Page 74 - 1957-03
P. 74

Pag. 2                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                       Nr. 713

                iiíiiiiniiin.rfi Trtr

m a şin a c ea n o u ă

                                                                                      (Urmare diti pag. l-a)                      tu Mare. Tov. ing. Cismaş de

  In curtea secţiei Horticole din Pantă mecanic şef, tov. Adam                                                                        la punotul agricol Simeria, a fost
Deva, oamenii îşi vedeau de Lucaci şi Ioam Hăncilă meca-                              puţin de munca politică de ma numai o singură dată la aceas­
treburi. Printre ei se afla şi nici. Dînşii sfiit inovatorii. Şi
tov. Grigore Dopu, maistru gra- iată alături inovaţia,                                să, este indiferentă faţă de în­ tă gospodărie de la 1 ianuarie şi                       Cum am reuşit să ridicăm numărul
dinar. Dădea sfaturi lucrătorilor Era semănătoarea de ceapă                           tărirea economico-organizatorică pînă în prezent. Colectiviştii şi
cum să muncească mâi bine. construită de cei trei mecanici.
                                                                                      a gospodăriei, nu sprijină consi­ chiar Serafim Tămătaş, preşedin­
   Vazînd că mă apropii de el, — Am auzit de această jno-
îmi ieşi în întîmpinare. După vatie chiar ieri. Se spune că se                        liul de conducere şi nici pe pre­ tele gospodăriei colective, au ne­                         promovaţilor pe trimestrul II
ce ne salutarăm, mi-a sp u s: fac înseninate economii Cu ajH-                         şedinte în organizarea muncii. voie a li se arăta cum să lu­

   — Ştiu pentru ce âti venit, torul ei. Vă rog informaţi-ma                          Tov. Ion Lăscău, secretarul or­             creze mai bine şi cum să exe­                   Cu toate pregătirile din timp                ridicarea calităţii învăţămîntu-      vegheze şi în acest timp cînd el
                                                                                      ganizaţiei de bază, de multe ori            cute anumite lucrări. Sîntem si­             a începerii anului şcolar 1956-                 lui şi pentru punerea în aplica­      nu este la şcoală. Aceasta a
Vreţi să vedeţi noua maşină de cît_ de mări sfiit aceste econo-                       trece peste hotărîrile luate de             guri că dacă tov. ing. Cismaş                1957, tcluşi am încheiat tri­                   re a politehnizării învăţămîn-
                                                                                      consiliu sau preşedinte şi dă dis­          ar fi fost în mijlocul colectiviş­                                                           tului, s-a întrebuinţat din plin      contribuit la reducerea număru­
semănat ceapă... Cu această mii.                                                      poziţii cu de la sine putere. Adu­          tilor, atunci cînd s-au însămînţat           mestrul I cu un procent de nu­                  materialul didactic. In acest
                                                                                      nările generale ale organizaţiei            sfecla de zahăr, plantă care se              mai 68 la sută de promovaţi.                    scop s-au amenajat cele două          lui elevilor rămaşi în urmă.
maşină, semănătoarea de ceapă Mâisifiil grădinar se grăbi                             de bază se ţin rar (în acest an             cultivă de puţini ani la noi în              Numărul mare de corigenţi (32                   laboratoare cu aproape tot ma­
                                                                                      s-a ţinut numai o adunare ge­               regiune, nu s-ar fi dat numai                la sută) pe şcoală, şi în deo­                  terialul didactic necesar predă­         In afară de introducerea unei
cum îi spun muncitorii, facem să-mi dea răspunsul,                                    nerală pînă la data de 22 mar­              8—9 kg. de sămînţă la heotar                 sebi la clasele V-VII, ne-a dat                 rii chimiei, fizicii, ştiinţelor na­  discipline stricte, care este ba­
                                                                                      tie). Din cauza slabei munci po­            în loc de 20—25 kg. cît se dă                de gîndit. îndată după analiza                  turii, geografiei etc. Dacă n-am      za calităţii învătămîntului, am
minuni. Au construit-o acum — Păi iată c ît: 50^ de mun-                              litice .şi a faptului că munca cul­         în mod normal cînd se însărnîn-              muncii pe trimestrul I, pe ba­                  avut unele materiale didactice,       Întrebuinţat şi alte metode pen­
                                                                                      turală lipseşte complect, în ca­            ţează cu maşina la distanţa de               za lipsurilor şi realizărilor, s-a              indispensabile predării unor dis­     tru a face pe elevii rămaşi în
cîteva zile, trei mecanici de-ai citori plantează cu mina într-o                      drul gospodăriei se manifestă u-            45—50 cm. între rînduri.                     întocmit un plan de muncă cu                    cipline, în cadrul coltului peda­     urmă cu învăţătura să se pună
                                                                                      nele frecuşuri şi discuţii neprin­                                                                                                       gogic, ele au fost confecţionte       serios pe treabă şi să obţină
noştri.                                   zi un hectar de Ceapă. Cu aju-              cipiale oare duc la descurajarea               Faţă de aceste deficienţe, este           sarcini concrete pe oameni, ţi-                 de către cadrele didactice.           note bune. Astfel, în cadrul ser­
                                                                                      colectiviştilor harnici şi cinstiţi.                                                                                                                                           bărilor lunare de clase, briga­
  Ne-am îndreptat apoi spre               torul acestei semănători se în-                                                         necesar ca Comitetul raional de              nînd cont de planul general de                     Oricîtâ stăruinţă s-ar fi de­      da de agitaţie satiriza elevii ce
marginea curţii gospodăriei. A-           săminţeaza un hectar de ceapă                                                           partid Hunedoara, să studieze                muncă al şcolii. Ne-am pus în                   pus, dacă de la început nu s-ar       nu-şi făceau datoria la învăţătură
colo, trei oameni meştereau fie-          pe zi, folosindu-se numai trei                                                                                                       gînd ca în primul rînd să în­
care la cîte ceva.                        braţe de rtmncă. Iată deci că                                                                                                        lăturăm supraîncărcarea elevilor.                                                     sau erau nedisciplinati. De a-
                                          a fost economisită munca a 47
   — Să vi-i prezint — spuse

tovarăşul Dopu. Tov. Romulus oameni.

--------------  —O                        ^             -------- —

PREVENIREA INCENDIILOR —                                                              Lipsurile existenete în gospodă             amănunţit cauzele lipsurilor din             In această muncă ne-au adus                     fi plecat pe bazia unei munci         semenea prin articole la gazeta
                                                                                      rie au dus şi la situaţia de a nu           gospodăria colectivă din Rapoltu             un sprijin foarte mare dispozi­                                                       de perte, erau lăudaţi elevii
         DATORIE PATRIOTICA                                                           se mai înscrie nici un ţăran                Mare şi în special cauzele lip               ţiile Ministerului Invăţămîntu-                 bine organizate, nu am fi reu­        fruntaşi şi satirizaţi elevii co­
                                                                                      muncitor individual în gospodă­             surilor organizaţiei de bază şi              lui cu privire la limitarea acti­               şit să obţinem rezultate mai          daşi sau nedisciplinati.
   Unul dintre dăunătorii care a-         să, a organelor de stat precum                                                                                                       vităţii extraşcolare.                           bune ca în trimestrul anterior.
duc cele mai mari stricăciuni             şi a fiecărui om al muncii să in­           ria colectviă ,îndreptîndu-se mai.                   m ?surlk "necesare în ve-                                                                                                    Un alt procedeu a fost acela
pădurilor este focul. In condiţii         tensifice măsurile de prevenire             mult înspre întovărăşirea agri                                                              Repartizarea orelor a fost în                   încă din prima zi a trimes­        al urmăririi prin.tr-un pariau,
de uscăciune şi vînt focul pro­           a incendiilor în păduri.                    colă din sat a cărui perimetru              derea îmbunătăţirii situaţiei. In            aşa fel făcută îneît să nu se                   trului II s-a pus în aplicare un      pe şcoală, a abaterilor pe cla­
voacă incendii de pădure care                                                         a crescut în ultimul timp cu pesj           ceea ce priveşte întărirea eco­              predea mai multe discipline de                  orar întocmit pe baza tuturor         se. Clasa oar,e avea mai multe
pot lua aspectul unor adevăra­               Ţinerea de conferinţe în ca­             te 60 ha.                                   nomico-organizatorică a gospo­               către un profesor. In acest fel,                cerinţelor pedagogice. In ace­
te catastrofe, ele întinzîndu-se          drul Căminelor culturale, educa­                                                        dăriei colective, este necesar, în           cadrele didactice şi-au pregătit                laşi timp s-a pus în aplicare         abateri, avea bineînţeles şi mat
cu repeziciune pe suprafeţe               rea copiilor şi a tineretului din              Este adevărat că şi inginerii            primul rînd ca membrii colecti­              temeinic lecţiile şi le-au predat               planul muncii extraşcolare. La        multe puncte. Privirile întregu­
mari, mai ales în cazul păduri­           şcoli, instruirea ciobanilor şi a           şi tehnioienii agronomi şi zoo-             vişti să renunţe la practica gre­            la un nivel ştiinţific accesibil                întocmirea acestora, s-a avut în
lor de răşinoase.                         muncitorilor forestieri în vederea                                                      şită de a împărţi toate produsele,           vîrstei elevilor. Nici un tovarăş               vedere ca elevii să aibă cinci        lui colectiv se îndreptau spre
                                                                                      tehnişti de la secţia agricolă ra­          iar în al doilea rînd să înfiinţeze          învăţător sau profesor n-a in­                  după-amieze libere, săptămînal.       clasa respectivă.
   Cauzele care provoacă aceste           manipulării atente a focului în                                                                                                                                                      întreaga activitate extraşcolară
incendii constau de obicei în                                                         ională Hunedoara şi de la punc­             cît mai multe ramuri anexe.                  trat în clasă fără să aibă în­                  a fost îndrumată de organizaţia          S-a făcut, de asemenea, a-
neglijenta oamenilor cum_ ar f i :        păduri, construirea de observa­             tul agricol Simeria, s-au ocupat                                                                                                         U.T.M. şi sprijinită de profeso-
aruncarea de ţigări şi chibrituri         toare în locurile cele mai ridi­            slab de organizarea muncii în                                          Ing. S. BLADA 7]  tocmit planul de lecţie. Pentru                                                       naliza muncii pe şcoală, unde
aprinse în pădure, facerea focu­          cate şi asigurarea unui serviciu            gospodăria colectivă din Riapol-'                                                                                                        rii-diriginţi.                        elevii fruntaşi au fost lăudaţi,
rilor în pădure în locuri neper-          voluntar de observaţie în aces­
mise şi părăsirea lor înainte de          te puncte, amenajarea de gropi              V IA Ţ A                                                 tn V A L E A JIU L U I                                                             Pentru uşurarea muticii indi­      iar cei codaşi sau nedisciplinati
a le stinge, lipsa de dispozitive         cu nisip pentru fumat pe drumu­                                                                                                                                                      viduale a elevilor s-a reglemen­      au fost scoşi în careu în faţa
paraseîntei la locomotivele de            rile şi şantierele de lucru din                                                                                                                                                      tat norma temelor pentru aca­         întregii şcoli,
oale ferată forestieră, practica          păduri, interzicerea arderii res­                                                                                                                                                    să. Acest lucru se poate urmări
                                          turilor de pe fînetele din vecină­                                                                                                                                                                                            O zi de muncă are multe
arderii nesupravegheată a res--           tatea pădurii, întărirea vigilen­
                                          tei fată de elementele duşmă­                 Dp-a lungul Jiului, viaţa clo­            vean, vta apare pe scena Petro-              tămînă înainte de 1 Mai. Dintre                 uşor, prin faptul că temele sînt      frămîntări şi acestea nu pot fi
                                                                                                                                  şaniului, cu un bogat repertoriu             conducătorii artistici ai acestei               trecute în catalog în fiecare oră.    cunoscute în întregime de di­
                                                                                      coteşte intens. Mari sînt bogăţii­          de cîntece corale de masă şi                 formaţii, oare numără peste 40                  Atît direcţiunea cît şi dirigin-      recţiune. Aşa că în această di­
                                                                                      l^e „su„„b„so_l_u_l_ui, dar mari sînt Tşi.  populare. Repetiţiile au început             de membrii, desprindem numele,                  tii urmăresc temele date elevi­       recţie, rolul principal revine
                                                                                      comorile puterii culturale tăinuite

turilor vegetale provenite din cu­ noase, iată numai cîteva din pînă mai ieri, în sufletele mine- cu : „Pe sub deal pe sub pădu- tov. Ioan Vlăduţoi, Adrian No­ lor spre rezolvare acasă. S-au profesorului de serviciu. La

răţirea fînetelor şi păşunilor din        acţiunile ce se impun imediat               rilor. Dornici de lumină, de cui-           re“ şi „Mult mă-ntreabă inima . viac şi Gh. Sacmari.                                         dat îndrumări elevilor pentru         şcoala noastră, profesorul de
apropierea pădurilor.                     pentru a preveni efectiv incen­             tură şi de viaţă, ei se străduiesc                                                                                                       utilizarea manualelor în studiul      serviciu stă în cadrul şcolii de
                                          diile de păduri şi efectele lor             să-şi lărgească neîncetat posibi-           Alegerea pieselor de repertoriu                      Ţot la Petroşani                        individual. Unii elevi nu ştiau       la ora 6 pînă la ora 22. In a-
   S-ar putea ca incendiile de                                                        lltăţlle de exteriorizare a forţelor        continuă.                                                                                    cum să-şi ia notiţe. Toate a-         cest timp, el urmăreşte întrea­
păduri să fie provocate şi de             distrugătoare.                              lor culturale,                                                                              Comisia de femei de pe lîngă                 ceste lipsuri au fost înlăturate      ga !activitate din şcoală şi toate
către elementele duşmănoase re­                                                                                                             Fanfară şi dans                    sfatul popular din Petroşani a                  de fiecare profesor la discipli­      constatările sînt consemnate în­
gimului nostru, criminale care              Prezenta personalului silvic —              Corul da pe lîngă clubul                                                                                                               na respectivă.                        tr-un registru. Acest registru
în ura lor fată de cuceririle po­         pădurari şi meşteri silvici — în                                                        Tot pe lîngă acest club, s-a organizat un cor de 49 de per-                                                                        este consultat de direcţiune, caJ
porului muncitor, încearcă pe             sectoaiele de pază încredinţate                  muncitoresc Petroşani                                                                                                                  Cum numărul elevilor rămaşi        re îşi prevede în pianul de
toate căile să lovească în eco­           este absolut necesară în perioa­                                                        înfiinţat şi o fanfară oare nu- soane. In această formaţie, gă­                              în urmă la învăţătură era mare,       muncă obiectivele axate pe con­
nomia noastră naţională.                  dele de secetă, el fiind aceia                 Nu de mult’, pe lîngă clubul                                                                                                          s-a venit în ajutorul lor prin        statările -profesorului de servi­
                                          care trebuie să exercite în pri­            unificat U.R.U.M.P. şi C.C.V.J,             inară deja 28 de suflători şi oare sim gospodine şi muncitoare din                           orele de consultaţii. Pe acest        ciu. Prin această activitate, e-
   Atît în cazul incendierii din          mul rînd controlul preventiv şi             din Petroşani, iubitorii de muzi­                                                                                                        trimestru s-a .întocmit un orar       levii sînt în permanentă supra­
neglijentă cît şi acela al incen­         să înlăture la timp orice sursă             că, s-au grupat într-un cor pu              va ajunge pînă la 40, după cum oraş, oare cu drag participă la                               al consultaţiilor pe clase. N-a       vegheaţi.
dierii intenţionate a pădurii, le­        de incendiu.                                temlc. Pînă acum sînt peste 40                                                                                                           fost permis nici unui tovarăş
gile ţării noastre prevăd pedep­                                                      de membrii şi înscrierile con-              ne informează tov. Mihai Chi- repetiţii şi pregătiri.                                        să se abată de la respectarea            Pentru stimularea elevilor
                                             Fiecare cetăţean conştient şl            tlnuă.                                                                                                                                   programelor de muncă stabi­           buni, se organizează lunar, du­
se aspre pentru cei ce se fac vi­         cinstit are datoria patriotică să                                                       rliac, preşedintele clubului.                Acest nou cor şi-a făcut de-                    lite.                                 pă prezentarea programelor ar­
novaţi de astfel de fapte care a-         păzească şi să ferească de dis­                In cinstea zilei de 1 Mal, «>¦                                                                                                                                              tistice, reuniuni tovărăşeşti, şi
duc pagube mari economiei na­             trugere pădurile — bun al între­            rul dirijat de prof. loan Giorgo            La fel, în urma analizei mun- butul prin prezentarea spectaco-                                  Munca în cadrul şcolii ar fi       se fac’ în mod regulat vizio­
ţionale. De aceea este de dato­           gului popor muncitor.                                                                                                                                                                grea şi fără rezultate dacă nu        narea de filme, în fiecare dumi­
ria ocoalelor silvice, a sfaturilor                                                                                               oii artistice, aotivitatea s-a în- Iului de 8 martie — ziua femeii,                          s-ar ţine legătură cu familia.        nică de la ora 11 pînă la ora
populare, a organizaţiilor de ma­                                     ing. C. FDLGA                                               vionat şi formaţia de dans a a- Femeil,e din acest cor> piregă.                              Avem cel mai mare număr de            13.
                                                                                                                                                                                                                               elevi externi, care îşi petrec mai
                                                                                                                                  cestui club, condusă cu pricepere tesc cu ek n noul reper.toriU| pe                          mult de 2/3 din timpul unei              Datorită tuturor măsurilor
                                                                                                                                                                                                                               zile în familie, în afara supra­      luate* s-a reuşit să se obţină
                                                                                                                                  de D. Viloaică a pornit la drum oare locuitorii Petroşaniului, îl                            vegherii învăţătorilor şi pro­        reducerea numărului elevilor
                                                                                                                                  cu miai multă botărîre. Numărul vor ascuka curînd cu multă                                   fesorilor. Pentru a fi îndrumaţi      corigenţi şi repetenţi, de la 32
                                                                                                                                  membrilor, creşte şi va ajunge pjgoej-^                                                      elevii şi în acest timp într-un       ia 22 la sută.
                                                                                                                                                                                                                               mod pedagogic, s-au ţinut şe­
                                                                                                                                  la caa. 14 perechi. Această for­             Şi la Petrila                                   dinţe pe clase cu părinţii* în-          Rezultatele încă nu sînt sa­
                                                                                                                                  maţie, reorganizată, promite                                                                                                       tisfăcătoare şi sîntem holărîţi
                                                                                                                                                                                                                               cheindu-se procese verbale cu         să depunem eforturi în perioa­
                LA 0 F E RMĂ PE PĂSĂRI                                                                                            mult.                                           Fanfara şi orchestra comitetu­               toate sugestiile acestora. Pe ba-     da recapitulării şi examenelor,
                                                                                                                                     In curînd şi aceste două for-'            lui de întreprindere al exploatării             zia acestor sugestii s-au luat mă­    spre a încheia anul şcolar cu
                                                                                                                                                                               Petrila ,se străduieşte să îmbo-                                                      succese şi mai mari.
                                                                                                                                  maţii, la a căror înfiinţare şi-au                                                           suri generale pe şcoală. Prin vi­
                                                                                                                                  adus din plin contribuţia atît co-           fetească 5! să Înfrumuseţeze                                                                                     A. NOPCEA
                                                                                                                                  miletul sindical U.R.U.M.P. cit                                                              zitele la domiciliu, învăţătorii au
                                                                                                                                                                                                                               putut să cunoască locul de                        directorul Şcolii medii mixte
                                                                                                                                  şi comitetul sindical C.C.V.J.,              ™ tia mineimor.                                 muncă !al elevului şi să-l supra-
                                                                                                                                  vor prezenta programe în faţa                   Astfel, aceste formaţii, au pre­                                                                              din Haţeg
                                                                                                                                  auditorilor.-
                                                                                                                                                                               gătit un concert muzical condus
                                                                                                                                  „Cu cîntecul pe buze“ sau
                                                                                                                                                                               de Iulius Hovacek. Din progra­

                                                                                                                                                                               mul prezentat, desprindem uver­

                                                                                                                                  Cîntecul minerului . .                       turi de opere, potpuriuri etc. In

  Crescătoria de păsări a gospodăriei anexe din Mintia aprovizionează can-i                                                          •„.Via fi titlul programului de           z'lele acestea, corul şi orchestra
tinete Combinatului siderurgic din Hunedoara cu însemnate cantităţi de/                                                                                                        sînt programate să dea spectacol
                                                                                                                                  estradă, pe oare acelaşi club, îl            p,e scena teatrului din Petroşani
                                                                                                                                  pregăteşte. Colectivul încă nu a             şi ar fi bine, oa să fie prezentat
                                                                                                                                  fi.vat definitiv titlul. Temele es­          şi în alte localităţi din Valea
                                                                                                                                  tradei sînt inspirate din viaţa              Jiului.
                                                                                                                                  minerilor.
                                                                                                                                                                                                                     C. SOARE
                                                                                                                                     Lumina rampei, această estra­
                                                                                                                                  dă o via vedea încă cu o săp-                                    Cî5lâXSSHSffiEZS

carne de pasăre şi ouă. Numai de ia începutul acestui an şi pînă în prezente

a livrat cantinelor C.S.H. un număr de peste 55.000 ouă şi peste 400 păsări./                                                     PE TEME ECONOMICE                                                                            productivităţii muncii mecaniza­ crearea unui sector experimen­
                                                                                                                                                                                                                               rea producţiei şi îmbunătăţirea tal unde să se verifice dacă în-
      In clişeul din stîn ga: tovarăşa Aurelia Drimoc, hrăneşte raţele şl gîştele. j                                                                                                                                           folosirii utilajului. Dezvoltarea tr-adevăr aceste utilaje nu pot
In clişeul din m ijloc: tovarăşa Victoria Ferchian face controlul ouălor din (                                                                                                                                                 necontenită a tehnicii, introdu­ fi folosite. E pe deplin explica­
incubatoare din care peste cîteva zile voi1 ieşi puişori. In clişeul din dreapta:?                                                                                                                                             cerea tehnologiei avansate, me­ bilă prin aceasta, depăşirea pre­
tovarăşa Maria Scutaru îngrijind cu atenţie găinile.                                                                                                                                                                           canizarea şi automatizarea pro­ ţului de cost pe 1956 la pro­

                                                                                                                                                                                                                               ducţiei', organizarea justă a lo­ ducţia Combinatului, cu peste
                                                                                                                                                                                                                               cului de muncă, creează posi­ 2 la sută.
                car n e t u r i d i                                                                                                                                                                                            bilităţi uriaşe de creştere a pro-
                                                                                         Cel mai important izvor de               tanţi de reducere a preţului de se poate asigura o reală redu-                               ductivităţii muncii. Luînd doar          De real folos este iniţiativa
                                                                                      creştere a acumulărilor băneşti                                                                                                          ultimii ani din acest punct de
                                             iiiiiiiii                                ale statului, este reducerea per­           cost. cere a preţului de cost. Ritmul                                                        vedere, se constată un uriaş a-       luată de furnaliştii hunedoreni
                                                                                      manentă şi sistematică a pre­                                                                                                            vînt al tehnicii, tendinţa tot        de a spori indicele de utilizare
                                           doara a condamnat pe Gheorghe Dlnlş        ţului de cost. Proddcînd măr­                            A de creştere a productivităţii                                                 mai accentuată de a spori vo­         al furnalelor cu 10 la sută fa­
                                           la 1 an închisoare corecţională, iar pe    furi mai multe, mai bune şi la                                                                                                           lumul producţiei pe calea creă­       tă de media realizată în anul
   Banii altora nu ţin cald                Petru Bărbuţă la 6 luni închisoare co-     un preţ de cost cît mai scăzut,             Dintre aceşti factori, cel mai muncii depăşind ritmul de creş-                               rii în regiune a noi şi noi a-        trecut. Rezerve de sporire a
                                          recţională.                                 intrcpriridefile din economia                                                                                                                                                  productivităţii muncii pe calea
   Individul Alexandru Cîrciu a înde                                                  noastră naţională devin renta­              important este creşterea pro- tere al salariului mediu, .înseam-                             gregate şi instalaţii de mare         mecanizării şi sporirii indicilor
plinit funcţia de agent pentru (cultiva-         Atenţiune şoferi I                   bile, varsă la buget sume tot                                                                                                            capacitate, moderne, pe calea         de utilizare, există la toate a-
rea tutunului- pc lîngă circumscripţia                                                mai mari, sume cu care statul               ductivitătii muncii. Productivi- nă că pe unitatea de produs                                 utilizării la maximum a capaci­       gregatele din întreprinderile re­
Orăştie. In această calitate el a fost       Conduceţi maşinile cu o atenţie deo­     finanţează noile investiţii, în­                                                                                                         tăţilor de producţie existente.       giunii noastre. Pentru a fi fo­
însărcinat să plătească unui număr de     sebită şi nu încredinţaţi volanul în­       zestrează întreprinderile cu teh­           tatea muncii se măsoară prin cheltuielile cu salariile trebuie                                                                     losite însă, sînt necesare efor-'
49 cetăţeni din comuna „Filimon Sîr-      soţitorilor sau altor persoane care nu      nica cea mai modernă, sporeş­
bu“, raionul Ilia, o sumă de bani de*-    sînt competente de a conduce. Proce-        te sprijinul dat agriculturii şi            cantitatea de produse lucrate de să scadă concomitent cu oreş-
tul de Importantă, care reprezenta a-     dînd astfel, evitaţi accidentele şi nu      intensifică ritmul lucrărilor so-
contul dat de către stat pentru faptul    ajungeţi în situaţia de a fi judecaţi                                                   un muncitor într-o unitate de •terea salariului mediu,
că aceştia s-au angajat să cultive        ca şoferul Dumitru Cristea de pe au­        cial-oulturale. Pe lîngă acestea,
tutun.                                    tobusul 50.582 aparţiriînd autobazei de     reducerea preţului de cost con­             timp, sau prin cantitatea de Creşterea productivităţii mun-
                                          transporturi din Hunedoara şi a ingi­       stituie condiţia de bază pentru
   Dar, individul Alexandru Cîrciu,       nerului de exploatare Ioan Qavrilă tot      reducerea treptată a preţurilor             timp de muncă cheltuita pe uni- cii influenţează şi reducerea al-                            La Hunedoara, doar în ulti­ turi susţinute din partea colec­
fiind stăpînit de ideea înşelăciunii, a   de la autobaza din Hunedoara.               cu amănuntul la mărfurile de
sustras din banii fiecărui cultivator                                                 consum popular şi prin aceasta              tatea de produs. De aici, prin tor cheltuieli care comoun pre-                               mii ani au intrat în folosinţă tivelor de muncitori, tehnicieni
de tutun cîte 50—200 lei ajungînd să-şi      Aceştia au plecat într-o zi cu au­       la creşterea salariului real al
însuşească în total suma de 5.652 lei     tobusul pe strada Karl Marx din Hu­         muncitorilor, tehnicienilor şi              creşterea productivităţii muncii fel de cost, prin aceea că vo-                              furnalele 5 şi 6, centrala ter- şi ingineri, de traducerea în
                                          nedoara. Grezîdu-se „aşi“ în ale con­       funcţionarilor, la creşterea ve­
   Pentru fapta sa murdară, a'fost tri    ducerii maşinii, nu au respectat regu­      niturilor ţărănimii muncitoare.             se înţelege o schimbare în me- lumul unor cheltuieli nu creşte,                              mo-electrică, uzina cocsochimi- viaţă a planurilor de măsuri
mis în judecată şi condamnat de tri       lile de circulaţie. Astfel, şoferul Du­
bunalul raionului Ilia la I an şi 4 luni  mitru Gristea a încredinţat conducerea         Nu există unitate economică              todele de muncă, schimbare sau creşte în o măsură mai mi-                                    că ş.a. In domeniul extractiv şi tehnico-organizatorice.
închisoare coreCţionaîă. Banii însuşiţi   maşinii lui Ioan Gavrilâ, care de fapt      industrială, de transport, coo­
prin înşelăciune, nu i-au ţinut de cald.  nu poseda carnet de şofer. Acesta din       peratistă, în activitatea căreia            prin care timpul de muncă ne- că decît creşte volumul produc-                                al preparării cărbunelui, s-a Justa aplicare a sistemului
                                          urmă neavînd siguranţă volanului a          să nu fie rezerve de reducere a
   Scandalagii şi-au primit               provocat un accident.                       preţului de cost, unde să lip­              cesar pentru producerea unui ţiei, deci cota parte ce revine                                 trecut la o masivă dotare cu de salarizare este un alt factor
                                                                                      sească factorii care acţionează
               pedeapsa                     Tribunalul popular al raionului Hu­       în sensul acestei reduceri.                 produs este scurtat.                         pe unitatea de produs scade. E                  utilaje de mare capacitate, la de creştere a productivităţii
                                          nedoara, jtidecînd acest caz, în ca­
  infr-uriă dirt zile, şoferii Gheorghe   drul Unui proces demonstrativ, a con­          Creşterea productivităţii mun­           Asupra reducerii preţului de cazul cheltuielilor pentru ma-                                  utilizarea de noi metode de ex­ muncii. S-a arătat că ritmul de
Diniş şi Petru Bărbuţă au fners la        damnat pe Ioan Qavrilă la 4 ani în­         cii, reducerea normelor de con­                                                                                                          tragere şi preparare a cărbu­ •creştere a productivităţii mun­
cantina din Oraşul tineretului de la      chisoare corecţională, iar pe Dumitru       sum la materiale, combustibil               cosŢ această creştere_ a produc- teriale, combustibil, energie e-                            nelui cocsificabil. Mecanizarea cii, trebuie să întreacă pe cel al
Hunedoara. Fiind în stare de ebrietate,   Cristea lâ 6 luni închisoare corecţio-                                                                                                                                               transportului în galerii şi în a- creşterii salariului mediu ca o
ei au adus injurii la adresa abonaţilor   năli.                                       etc., folosirea raţională a utila­          tivitătji muncii acţionează în lectrîcă, amortismente, măsuri-                               bataje a fost extinsă, în 1956 condiţie a reducerii preţului de
şi a personalului cantinei şi au pro­                                                                                                                                                                                          ea depăşind cu 1 la sută sta­ cosi Pentru a fi asigurată o
vocat scandal. Judecind acest caz de                                                  jelor, regimul sever de econo­              mod direct prin reducerea Cotei Je care duc la creşterea produc-                             diul anului 1955, Cu toate a- justă corelaţie între creşterea
huliganism, tribunalul raionului Hune-                                                                                                                                                                                         cestea şi în special în Valea productivităţii muncii şi a sala­
                                                                                      mii, sînt factorii cei mai impor-           cheltuielilor pentru salarii care tivitătii muncii duc totdeauna                             Jiului, productivitatea muncii a riului mediu, este necesară re­
                                                                                                                                                                                                                               crescut sub nivelul posibilităţi­ vizuirea actualelor norme de
                                                                                                                                  revine^ pe unitatea de produs, şj fe reducerea consumurilor de                               lor* conducerile unităţilor eco­ producţie. Această revizuire a

                                                                                                                                  Intrucît în aceeaşi unitate de materiale, combustibil, ertergie

                                                                                                                                  timp se produce o cantitate mai              electrică etc., lâ îmbunătăţirea                nomice orientîndu-se mai mult         normelor care va începe la 1
                                                                                                                                  mare de produse, volumul to                  folosirii Utilajului, la reducerea              spre problema dării în folosinţă      aprilie, va trebui să se facă cu
                                                                                                                                  tal al salariilor pe care munci­             preţului de cost,                               de noi agregate de mare pro­          o largă participare a muncito­
                                                                                                                                  torii le primesc pentru timpul                                                               ductivitatea şi nu spre utiliza­      rilor, iar creşterea normelor să
                                                                                                                                  lucrat se va repartiza asupra                   Dat fiind modul în care creş­                rea la maximum a celor exis­          aibă la bază dezvoltarea şi per­
                                                                                                                                  unul număr mai mare de pro­                  terea productivităţii muncii in­                tente. Utilaje de mare produc­        fecţionarea tehnicii, experienţa
                                                                                                                                  duse. Aceasta înseamnă, că                   fluenţează reducerea preţului
                                                                                                                                                                               de cost, rămîn de studiat fac-                  tivitate zac nefolosite în Valea înaintată şi gradul de califi­
                                                                                                                                  cheltuielile cu salariile pe fie-            toril care duc la creşterea pro
                                                                                                                                  care produs vor fi mai mici                                                                  Jiului pe motivul că „nu pot fi care al muncitorilor. Noile nor­
                                                                                                                                                                               ductivităţii muncii, factori care
                                                                                                                                     Legat de aceasta se ridică şi             la rîndul lor acţionează în fie­                Utilizate". Combinatul carboni­ me vor trebui să fie stabilite
                                                                                                                                  problema creşterii salariului                care moment. în sens diferit şi
                                                                                                                                  mediu. Ritmul creşterii produc­                                                              fer n-a dispus nici cel puţin în mod ştiinţific, iar nivelul loc
                                                                                                                                  tivităţii muncii trebuie să fie              cu intensitate diferită asupra
                                                                                                                                  mai mare decît ritmul creşterii
                                                                                                                                  salariului mediu, numai astfel               reducerii preţului de cost.

                                                                                                                                                                                  Principala cale de creştere a,

                                                                                                                                  / ¦-1 I ! I                                  iI                                                    J4

                                                                                                                                                                               //

                                                                                                                                                                                                                               . ->
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79