Page 74 - 1957-03
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 713
iiíiiiiniiin.rfi Trtr
m a şin a c ea n o u ă
(Urmare diti pag. l-a) tu Mare. Tov. ing. Cismaş de
In curtea secţiei Horticole din Pantă mecanic şef, tov. Adam la punotul agricol Simeria, a fost
Deva, oamenii îşi vedeau de Lucaci şi Ioam Hăncilă meca- puţin de munca politică de ma numai o singură dată la aceas
treburi. Printre ei se afla şi nici. Dînşii sfiit inovatorii. Şi
tov. Grigore Dopu, maistru gra- iată alături inovaţia, să, este indiferentă faţă de în tă gospodărie de la 1 ianuarie şi Cum am reuşit să ridicăm numărul
dinar. Dădea sfaturi lucrătorilor Era semănătoarea de ceapă tărirea economico-organizatorică pînă în prezent. Colectiviştii şi
cum să muncească mâi bine. construită de cei trei mecanici.
a gospodăriei, nu sprijină consi chiar Serafim Tămătaş, preşedin
Vazînd că mă apropii de el, — Am auzit de această jno-
îmi ieşi în întîmpinare. După vatie chiar ieri. Se spune că se liul de conducere şi nici pe pre tele gospodăriei colective, au ne promovaţilor pe trimestrul II
ce ne salutarăm, mi-a sp u s: fac înseninate economii Cu ajH- şedinte în organizarea muncii. voie a li se arăta cum să lu
— Ştiu pentru ce âti venit, torul ei. Vă rog informaţi-ma Tov. Ion Lăscău, secretarul or creze mai bine şi cum să exe Cu toate pregătirile din timp ridicarea calităţii învăţămîntu- vegheze şi în acest timp cînd el
ganizaţiei de bază, de multe ori cute anumite lucrări. Sîntem si a începerii anului şcolar 1956- lui şi pentru punerea în aplica nu este la şcoală. Aceasta a
Vreţi să vedeţi noua maşină de cît_ de mări sfiit aceste econo- trece peste hotărîrile luate de guri că dacă tov. ing. Cismaş 1957, tcluşi am încheiat tri re a politehnizării învăţămîn-
consiliu sau preşedinte şi dă dis ar fi fost în mijlocul colectiviş tului, s-a întrebuinţat din plin contribuit la reducerea număru
semănat ceapă... Cu această mii. poziţii cu de la sine putere. Adu tilor, atunci cînd s-au însămînţat mestrul I cu un procent de nu materialul didactic. In acest
nările generale ale organizaţiei sfecla de zahăr, plantă care se mai 68 la sută de promovaţi. scop s-au amenajat cele două lui elevilor rămaşi în urmă.
maşină, semănătoarea de ceapă Mâisifiil grădinar se grăbi de bază se ţin rar (în acest an cultivă de puţini ani la noi în Numărul mare de corigenţi (32 laboratoare cu aproape tot ma
s-a ţinut numai o adunare ge regiune, nu s-ar fi dat numai la sută) pe şcoală, şi în deo terialul didactic necesar predă In afară de introducerea unei
cum îi spun muncitorii, facem să-mi dea răspunsul, nerală pînă la data de 22 mar 8—9 kg. de sămînţă la heotar sebi la clasele V-VII, ne-a dat rii chimiei, fizicii, ştiinţelor na discipline stricte, care este ba
tie). Din cauza slabei munci po în loc de 20—25 kg. cît se dă de gîndit. îndată după analiza turii, geografiei etc. Dacă n-am za calităţii învătămîntului, am
minuni. Au construit-o acum — Păi iată c ît: 50^ de mun- litice .şi a faptului că munca cul în mod normal cînd se însărnîn- muncii pe trimestrul I, pe ba avut unele materiale didactice, Întrebuinţat şi alte metode pen
turală lipseşte complect, în ca ţează cu maşina la distanţa de za lipsurilor şi realizărilor, s-a indispensabile predării unor dis tru a face pe elevii rămaşi în
cîteva zile, trei mecanici de-ai citori plantează cu mina într-o drul gospodăriei se manifestă u- 45—50 cm. între rînduri. întocmit un plan de muncă cu cipline, în cadrul coltului peda urmă cu învăţătura să se pună
nele frecuşuri şi discuţii neprin gogic, ele au fost confecţionte serios pe treabă şi să obţină
noştri. zi un hectar de Ceapă. Cu aju- cipiale oare duc la descurajarea Faţă de aceste deficienţe, este sarcini concrete pe oameni, ţi- de către cadrele didactice. note bune. Astfel, în cadrul ser
colectiviştilor harnici şi cinstiţi. bărilor lunare de clase, briga
Ne-am îndreptat apoi spre torul acestei semănători se în- necesar ca Comitetul raional de nînd cont de planul general de Oricîtâ stăruinţă s-ar fi de da de agitaţie satiriza elevii ce
marginea curţii gospodăriei. A- săminţeaza un hectar de ceapă partid Hunedoara, să studieze muncă al şcolii. Ne-am pus în pus, dacă de la început nu s-ar nu-şi făceau datoria la învăţătură
colo, trei oameni meştereau fie- pe zi, folosindu-se numai trei gînd ca în primul rînd să în
care la cîte ceva. braţe de rtmncă. Iată deci că lăturăm supraîncărcarea elevilor. sau erau nedisciplinati. De a-
a fost economisită munca a 47
— Să vi-i prezint — spuse
tovarăşul Dopu. Tov. Romulus oameni.
-------------- —O ^ -------- —
PREVENIREA INCENDIILOR — Lipsurile existenete în gospodă amănunţit cauzele lipsurilor din In această muncă ne-au adus fi plecat pe bazia unei munci semenea prin articole la gazeta
rie au dus şi la situaţia de a nu gospodăria colectivă din Rapoltu un sprijin foarte mare dispozi de perte, erau lăudaţi elevii
DATORIE PATRIOTICA se mai înscrie nici un ţăran Mare şi în special cauzele lip ţiile Ministerului Invăţămîntu- bine organizate, nu am fi reu fruntaşi şi satirizaţi elevii co
muncitor individual în gospodă surilor organizaţiei de bază şi lui cu privire la limitarea acti şit să obţinem rezultate mai daşi sau nedisciplinati.
Unul dintre dăunătorii care a- să, a organelor de stat precum vităţii extraşcolare. bune ca în trimestrul anterior.
duc cele mai mari stricăciuni şi a fiecărui om al muncii să in ria colectviă ,îndreptîndu-se mai. m ?surlk "necesare în ve- Un alt procedeu a fost acela
pădurilor este focul. In condiţii tensifice măsurile de prevenire mult înspre întovărăşirea agri Repartizarea orelor a fost în încă din prima zi a trimes al urmăririi prin.tr-un pariau,
de uscăciune şi vînt focul pro a incendiilor în păduri. colă din sat a cărui perimetru derea îmbunătăţirii situaţiei. In aşa fel făcută îneît să nu se trului II s-a pus în aplicare un pe şcoală, a abaterilor pe cla
voacă incendii de pădure care a crescut în ultimul timp cu pesj ceea ce priveşte întărirea eco predea mai multe discipline de orar întocmit pe baza tuturor se. Clasa oar,e avea mai multe
pot lua aspectul unor adevăra Ţinerea de conferinţe în ca te 60 ha. nomico-organizatorică a gospo către un profesor. In acest fel, cerinţelor pedagogice. In ace
te catastrofe, ele întinzîndu-se drul Căminelor culturale, educa dăriei colective, este necesar, în cadrele didactice şi-au pregătit laşi timp s-a pus în aplicare abateri, avea bineînţeles şi mat
cu repeziciune pe suprafeţe rea copiilor şi a tineretului din Este adevărat că şi inginerii primul rînd ca membrii colecti temeinic lecţiile şi le-au predat planul muncii extraşcolare. La multe puncte. Privirile întregu
mari, mai ales în cazul păduri şcoli, instruirea ciobanilor şi a şi tehnioienii agronomi şi zoo- vişti să renunţe la practica gre la un nivel ştiinţific accesibil întocmirea acestora, s-a avut în
lor de răşinoase. muncitorilor forestieri în vederea şită de a împărţi toate produsele, vîrstei elevilor. Nici un tovarăş vedere ca elevii să aibă cinci lui colectiv se îndreptau spre
tehnişti de la secţia agricolă ra iar în al doilea rînd să înfiinţeze învăţător sau profesor n-a in după-amieze libere, săptămînal. clasa respectivă.
Cauzele care provoacă aceste manipulării atente a focului în întreaga activitate extraşcolară
incendii constau de obicei în ională Hunedoara şi de la punc cît mai multe ramuri anexe. trat în clasă fără să aibă în a fost îndrumată de organizaţia S-a făcut, de asemenea, a-
neglijenta oamenilor cum_ ar f i : păduri, construirea de observa tul agricol Simeria, s-au ocupat U.T.M. şi sprijinită de profeso-
aruncarea de ţigări şi chibrituri toare în locurile cele mai ridi slab de organizarea muncii în Ing. S. BLADA 7] tocmit planul de lecţie. Pentru naliza muncii pe şcoală, unde
aprinse în pădure, facerea focu cate şi asigurarea unui serviciu gospodăria colectivă din Riapol-' rii-diriginţi. elevii fruntaşi au fost lăudaţi,
rilor în pădure în locuri neper- voluntar de observaţie în aces
mise şi părăsirea lor înainte de te puncte, amenajarea de gropi V IA Ţ A tn V A L E A JIU L U I Pentru uşurarea muticii indi iar cei codaşi sau nedisciplinati
a le stinge, lipsa de dispozitive cu nisip pentru fumat pe drumu viduale a elevilor s-a reglemen au fost scoşi în careu în faţa
paraseîntei la locomotivele de rile şi şantierele de lucru din tat norma temelor pentru aca întregii şcoli,
oale ferată forestieră, practica păduri, interzicerea arderii res să. Acest lucru se poate urmări
turilor de pe fînetele din vecină O zi de muncă are multe
arderii nesupravegheată a res-- tatea pădurii, întărirea vigilen
tei fată de elementele duşmă Dp-a lungul Jiului, viaţa clo vean, vta apare pe scena Petro- tămînă înainte de 1 Mai. Dintre uşor, prin faptul că temele sînt frămîntări şi acestea nu pot fi
şaniului, cu un bogat repertoriu conducătorii artistici ai acestei trecute în catalog în fiecare oră. cunoscute în întregime de di
coteşte intens. Mari sînt bogăţii de cîntece corale de masă şi formaţii, oare numără peste 40 Atît direcţiunea cît şi dirigin- recţiune. Aşa că în această di
l^e „su„„b„so_l_u_l_ui, dar mari sînt Tşi. populare. Repetiţiile au început de membrii, desprindem numele, tii urmăresc temele date elevi recţie, rolul principal revine
comorile puterii culturale tăinuite
turilor vegetale provenite din cu noase, iată numai cîteva din pînă mai ieri, în sufletele mine- cu : „Pe sub deal pe sub pădu- tov. Ioan Vlăduţoi, Adrian No lor spre rezolvare acasă. S-au profesorului de serviciu. La
răţirea fînetelor şi păşunilor din acţiunile ce se impun imediat rilor. Dornici de lumină, de cui- re“ şi „Mult mă-ntreabă inima . viac şi Gh. Sacmari. dat îndrumări elevilor pentru şcoala noastră, profesorul de
apropierea pădurilor. pentru a preveni efectiv incen tură şi de viaţă, ei se străduiesc utilizarea manualelor în studiul serviciu stă în cadrul şcolii de
diile de păduri şi efectele lor să-şi lărgească neîncetat posibi- Alegerea pieselor de repertoriu Ţot la Petroşani individual. Unii elevi nu ştiau la ora 6 pînă la ora 22. In a-
S-ar putea ca incendiile de lltăţlle de exteriorizare a forţelor continuă. cum să-şi ia notiţe. Toate a- cest timp, el urmăreşte întrea
păduri să fie provocate şi de distrugătoare. lor culturale, Comisia de femei de pe lîngă ceste lipsuri au fost înlăturate ga !activitate din şcoală şi toate
către elementele duşmănoase re Fanfară şi dans sfatul popular din Petroşani a de fiecare profesor la discipli constatările sînt consemnate în
gimului nostru, criminale care Prezenta personalului silvic — Corul da pe lîngă clubul na respectivă. tr-un registru. Acest registru
în ura lor fată de cuceririle po pădurari şi meşteri silvici — în Tot pe lîngă acest club, s-a organizat un cor de 49 de per- este consultat de direcţiune, caJ
porului muncitor, încearcă pe sectoaiele de pază încredinţate muncitoresc Petroşani Cum numărul elevilor rămaşi re îşi prevede în pianul de
toate căile să lovească în eco este absolut necesară în perioa înfiinţat şi o fanfară oare nu- soane. In această formaţie, gă în urmă la învăţătură era mare, muncă obiectivele axate pe con
nomia noastră naţională. dele de secetă, el fiind aceia Nu de mult’, pe lîngă clubul s-a venit în ajutorul lor prin statările -profesorului de servi
care trebuie să exercite în pri unificat U.R.U.M.P. şi C.C.V.J, inară deja 28 de suflători şi oare sim gospodine şi muncitoare din orele de consultaţii. Pe acest ciu. Prin această activitate, e-
Atît în cazul incendierii din mul rînd controlul preventiv şi din Petroşani, iubitorii de muzi trimestru s-a .întocmit un orar levii sînt în permanentă supra
neglijentă cît şi acela al incen să înlăture la timp orice sursă că, s-au grupat într-un cor pu va ajunge pînă la 40, după cum oraş, oare cu drag participă la al consultaţiilor pe clase. N-a vegheaţi.
dierii intenţionate a pădurii, le de incendiu. temlc. Pînă acum sînt peste 40 fost permis nici unui tovarăş
gile ţării noastre prevăd pedep de membrii şi înscrierile con- ne informează tov. Mihai Chi- repetiţii şi pregătiri. să se abată de la respectarea Pentru stimularea elevilor
Fiecare cetăţean conştient şl tlnuă. programelor de muncă stabi buni, se organizează lunar, du
se aspre pentru cei ce se fac vi cinstit are datoria patriotică să rliac, preşedintele clubului. Acest nou cor şi-a făcut de- lite. pă prezentarea programelor ar
novaţi de astfel de fapte care a- păzească şi să ferească de dis In cinstea zilei de 1 Mal, «>¦ tistice, reuniuni tovărăşeşti, şi
duc pagube mari economiei na trugere pădurile — bun al între rul dirijat de prof. loan Giorgo La fel, în urma analizei mun- butul prin prezentarea spectaco- Munca în cadrul şcolii ar fi se fac’ în mod regulat vizio
ţionale. De aceea este de dato gului popor muncitor. grea şi fără rezultate dacă nu narea de filme, în fiecare dumi
ria ocoalelor silvice, a sfaturilor oii artistice, aotivitatea s-a în- Iului de 8 martie — ziua femeii, s-ar ţine legătură cu familia. nică de la ora 11 pînă la ora
populare, a organizaţiilor de ma ing. C. FDLGA vionat şi formaţia de dans a a- Femeil,e din acest cor> piregă. Avem cel mai mare număr de 13.
elevi externi, care îşi petrec mai
cestui club, condusă cu pricepere tesc cu ek n noul reper.toriU| pe mult de 2/3 din timpul unei Datorită tuturor măsurilor
zile în familie, în afara supra luate* s-a reuşit să se obţină
de D. Viloaică a pornit la drum oare locuitorii Petroşaniului, îl vegherii învăţătorilor şi pro reducerea numărului elevilor
cu miai multă botărîre. Numărul vor ascuka curînd cu multă fesorilor. Pentru a fi îndrumaţi corigenţi şi repetenţi, de la 32
membrilor, creşte şi va ajunge pjgoej-^ elevii şi în acest timp într-un ia 22 la sută.
mod pedagogic, s-au ţinut şe
la caa. 14 perechi. Această for Şi la Petrila dinţe pe clase cu părinţii* în- Rezultatele încă nu sînt sa
maţie, reorganizată, promite tisfăcătoare şi sîntem holărîţi
cheindu-se procese verbale cu să depunem eforturi în perioa
LA 0 F E RMĂ PE PĂSĂRI mult. Fanfara şi orchestra comitetu toate sugestiile acestora. Pe ba- da recapitulării şi examenelor,
In curînd şi aceste două for-' lui de întreprindere al exploatării zia acestor sugestii s-au luat mă spre a încheia anul şcolar cu
Petrila ,se străduieşte să îmbo- succese şi mai mari.
maţii, la a căror înfiinţare şi-au suri generale pe şcoală. Prin vi
adus din plin contribuţia atît co- fetească 5! să Înfrumuseţeze A. NOPCEA
miletul sindical U.R.U.M.P. cit zitele la domiciliu, învăţătorii au
putut să cunoască locul de directorul Şcolii medii mixte
şi comitetul sindical C.C.V.J., ™ tia mineimor. muncă !al elevului şi să-l supra-
vor prezenta programe în faţa Astfel, aceste formaţii, au pre din Haţeg
auditorilor.-
gătit un concert muzical condus
„Cu cîntecul pe buze“ sau
de Iulius Hovacek. Din progra
mul prezentat, desprindem uver
Cîntecul minerului . . turi de opere, potpuriuri etc. In
Crescătoria de păsări a gospodăriei anexe din Mintia aprovizionează can-i •„.Via fi titlul programului de z'lele acestea, corul şi orchestra
tinete Combinatului siderurgic din Hunedoara cu însemnate cantităţi de/ sînt programate să dea spectacol
estradă, pe oare acelaşi club, îl p,e scena teatrului din Petroşani
pregăteşte. Colectivul încă nu a şi ar fi bine, oa să fie prezentat
fi.vat definitiv titlul. Temele es şi în alte localităţi din Valea
tradei sînt inspirate din viaţa Jiului.
minerilor.
C. SOARE
Lumina rampei, această estra
dă o via vedea încă cu o săp- Cî5lâXSSHSffiEZS
carne de pasăre şi ouă. Numai de ia începutul acestui an şi pînă în prezente
a livrat cantinelor C.S.H. un număr de peste 55.000 ouă şi peste 400 păsări./ PE TEME ECONOMICE productivităţii muncii mecaniza crearea unui sector experimen
rea producţiei şi îmbunătăţirea tal unde să se verifice dacă în-
In clişeul din stîn ga: tovarăşa Aurelia Drimoc, hrăneşte raţele şl gîştele. j folosirii utilajului. Dezvoltarea tr-adevăr aceste utilaje nu pot
In clişeul din m ijloc: tovarăşa Victoria Ferchian face controlul ouălor din ( necontenită a tehnicii, introdu fi folosite. E pe deplin explica
incubatoare din care peste cîteva zile voi1 ieşi puişori. In clişeul din dreapta:? cerea tehnologiei avansate, me bilă prin aceasta, depăşirea pre
tovarăşa Maria Scutaru îngrijind cu atenţie găinile. canizarea şi automatizarea pro ţului de cost pe 1956 la pro
ducţiei', organizarea justă a lo ducţia Combinatului, cu peste
cului de muncă, creează posi 2 la sută.
car n e t u r i d i bilităţi uriaşe de creştere a pro-
Cel mai important izvor de tanţi de reducere a preţului de se poate asigura o reală redu- ductivităţii muncii. Luînd doar De real folos este iniţiativa
creştere a acumulărilor băneşti ultimii ani din acest punct de
iiiiiiiii ale statului, este reducerea per cost. cere a preţului de cost. Ritmul vedere, se constată un uriaş a- luată de furnaliştii hunedoreni
manentă şi sistematică a pre vînt al tehnicii, tendinţa tot de a spori indicele de utilizare
doara a condamnat pe Gheorghe Dlnlş ţului de cost. Proddcînd măr A de creştere a productivităţii mai accentuată de a spori vo al furnalelor cu 10 la sută fa
la 1 an închisoare corecţională, iar pe furi mai multe, mai bune şi la lumul producţiei pe calea creă tă de media realizată în anul
Banii altora nu ţin cald Petru Bărbuţă la 6 luni închisoare co- un preţ de cost cît mai scăzut, Dintre aceşti factori, cel mai muncii depăşind ritmul de creş- rii în regiune a noi şi noi a- trecut. Rezerve de sporire a
recţională. intrcpriridefile din economia productivităţii muncii pe calea
Individul Alexandru Cîrciu a înde noastră naţională devin renta important este creşterea pro- tere al salariului mediu, .înseam- gregate şi instalaţii de mare mecanizării şi sporirii indicilor
plinit funcţia de agent pentru (cultiva- Atenţiune şoferi I bile, varsă la buget sume tot capacitate, moderne, pe calea de utilizare, există la toate a-
rea tutunului- pc lîngă circumscripţia mai mari, sume cu care statul ductivitătii muncii. Productivi- nă că pe unitatea de produs utilizării la maximum a capaci gregatele din întreprinderile re
Orăştie. In această calitate el a fost Conduceţi maşinile cu o atenţie deo finanţează noile investiţii, în tăţilor de producţie existente. giunii noastre. Pentru a fi fo
însărcinat să plătească unui număr de sebită şi nu încredinţaţi volanul în zestrează întreprinderile cu teh tatea muncii se măsoară prin cheltuielile cu salariile trebuie losite însă, sînt necesare efor-'
49 cetăţeni din comuna „Filimon Sîr- soţitorilor sau altor persoane care nu nica cea mai modernă, sporeş
bu“, raionul Ilia, o sumă de bani de*- sînt competente de a conduce. Proce- te sprijinul dat agriculturii şi cantitatea de produse lucrate de să scadă concomitent cu oreş-
tul de Importantă, care reprezenta a- dînd astfel, evitaţi accidentele şi nu intensifică ritmul lucrărilor so-
contul dat de către stat pentru faptul ajungeţi în situaţia de a fi judecaţi un muncitor într-o unitate de •terea salariului mediu,
că aceştia s-au angajat să cultive ca şoferul Dumitru Cristea de pe au cial-oulturale. Pe lîngă acestea,
tutun. tobusul 50.582 aparţiriînd autobazei de reducerea preţului de cost con timp, sau prin cantitatea de Creşterea productivităţii mun-
transporturi din Hunedoara şi a ingi stituie condiţia de bază pentru
Dar, individul Alexandru Cîrciu, nerului de exploatare Ioan Qavrilă tot reducerea treptată a preţurilor timp de muncă cheltuita pe uni- cii influenţează şi reducerea al- La Hunedoara, doar în ulti turi susţinute din partea colec
fiind stăpînit de ideea înşelăciunii, a de la autobaza din Hunedoara. cu amănuntul la mărfurile de
sustras din banii fiecărui cultivator consum popular şi prin aceasta tatea de produs. De aici, prin tor cheltuieli care comoun pre- mii ani au intrat în folosinţă tivelor de muncitori, tehnicieni
de tutun cîte 50—200 lei ajungînd să-şi Aceştia au plecat într-o zi cu au la creşterea salariului real al
însuşească în total suma de 5.652 lei tobusul pe strada Karl Marx din Hu muncitorilor, tehnicienilor şi creşterea productivităţii muncii fel de cost, prin aceea că vo- furnalele 5 şi 6, centrala ter- şi ingineri, de traducerea în
nedoara. Grezîdu-se „aşi“ în ale con funcţionarilor, la creşterea ve
Pentru fapta sa murdară, a'fost tri ducerii maşinii, nu au respectat regu niturilor ţărănimii muncitoare. se înţelege o schimbare în me- lumul unor cheltuieli nu creşte, mo-electrică, uzina cocsochimi- viaţă a planurilor de măsuri
mis în judecată şi condamnat de tri lile de circulaţie. Astfel, şoferul Du
bunalul raionului Ilia la I an şi 4 luni mitru Gristea a încredinţat conducerea Nu există unitate economică todele de muncă, schimbare sau creşte în o măsură mai mi- că ş.a. In domeniul extractiv şi tehnico-organizatorice.
închisoare coreCţionaîă. Banii însuşiţi maşinii lui Ioan Gavrilâ, care de fapt industrială, de transport, coo
prin înşelăciune, nu i-au ţinut de cald. nu poseda carnet de şofer. Acesta din peratistă, în activitatea căreia prin care timpul de muncă ne- că decît creşte volumul produc- al preparării cărbunelui, s-a Justa aplicare a sistemului
urmă neavînd siguranţă volanului a să nu fie rezerve de reducere a
Scandalagii şi-au primit provocat un accident. preţului de cost, unde să lip cesar pentru producerea unui ţiei, deci cota parte ce revine trecut la o masivă dotare cu de salarizare este un alt factor
sească factorii care acţionează
pedeapsa Tribunalul popular al raionului Hu în sensul acestei reduceri. produs este scurtat. pe unitatea de produs scade. E utilaje de mare capacitate, la de creştere a productivităţii
nedoara, jtidecînd acest caz, în ca
infr-uriă dirt zile, şoferii Gheorghe drul Unui proces demonstrativ, a con Creşterea productivităţii mun Asupra reducerii preţului de cazul cheltuielilor pentru ma- utilizarea de noi metode de ex muncii. S-a arătat că ritmul de
Diniş şi Petru Bărbuţă au fners la damnat pe Ioan Qavrilă la 4 ani în cii, reducerea normelor de con tragere şi preparare a cărbu •creştere a productivităţii mun
cantina din Oraşul tineretului de la chisoare corecţională, iar pe Dumitru sum la materiale, combustibil cosŢ această creştere_ a produc- teriale, combustibil, energie e- nelui cocsificabil. Mecanizarea cii, trebuie să întreacă pe cel al
Hunedoara. Fiind în stare de ebrietate, Cristea lâ 6 luni închisoare corecţio- transportului în galerii şi în a- creşterii salariului mediu ca o
ei au adus injurii la adresa abonaţilor năli. etc., folosirea raţională a utila tivitătji muncii acţionează în lectrîcă, amortismente, măsuri- bataje a fost extinsă, în 1956 condiţie a reducerii preţului de
şi a personalului cantinei şi au pro ea depăşind cu 1 la sută sta cosi Pentru a fi asigurată o
vocat scandal. Judecind acest caz de jelor, regimul sever de econo mod direct prin reducerea Cotei Je care duc la creşterea produc- diul anului 1955, Cu toate a- justă corelaţie între creşterea
huliganism, tribunalul raionului Hune- cestea şi în special în Valea productivităţii muncii şi a sala
mii, sînt factorii cei mai impor- cheltuielilor pentru salarii care tivitătii muncii duc totdeauna Jiului, productivitatea muncii a riului mediu, este necesară re
crescut sub nivelul posibilităţi vizuirea actualelor norme de
revine^ pe unitatea de produs, şj fe reducerea consumurilor de lor* conducerile unităţilor eco producţie. Această revizuire a
Intrucît în aceeaşi unitate de materiale, combustibil, ertergie
timp se produce o cantitate mai electrică etc., lâ îmbunătăţirea nomice orientîndu-se mai mult normelor care va începe la 1
mare de produse, volumul to folosirii Utilajului, la reducerea spre problema dării în folosinţă aprilie, va trebui să se facă cu
tal al salariilor pe care munci preţului de cost, de noi agregate de mare pro o largă participare a muncito
torii le primesc pentru timpul ductivitatea şi nu spre utiliza rilor, iar creşterea normelor să
lucrat se va repartiza asupra Dat fiind modul în care creş rea la maximum a celor exis aibă la bază dezvoltarea şi per
unul număr mai mare de pro terea productivităţii muncii in tente. Utilaje de mare produc fecţionarea tehnicii, experienţa
duse. Aceasta înseamnă, că fluenţează reducerea preţului
de cost, rămîn de studiat fac- tivitate zac nefolosite în Valea înaintată şi gradul de califi
cheltuielile cu salariile pe fie- toril care duc la creşterea pro
care produs vor fi mai mici Jiului pe motivul că „nu pot fi care al muncitorilor. Noile nor
ductivităţii muncii, factori care
Legat de aceasta se ridică şi la rîndul lor acţionează în fie Utilizate". Combinatul carboni me vor trebui să fie stabilite
problema creşterii salariului care moment. în sens diferit şi
mediu. Ritmul creşterii produc fer n-a dispus nici cel puţin în mod ştiinţific, iar nivelul loc
tivităţii muncii trebuie să fie cu intensitate diferită asupra
mai mare decît ritmul creşterii
salariului mediu, numai astfel reducerii preţului de cost.
Principala cale de creştere a,
/ ¦-1 I ! I iI J4
//
. ->