moscova.
lia pentru realizarea planului de Tineretul din uzine şi de pe mai tinere vlăstare ale patriei
producţie la toate sortimentele. ogoare întîmpină Festivalul prin noastre. Astfel, pionierii unită­ Se desfăşoară din plin con­
noi realizări în industrie şi în ţii nr. 5 din şcoala de 7 ani, cursurile de creaţie muzicală,
--------------- * ---------------- muncile agricole. comuna Vinerea, raionul Orăş­ literară, plastică şi concursul
tie, regiunea Hunedoara, aflînd tinerilor actori ai teatrelor dra­
matice.

Iniţiativele tinerilor de la uzi­ despre iniţiativa patriotică a or­ Concursul naţional al tineri­
nele „Tudor Vladimirescu“-Bu- ganizaţiei U.T.M. din comuna lor solişti a antrenat peste 500
cureşti şi „Progresul“-Brăila se Siliştea privind „Lotul festiva­ de tinere talente.
extind în tot mai multe între­ lului“ au lansat un apel către
Comitetul cheamă pe toţi ti­
prinderi. Prin introducerea ini­ pionierii şi şcolarii din întrea­ nerii creatori, compozitori, scri­
ţiativei tineretului de Ia „Pro-
gresul“-Brăila au fost realizate ga ţară în care îi cheamă să itori, artişti plastici să partici­
pînă în prezent pe întreaga ţa­ cultive cîte o suprafaţă de te­ pe cu entuziasm la concurs, de-
ră economii de peste 10 mili­ ren de 500 m.p. din lotul şcolar dicînd toată capacitatea şi ta­
cu zarzavaturi timpurii. Acest lentul lor marelui eveniment a
oane lei.
tereni să poarte numele de „lo­ tinerei generaţii, Festivalul Mon­
In întreaga ţară numărul bri­ tul pionierilor pentru festival“. dial.

găzilor de tineret a crescut cu Comitetul cheamă pe toţi pio­ In cadrul „Săptămînii Mon­

peste 300. In cinstea Festivalu­ nierii, elevii şi studenţii patriei diale a Tineretului“ au loc mul­

lui au fost strînse pînă în pre­ noastre ca în cinstea Festivalu­ te acţiuni închinate festivalului.
zent peste 12.000 tone fier vechi. lui să-şi întărească eforturile la Mii de tineri au participat la

Comitetul cheamă pe tinerii învăţătură şi să participe tot colecta fondurilor pentru spriji­
îndrumaţi de organizaţiile din toate uzinele şi fabricile pa­ mai activ în acţiunile de mun­ nul tineretului din colonii în
vederea participării la festival.
U.T.M., tinerii din satele raio­ triei să urmeze exemplul tineri­ că obştească.
nului Haţeg organizează loturi lor de la „Progresul“-Brăila şi O altă iniţiativă patriotică ce In scopul bunei desfăşurări
ale festivalului. Pînă acum au „Tudor Vladimirescu“-Bucureşti, găseşte un răsunet tot mai larg a tuturor acţiunilor în întîmpi­
să-şi valorifice tot mai mult ta­ narea festivalului, membrii Co­
ooooooooooooooooooc* oooooooooooooooooo fost organizate asemenea loturi lentul şi iniţiativa creatoare în o constiiue chemarea tinerilor mitetului naţional au fost re­
în II sate. vederea realizării de noi şi im­ de la Bacău în vederea înfru­ partizaţi să sprijine munca în
S In secţia mecanică a întreprinderii de industrie locală „I.C. Frlmu" din Orăştie, lucrează şi strungarul L portante succese în producţie, museţării oraşelor şi satelor pa­ toate regiunile ţării.
In comunele Pui, Silvaşu In­ pentru creşterea producţiei şi triei. Pînă acum au răspuns a-
0 fruntaş în producţie loan Haneş. ferior, Sîntămăria — Orlea şi productivităţii muncii, pentru cestei chemări peste 70 de co­ Comitetul naţional cheamă
X Comunistul loan Haneş, constituie un exemplu în muncă pentru ceilalţi muncitori ai secţiei. El îşi reali- Y altele, tinerii au şi arat loturile. realizarea de economii şi redu­ mitete orăşeneşti şi raionale întregul tineret să-şi intensifi­
Ele vor fi însămîntate cu po­ cerea preţului de cost. U.T.M. ce pregătirile pentru cel de-al
v zeazăşi îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie şi cîştigă lunar un salariu de 1.000—1.100 lei. O rumb, iar întreaga recoltă va fi Vl-lea Festival Mondial, să-şi
vîndută statului. Banii vor fi Iniţiativa patriotică a orga­ Comitetul recomandă tuturor sporească eforturile în muncă
O In clişeu: strungarul loan Haneş, controlînd cu şublerul dimensiunile piesei pe care o strungeşte. 0 viraţi la fondul festivalului. nizaţiei U.T.M. din comuna Si­ organizaţiilor U.T.M ., tuturor şi învăţătură, să obţină noi suc­
tinerilor să facă din luna apri­
$~ Foto: H. PETRUŢ $

X ’0

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOOOC0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Intovăraşiţii din Berthelot liştea, raionul Lehliu, regiunea lie „Luna înfrumuseţării oraşe­ cese în activitatea culturală, ar­
Bucureşti, privind „Lotul festi­ lor şi satelor patriei noastre“, tistică şi sportivă Ia oraşe şi
sate, manifestîndu-şi încă odată
fruntaşi pe raion CEA MAI TINĂRĂ MINĂ valului“ a fost primită cu entu­ să muncească cu sîrguinţă la solidaritatea sa cu tineretul pro­
ziasm de tinerii ţărani şi a fost sădirea pomilor şi puieţilor, la gresist al lumii, în spiritul pă­
Membrii întovărăşirii agricole Tot în săptămîna trecută au din Valea Jiului preluată pînă în prezent de amenajarea parcurilor şi tere­
din Berthelot au început primii fost terminate şi arăturile pen­ peste 1.000 organizaţii U.T.M. nurilor sportive, Ia repararea şi cii şi prieteniei. {Agerpres}

pe raion însămînţările. Folosind tru însămînţările din epoca Il-a.

din plin fieoare zi bună de muncă Avînd totul pregătit, întovărăşi- Sînt 10 ani de cînd s-a des­ te intens. Ar fi poate o afirma­ lor de plan sînt şi măsurile lu­ LUCRĂRI DE FOLOS O BŞTESC
ei au reuşit să termine însămîn- tii aşteaptă acum momentul po­ chis mina de ta Uricani. Cîte ţie gratuită să spunem numai ate de conducerea minei care a
ţările din epoca l-a încă din transformări nu s-au făcut aici atît, întrucît şi în sectoarele al­ creat o linie de front activă, a Prin luna ianuarie deputatul a cetăţenilor grajdul din comu­
trivit pentru a însămînta porum­ în decursul unui deceniu de tor mine se munceşte. Dar fap­ organizat transportul subteran Gheorghe Cioară din comuna na Intregalde, a fost dat în fo­
săptămîna trecută. muncă, de năzuinţe, din care tul că cea mai tînără mină a şi cel de la suprafaţă, precum Intregalde, a propus sfatului losinţă. In această acţiune s-au
bul. multe s-au îndeplinit. Văii Jiului — mezina — cum şi asigurarea cu lemnul necesar popular comunal să se constru­ evidenţiat în mod deosebit tova­
s-ar spune, .e fruntaşă pe bazin, armării, înfiinţînd un depozit iască un grajd neoesar pentru răşii Alexandru Boţan, Ioan Li-
Munci agricole executate la timp La Uricani, s-a clădit un o- dovedeşte ca cei, care lucrează la Uricani. Toate acestea au adăpostirea reproducătoarelor din ciu şi alţii.
răşel nou_ cu blocuri impozan­ aici nu şi-au luat ca justificare creat posibilitatea ca în primele comună. Cu această ooazie, el a
Ţăranii muncitori din întovă­ pentru însămînţ>area porumbului te, arătoase, aşa cum se întîl- vîrsta minei, ci au făcut ca po­ 23 de zile ale lunii martie să propus şi resursele materiale din Tot în comuna Intregalde la
şi s-au împrăştiat îngrăşăminte nesc des în întreaga Vale a sibilităţile reale ce există aici se dea peste plan o cantitate oare se poate construi. Sfatul o adunare populară, tov. Ion Mi-
răşirea agricolă de la Viile Noi- chimice peste cele 20 ha. de gnu. Jiului. Şi oricine trece prin o- să fie folosite din plin în sco­ de 1.764 tone de cărbune. popular găsind ca justă propu­ clea, preşedintele sfatului popu­
Devia, au însămînţat cu legume răşelul născut pe meleagurile pul măririi producţiei de căr­ nerea, a făcut un apel la cetă­ lar a propus cetăţenilor oa peste
şi zarzavaturi 1 ha. de teren pe In prezent, întovărăşiţii exe­ acestea nu poate să nu obser­ bune. Cea mai tînără mină e frun­ ţeni pentru a participa prin pîrîul oare trece prin raza co­
care l-au contractat cu O.C.L. A- cută lucrările de grădinărie. ve viaţa ce pulsează intens a- taşă pe întreagă Vale a Jiului. muncă voluntară la ridicarea a- munei să se construiască un pod
prozar. Ei au mai pregătit şi 4 Printre tovarăşii care au termi­ ici. Intr-o parte se vede o ma­ Mina e tînără şi deservită în E un titlu pe care îl merită cu cestui grajd. Locuitorii comunei lung de 10 metri şi lat de 4 me­
ha. pentru a fi însămîntate cu nat lucrările ce le reveneau pe cara înaltă ridicînd cărămizi, majoritate de oameni tineri. Pu­ au răspuns cu entuziasm la che­ tri, oare să uşureze transportul
sfeclă de zahăr pe oare le-au con­ oap de familie, se numără şi prefabricate din steril sau be­ ţini sînt vîrstnici aici, dar şi prisosinţă colectivul care lu­ mare, trecînd imediat cu ajuto­ carelor la muncile agricole.
tractat cu fabrica de zahăr din Cornel Breazu, Anton Petrescu, ton armat şi depunîndu-le, ca cei care sînt, se consideră tot crează aici şi care, prin activi­
Nistor Pîrva şi Remus Maioro- pe un lucru deosebit de fragil pe tineri. Ca dovadă stau realiză­ tatea ce o desfăşoară, dovedeş­ rul sfatului şi a deputaţilor la Cetăţenii au primit cu entu­
Bod. rile ce le înregistrează zi de te că nu l-a primit degeaba. ziasm această propunere trecînd
Pînă acum, tractoarele S.M.T. san. o platformă unde se află cîţiva zi. De altfel, grupele conduse procurarea materialelor şi efec­ Ia realizarea ei. De curînd podul
L. CRIŞAN de tovarăşii Vasile Hriţcan, A- Alegeri de asesori a fost dat în folosinţă. El a fost
au terminat de arat arăturile constructori ai unei noi case. tuarea lucrărilor propriu zise. In realizat numai din resurse locale
lexandru Eisler, Ilie Damşa, Vi- populari şi prin munca voluntară a cetă­
încă o întovărăşire în Vinfu de Jos Ar fi greşală însă să conside­ total pentru ridicarea grajdului
răm că vîrsta minei poate ca­ orei Irirnie de la sectorul nr. 1 In cursul acestei luni în toa ţenilor. La această lucrare s-au
De avantajele pe care le adu­ Noua întovărăşire poartă nume­ racteriza munca colectivului ca­ sau ale tovarăşilor Silviu Io- te comunele, instituţiile şi între­ s-au prestat un număr de 21 de prestat un număr de 67 zile
ce lucrarea pămîntului în comun, le „Mureşul“. re lucrează aici. Pe galeriile ei van. Gheorghe V. Ilie, Ioan prinderile raionului Alba au a- muncă cu braţele şi 29 zile mun­
âe conving tot mai mulţi ţărani Cele 38 de familii au adus în pe suitoare şi mai ales în aba­ Steţ, de la sectorul nr. 2 unde vut loc adunări de alegere a a- zile muncă voluntară cu bnaţele că cu atelajele.
muncitori. Zilele trecute, 38 de întovărăşire 24,85 ha. teren a- tajele minei, se văd oameni, lucrează tineri şi vîrstnici, sînt sesorilor populari, oare îşi vor
:amilii din satul Vurpăr, comu- rabil, fîneaţă, livadă etc. Ca pre­ mulţi oameni. Unii se duc du­ cunoscute şi recunoscute ca exercita atribuţiunile pe lingă şi 19 zile muncă cu atelajele.
ia Vinţu de Jos, s-au unit în ca­ şedinte al acestei întovărăşiri a pă lemn de armare, alţii îm­ fruntaşe pe exploatare. Voinţa tribunalul popular raional. Nu­
drul unei întovărăşiri agricole. fost ales tov. Iacob Ringheţ. ping vagonetele încărcate cu şi entuziasmul înflăcărat al ti­ mărul total al asesorilor aleşi pe De curînd prin munca voluntară
cărbune la garnitură, iar în a- nerilor se împletesc cu experi­ raion este de 140. Cei aleşi sînt
--------------- :::cc:--------------- enţa vîrstnicilor şi rezultatul atît tineri cît şi vîrstnici, femei M acaraua de şarjare
batajele minei se zăresc alţii concret e acela că de cîtva şi bărbaţi de diferite profesii şi
O nouă cooperativă de credit şi economii care desfac cu pikamerul bul­ timp, mina unde lucrează ei e
în fruntea celorlalte exploatări.
De curînd, în comuna Benic, părţi sociale. Fondultotal al a- gării întunecoşi de cărbune din

straturile aşezate în fîşiî mari.

raionul Alba, un număr de 215 eestei cooperative estede 10.750 In cele două sectoare de unde Fără îndoială că un factor naţionalităţi, fruntaşi în produc­

cetăţeni au inaugurat o coope- lei încasaţi şi 4.300 lei taxă de se scoate cărbunele se munceş- important în depăşirea sarcini- ţie şi oare se bucură de simpatia

nativă de credit, cu tot atîtea înscriere. ¦"V/N/W/V/ ' maselor.

la a iB B n a a iia iia a D iiK a B B D B a H B B B iB B O B n a n B s unKHBBBnazDHBtSEHa&iiBBiiatiaBaBBflBB: «HBnaaHEfEBnnnRDnEQBraoHaHninanaHoaBonaainaaaaBnBBaaaHEniDnnBinHHHt-sBBUHOBaaHBiaBJBBnannnnDBRiniflan

Gospodăria agricolă colectivă tivarea în condiţii' optime a ce­ ¦turale şi venituri băneşti. La ce­ 220,96 zile-muncă s-au efectuat rare că gospodăria colectivă n-a Cel mal Important agregat al furnalului tineretului de la uzina „Vic­
„23 August“ din Rapoltu Mare, realelor, pomilor fructiferi, legu­ le 54,83 ha. teren pe care îl po­ pentru executarea diferitelor lu­ reuşit să cumpere animalele toria“ Călan, este macarua de şarjare construită la combinatul metalurgic
raionul Hunedoara, s-a inaugu­ melor şi zarzavaturilor, permi- sedă gospodăria, nu are nici o crări agricole. Din aceste cifre se prevăzute în planul de producţie
rat la 1 august 1954, cu 23 de ţind în acelaşi timp şi dezvol­ vacă de lapte, nici un porc şi poate vedea limpede modul de­ pe anul 1956 şi nici să cons­ Reşiţa. Această macara asigură alimentarea ritmică a furnalului cu în­
familii. Atunci poseda 40 ha. te­ tarea sectorului zootehnic. In mo­ nici o pasăre. Deşi s-a prevăzut fectuos de folosire al zilelor- truiască şopronul pentru atela­
ren arabil şi 2,95 ha. livadă de mentul de faţă gospodăria pose­ încă din anul trecut să se cum­ muncă în gospodăria colectivă je. Din această oauză căruţele cărcătura necesară elaborării fontei.
pomi. Membrii colectivişti au dă 45 braţe de muncă şi o su­ pere 50 de oi, aceşt lucru s-a din Rapoltu Mare. stau şi în prezent sub cerul li­ Pe acest agregat lucrează macaragistul Ferdinand Herţeg, iar buna func­
adus numai 3 cai, 1 mînz, două prafaţă de 54,83 ha. teren, din făcut abia de puţin timp. La fel ber. Toate acestea sînt o urmare
oare şi două pluguri. După cîte oare 2,95 ha. livadă de pomi şi nu s-au cumpărat nici cele două Nefiind ajutaţi în suficientă a faptului că colectiviştii n-au ţionare a macaralei este asigurată de lăcătuşii şi electricienii de' întreţinere.
se vede, oa oricare familie nou 1,50 ha. grădină de legume, iar vaci planificate. măsură de către organele de par­ fost ajutaţi să înţeleagă că ve­ In clişeu: macaraua de şarjare de ia furnalul tineretului din Călan.
înjghebată, şi gospodăria colec­ oa animale are 6 cai, 2 boi, 2 tid, sfatul popular comunal şi niturile gospodăriei şi prin ur­
tivă din Rapoltu Mare avea juninci şi 70 de oi. Din cauză că terenurile au de organele agricole, la mulţi mare veniturile individuale ale Foto: I. TEREK
multe de făcut pentru desfăşura­ fost slab îngrăşate, sau n-au fost colectivişti se manifestă tendin­ colectiviştilor sînt cu atît mai
rea în bune condiţiuni a proce­ Rezoluţia C.C. al P.M.R. din îngrăşate de loc, recoltele pe ţa de a împărţi toate produsele mari cu cît este mai mare fondul
sului de producţie şi pentru a 16—17 iulie 1956, trasează oa hectar din anul trecut au fost pentru munca efectuată fără să de bază.
asigura colectiviştilor o viaţă îm- sarcină organelor de partid şi de destul de mici (1.351 kg. grîu, se gîndească să măreăscă fon­
stat să acorde mai multă aten­ 1.300 kg. porumb, 6.333 kg. sfe­ Este cunoscut că legumele şi
nd oameni hotărîţi, colec- ţie întăririi organizatorico-econo­ clă furajeră şi numai 850 kg. dul de bază. Acest lucru se poa­ zarzavaturile aduc mari venituri
;ii au muncit cu eforturi în- mică a gospodăriilor colective. orz). La neîngrăşarea terenuri­ colectiviştilor. Gospodăria colec­
e pentru a învinge greută- lor se mai adaugă şi faptul că te vedea şi din următorul exem­ tivă din Rapoltu Mare cultivă
de început, reuşind oa în Vorbind despre întărirea orga- nu se respectă termenele optime plu : în anul trecut, de pe cele legume şi zarzavaturi, dar pe o
ul an de activitate comună nizatorico-economică a gospodă­ de executare a diferitelor lu­ suprafaţă de numai 1,50 ha. In
5), să obţină recolte care riei colective din Rapoltu Mare, crări, datorită slabei participări 2,95 ha. livadă de pomi s-au re­ raport cu posibilităţile pe oare le
ntrecut cu mult pe cele ale trebuie să arătăm că nu s-a dez­ Ia lucru a colectiviştilor. are este puţin. De aceea, Consi­
iilor muncitori cu gospodă- voltat în măsura posibilităţilor coltat cca. 16.500 kg. prune, 580 liul de conducere .ajutat de sfa­
idividuale (2.200 kg. grîu la pe care le are. Deşi este în al In lunile ianuarie şi februa­ tul popular comunal şi organele
1.600 kg. porumb, 22.000 treilea an de activitate, fondul rie a. c. de exemplu, din 41 kg. mere şi o cantitate destul agricole ,va trebui să arate co­
artofi, etc). Acest lucru le-a de bază a crescut puţin. Fiind membri, 31 n-au efectuat nici lectiviştilor necesitatea măririi
posibilitate să repartizeze slab îndrumată şi ajutată de or­ măcar o zi-muncă, iar 11 mem­ de mare de nuci. Din aceste fruc­ suprafeţei cultivate cu legume.
tiviştilor la zi-muncă : 6,300 ganele de partid şi de stat şi bri au între 3 şi 20 zile lucrate.
grîu, 1 kg. porumb, 1 kg. în special de organizaţia de ba­ Din totalul de 423,96 zile-mun- te au vîndut numai 4.520 kg. O altă sursă de venituri pe
ifi, 4,300 kg. sfeclă furajeră, ză şi organele agricole de la că efectuate în aceste luni, 101 oare colectiviştii din Rapoltu
. furaje, 0,070 kg. nuci, prune, restul repartizîndu-le la Mare o au la îndemînă şi nu o
> litri ţuică şi alte produse, punctul agricol Simeria, gospo­ zile-muncă aparţin personalului folosesc cum trebuie, este fabri
evaluate în bani la preţul membri, revenind la zi-muncă carea varului. Faţă de această
chiziţii se ridicau la suma dăria nu a reuşit să înfiinţeze şi ¦administrativ, 102 zile-muncă situaţie, organizaţia de bază n-a
5 lei. cîte 0,250 1. ţuică, 0,025 kg. nuci, luat nici o măsură. De altfel, or­
să dezvolte ramuri anexe care colectiviştilor de la atelierele de ganizaţia de bază din gospodă­
ndiţiile naturale cît şi te- 0,200 kg. mere şi 0,500 kg. pru­ rie, nu se ridică la înălţimea ro­
rile pe care le posedă sînt să-î aducă pe lîngă produse na- rotărie şi fierărie şi numai lului ei de conducător şi îndru­
jele mai bune şi permit cul­ ne. De remarcat este faptul că mător politic. Ea se ocupă foarte

şi banii proveniţi din vînzarea (Continuare In pag. 2-a)

prunelor s-au repartizat meniuri­
lor sub formă de avans.

In asemenea situaţie nu-i de mi­