Page 75 - 1957-03
P. 75
Nr. 713 DR UMUE SOCIALISMULUI Psg. 3
Din a e f s v l f a f e a o r g a n t e a f ia f o r IN SECŢIA FRUNTAŞA Deservirea populaţiei în unităţile
d e p a rtid să te şti Mă îndreptam spre secţia la tantin Pădureţ s-a ivit atunci o combinatul siderurgic. Aceste T . .P .L , M u i e mult îmbunătăţită
minoare a Combinatului siderur umbră de bucurie. Lltigoul scos succese au cam atras invidia u-
Organizaţia de bază— sufletul niei însămînţărllor de primăva gic Hunedoara. La intrarea în din cuptorul adînc ena bine în nora. Nu de mult Sfatul popular a De asemenea, nu S-a pus încă1
ră, a analizat recent într-una secţie, cîteva panouri mi-tau a- călzit. Aceştia ena al nu ştiu cîj analizat activitatea celor două capăt delapidărilor şi furturilor,
satului din adunările generale, stadiul tras atenţia. Cu litere mari, ci telaâ din ziua respectivă. — Cum se poate ca lamina unităţi de alimentaţie publică din
în care se găsesc lucrările. Cu teţe, pe unul din panouri era torii să fie mereu în frunte ? regiune —- T.A.P.L. Deva şi Pe La T.A.P.L. sînt mulţi respon-
Satul Bialşa este aşezat în par această ooazie.a reieşit că întrea scris „Calendarul fruntaşilor în De sus, din cabina de coman Trebuie că este ceva a-ici neclar troşani.
tea muntoasă a raionului Orăş- ga suprafaţă de ovăz şi borceag producţie. Cinste laminatorilor, dă, manetele de manevrare ale sau... mai şti ce ? Gam aşa dis sabilî de unităţi şi gestionari
tie. Cu toată depărtarea de cen a fost la timp însămânţată, că o fochiştilor şi macaragiilor, din bloc-valţurilor, au început să Se cutau unii invidioşi. Rapoartele prezentate de tov
trul raionului* şi drumul greu de suprafaţă de 120 m.p. răsadniţe schimbul condus de maistrul Ion mişte înainte şi înapoi. In ace Artur Dragu, directorul TAPL care aii lipsuri mari în gestiune,
parcurs pînă acolo, totuşi comu a fost însămânţată cu sămânţă de Trifu, oare în ziua de 19 mar laşi timp lingoul, acel colos de Luna februarie a fost pentru Deva şi Nicolae Alexa, directo
niştii din sat nu aşteaptă prea varză timpurie, iar o suprafaţă tie, în 8 ore de lucru, au lami oţel roşu, trecut prin bloc-val- laminatori o lună de grele în rul T.A.P.L. Petroşani, au oglin dar conducerile trusturilor stau
multe deplasări din partea acti de peste o jumătate hectar teren nat 111 lingouri la rotund. Ur ţuri, împrăştia în jur sute de cercări. La început au fost o se dit o parte din lipsurile şi greu
vului comitetului raional, ci luptă a fost însămânţat cu arpagic. maţi exemplul lor 1“. scînteii, dar se supunea oa un co rie de.-deficienţe externe, dar mai tăţile întîmpinate de aceste or rtepăsătOare şi aceste lipsuri
cu însufleţire pentru înfăptuirea pil voinţei celor din cabină. Pe multe interne. Treaba mergea ganizaţii anul trecut în realiza
sarcinilor trasate de partid. O contribuţie de seamă la des Alături de acest panou erau tru Baidan şi Nicolae Bran, ma- prost. Planul nu se realiza. Pri rea sarcinilor de plan. Rapoar cresc de la o lună la alta. Este
făşurarea în bune condiţiuni a altele oare aminteau (sau anun nevranţii din acest schimb, ur ma jumătate a lunii i-a găsit pe tele prezentate n-au reuşit însă
Ţin-înd cont de necesitatea ac campaniei însămînţărilor de pri ţau pe oei care nu ştiau) că la- măreau cum sub ochii lor lin laminatori cu planul la zi ne să scoată cu tărie la iveală lip necesar să se ia măsuri de ur-
celerării ritmului însăminţărilor, măvară au adus-o tovarăşii E» minatoriii au pornit în. cinstea goul de metal se întinde... se în realizat. Pentru invidioşi a fost surile conducerilor acestor uni
biroul organizaţiei de bază a ronim Cazan, Iosif Moise, zilei de 1 Mai o întrecere pentru tinde oa un şarpe imens. un prilej de discuţie. genţă ca aceştia să fie scoşi din
analizat într-una din adunările Gheorghe Şinou şi alţii. a da peste plan 2.000 tone lami tăţi, ale responsabililor şi gesti
sale recente stadiul în care se nate. Cu acest angajament la- 'Dar deodată un incident. Un — De data aceasta să vedem unităţile de alimentaţie publică
află această campanie, luînd ho In scopul aplicării pe scară minatorii hunedoreni au pornit bloc s-a spart şi o bucată mare pe unde vor Scoate „cămaşa ?“. onarilor de unităţi cît şi cele ale
tărâri corespunzătoare oare să largă a regulilor agrotehnice, a- la întrecere. Şi cum de la luarea de oţel a rămas între bloc-val- Pînă acum le-a mers laminato şi traduşi în faţa instanţelor ju
ducă la grabnica terminare â în- dunarea generală a indicat con angajamentului a trecut o pe ţuri. Ca la o comandă lamina rilor. Dar acum li s-a înfundat. personalului de deservire. Nu decătoreşti.-
sămînţărilor. In urma acestei a* siliului de conducere al gospodă rioadă destul de lungă ffl-iam de torii au venit cu cîrlige „gheară
nalize s-au repartizat sarcini con riei să trimită toate seminţele cis să văd cum se lucrează în de pisică“ să scoată această bu Nu tot aşa au gîndit însă co şi-au analizat cauzele lipsurilor Cum vor tovarăşii de la
crete membrilor de partid în ve ce urmează a mai fi însămânţate această secţie. cată de oţel. Nu trebuia pierdut muniştii şi fruntaşii secţiei lami T.A.P.L', să-şi îndeplinească sar
derea îmbunătăţirii muncii po la laborator, pentru a le încerca timpul. Orice minut pentru ei noare. Rămânerea în urmă îi fră şi nu au arătat ce-şi propun în
litice de masă, iar cei peste 20 puterea de germinaţie. Trei schimburi — un singur ţel este preţios. In întrecerea dintre mânta pe toţi deopotrivă. Cu toţii cinile de plan cînd în majorita
de agitatori au fost îndată ins schimburi un lingou laminat în discutau ce trebuie făcut totuşi, viitor pentru ca ele să nu se
truiţi cu problemele curente ale In prezent, organizaţia de ba In ziua respectivă la lucru e- plus sau în minus contează. Şi oa planul să fie realizat şi să tea restaurantelor se serveşte î!
campaniei de însămînţări, iar pe ză se proecupă de întărirea vie rau Laminatorii din schimbul apoi, şi aşa schimbul maistrului nu se facă de ruşine. mai repete. — 2 feluri de mîncare, cînd în
uliţele satului şi în mod special ţii de partid prin primirea de noi condus de maistrul Ioan Trifu. Gheorghe Andrăşescu este deja
lâ locurile aglomerate s-au pus membri şi candidaţi de partid şi Lia intrarea în secţie, o lumină înaintea lor. Dar ei îl vor ajun Atunci ca la un semnal co Deşi reţeaua de desfacere a u» bufete preparatele reci sînt de
lozinci mobilizatoare care chea de întărirea muncii politice de roşietică inundă hala. Din cup ge cu toate că ceilalţi au un a- muniştii au început să mobilize
mă cetăţenii la efectuarea însă» masă în gospodăria colectivă. torul adine macaragistul Santo vans de 220 tone laminate în ze pe oameni, să lupte pentru nităţilor de alimentaţie publică asemenea puţine, iar în cofetă
mînţărilor după regulile agroteh Fnancisc a scos un nou lingou plan. Iri scurt timp lucrul a in
nice. Cînd se pierd din vedere cald. Pe faţa fochistului Cons- trat în ritmul lui normal. s-a mărit, iar baza tehnico-ma- rii se servesc 2 — 3 sorturi de
prăjituri, dacă nu ţine seama de
Organizaţia de bază s-a preo problemele vieţii satului Luna februarie nu se termi terială a reţelei s-a îmbunătăţit,
cupat îndeaproape şi de întări nase. In ziua de 27 februarie, la specificul regiunii în prepara
In satul Cioara există o orga minatorii au aflat cu multă bu planul de desfacere, de creştere
rea mâncărurilor ? s
a productivităţii muncii, de re
Cu toate că ne aflăm în cea'
ducere a cheltuielilor de circu
laţie, de beneficii etc. nu a fost de a doua jumătate a lunii mar
realizat de fiici unul din cele tie a anului 1957 în unităţile
două trusturi, T.A.P.L. nu se servesc mîncări
Este adevărat, că la nereali- preparate cu spanac, friptură şl
ciorbă de miel, salată, ardei şi
castraveţi trufanda. Conducerile
T.A.P.L.-urilor din regiunea
rea sectorului socialist din agri nizaţie de bază puternică prin O ZI A CĂRŢII plus. curie că planul la zi era depăşit zarea planului de desfacere a noastră obişnuiesc să servească
cultură. Astfel, prin grija mem numărul de membri ce sânt în POLITICE! Hotărîrea lor va fi realizată cu 4 la sută. Aşa că „bucuria“ contribuit nerealizarea planului asemenea mîncări cînd spanacul
brilor de partid a fost construit cadraţi aici. Cu toate acestea, bi» invidioşilor (se ştiu ei prea bine de acoperire şi faptul că nu au a făcut sămînţă şi cînd mielul
de curîttd un saivan model, oare roul organizaţiei de bază a pier In vederea sprijinirii oamenilor mun cu siguranţă, dar mai sînt şi u- cine sînt), s-ia transformat într-o fost primite mărfurile care au o a devenit oaie.
via adăposti toate oile din înto dut din atenţia sa felul cum se cii în domeniul politic şl Ideologic, nele condiţii. Oţelarii să lucreze adevărată bucurie. Laminatorii pondere mare în planul de des
vărăşirea zootehnică, saivan desfăşoară munca de achiziţii şi „Librăria Noastră", secţia de cărţi, din mai conştiincios, căci aşa cum îşi depăşiseră planul lunar. facere, dar tot atît de adevărat Deşi au avut multe de învăţat
construit numai prin muncă vo contractări, şi mai ales felul cum Deva, organizează în ziua de 30 mar şi ei sînt în întrecere cu cei de este şi faptul că tovarăşii din din lipsurile anului trecut nu
luntară* se ocupă cooperativa din sat de tie 1957 o zi a cărţii politice. la Reşiţa, laminatorii au pornit ? conducerile acestor unităţi nu iau totuşi măsuri pentru asigu
aoest lucru. Aceasta a dus la întreoerea între cele trei schim s-au dovedit a fi buni gospodari, rarea unei bune deserviri a con
Important este şi faptul că ţă= situaţia că în perioada trimes In principalele întreprinderi şi ins buri, întrecere care are Ga ţel co Normatorul şef al secţiei lami sumatorilor. Nu depun eforturi
nanii întovărăşiţi au creat o pro trului I al anului în curs doar tituţii din localitate, „Librăria Noa mun realizarea a 2.000 tone la noare, tovarăşul Scrisu, făcea nu s-au ridicat la înălţimea sar pentru a satisface cît mai de
prietate obştească de 184 oi, 105 stră", cu sprijinul organizaţiilor de bază minate peste plan. ultimele calcule. Eram curios să cinilor ce le stau în faţă , plin gusturile consumatorilor.
miei şi suma de 7.000 lei. Acest un număr restrâns de ţărani să P.M.R., va organiza acţiuni speciale ştiu şi eu care sînt roadele în Conducerile trusturilor, de ali
fond de bază, va asigura dezvol încheie contracte cu statul pen de difuzare a cărţii. Deci oţelarii să dea oţel mai trecerii laminatorilor. Mi-iam no Conducerile ceior două trus mentaţie publică trebuie să în
tarea şi pe mai departe a înto mult, dar şi mai bun. tat în carnet. Pînă în ziua de turi ştiu numai să se vaite, aş- ţeleagă că ele sînt chemate să
vărăşirii lor. tru livrarea de animale şi pro Difuzorii voluntari din întreprinderi 22 martie, schimbul condus de facă o cotitura serioasă în acti
duse animale. Mai mult; orga şi instituţii, au datoria de a recoman Bucurii şi , ^* „bucurii" maistrul Gheorghe Andrăşescu teptînd să vină alţii dinafară să vitatea lor de pînă acum.
La chemarea organizaţiei de da salariaţilor cărţile care ii interesea a dat peste plan cu . peste 700 le facă ordine în unităţile lor.
bază şl -ţinînd cotit de hotărîrlle nizaţia de bază tolerează şi felul ză în vederea îmbogăţirii cunoştinţe Unii oameni se bucură de un tone, cel al maistrului Ion Trifu Este timpul ca conducerile uni Deşi cu ocazia analizei mun
plenarei C.C. al P.M.R. din 27— defectuos în care se desfăşoară lor ior politico-ideologice, precum şi de cu peste 500 tone, iar al mais tăţilor respective să înţeleagă cii lor s-a elaborat un plan de
29 decembrie 1956, ţăranii înto a prezenta direct la locul de muncă lucru frumos .alţii de o nouta trului Constantin Petru cu peste că fără a gospodări cu pricepe măsuri menite să ducă la îm
vărăşiţi din acest sat au şi con deservirea ţăranilor muncitori la lucrările noi apărute în librării. te... şi cîte şi mai cîte. Lamina 400 tone, laminate. re mărfurile şi fiecare unitate, bunătăţirea activităţii acestora,
tractat CU statul cantitatea de torii însă, se bucură de realiză acestea nu pot să devină renta pînă acum nu se observă nici
2.000 litri de lapte de oaie şi 200 magazinul universal din sat. Ma Pentru stimularea1 difuzorilor frun rile lor. Faptele anată că această Deci ziua marelui succes, în* bile. o mişcare în această direcţie.
kg. de lînă. taşi în această acţiune, Centrul regio bucurie este bine meritată. De deplinirea angajamentului, se a- Sfaturile populare şi secţiunile
gazinul stă mal mult închis. Se nal de librării şi difuzarea cărţii, va la începutul anului şi pînă acum propie. Astfel, laminatorii nu Folosirea tigăilor basculante camerciale trebuie să-i trezească
Preocupare de seamă faţă decerna difuzorilor merituoşi, menţiuni ei au dat peste pian aproape vor dezminţi tradiţia de a fi şi la încălzitul apei pentru spă la realitate pe tovarăşii oare lu
deschide numai după „gustul“ de „FRUNTAŞ IN POPULARIZAREA 2.000 tone laminate. de data aceasta în fruntea tutu latul veselii, oare consumă mult crează în acest sector şi să-i facă
de bunul mers al gospodăriei ŞI DIFUZAREA CĂRŢII". Inmînarea să înţeleagă care este datoria
gestionarilor Nicolae Sara şi Sa- menţiunilor va avea Ioc în ziua de 2 Dar bucuria lor are şi ea o ror secţiilor Combinatului side curent, eliberarea din magazie lor, că modul de deservire şi
colective aprilie 1957 orele 17,30, la „Librăria istorie. Iat-o. De cîţiva ani ei a veselei şi tacîmufilor, fără ca
moilă Sara, luoru ce a dat naş Noastră" secţia de cărţi din Deva, str. sînt mereu fruntaşi pe întreg rurgic din Hunedoara. cineva să fie tras la răspundere
La gospodăria agricolă co KarI Marx nr. 6. pentru spargerea Veselii şi tacî-
lectivă din Şibot, raionul Orăş- tere la multe nemulţumiri în rîn- V. FURIR
tie, organizaţia de bază, preocu
pată fiind de problema campa dul ţăranilor muncitori. De alt SĂRBĂTORIREA COMPOZITORULUI
fel, preşedintele cooperativei, to
varăşul Aurel Albu, este si se
cretar al organizaţiei de bază
din sat.
a iito a r e i ţut& le,dunL TIBERIU BREDICEANU murilor a căror valoare este calitatea preparatelor proprii nu
deosebit de însemnată, numai sînt la nivelul cerinţelor popu
Printre muzicienii noştri vîrs- precum şi pentru întreaga sa gospodărire a bunurilor nu se laţiei şi acei care manifestă negli
tnici care şi-au cucerit un loc activitate componistică, Tiberiu
A poate numi. jenţă şi rea voinţă să fie traşi
AA de seamă în rîndul cercetători Brediceanu a fost distins cu Lipsa de control din partea la răspundere cu toată tăria.
Studenţii anului ÎV electro-mecanlcâ lor muzicii populare se numără înaltul titlu de maestru emerit conducerilor şi a serviciilor de Numai întărind spiritul gos
de la Institutul de Mine „Gh. Gheor- şi compozitorul şi folcloristul ai artei din R.P.R., acordîndu- producţie, a făcut ca unele uni podăresc şi al răspunderii con
ghiu-Dej" din Petroşani, audiind o Tiberiu Brediceanu, care la 2 i-se şi Ordinul Muncii clasa tăţi să nu fie aprovizionate la ducerilor şi al fiecărui lucrător
lecţie cu privire la transporturile mi aprilie 1957, va împlini 80 de l-,a. timp nici cu mărfurile care se faţă de bunurile ce le au în păs
niere. Predă conferenţiarul Ing. Eugen ani. aflau în depozite. De asemenea, trare, faţă de burta gospodărire
Cu ocazia aniversării a 80 de insilozările pentru iarnă a car a unităţilor şi deservire a popu
Alături de numeroase lucrări ani de la naşterea lui Tiberiu
originale, opera muzicală a com Brediceanu, Uniunea Compozito
Heiner. pozitorului Tiberiu Brediceanu rilor din R.P.R. împreună cu Fi tofilor la unităţile T.A.P.L. De laţiei, se va ajunge să se înde
cuprinde peste 2500 de culegeri larmonica de Stat „George E- va s-a făcut cu mare întîrziere, plinească şi să se depăşească
V de muzică populară din aproa nescu“, vor organiza în sala deşi li s-a pus la dispoziţie de planul de desfacere şi totodată
pe toate regiunile ţării. Dalles, la începutul lunii aprilie, către Aprozar cantităţile cu ca să se realizeze şi ceilalţi indici
un concert festiv care va fi pre re erau planificate. de plan.
Pentru meritele sale deosebite cedat de cuvîntul prof. George
de cercetător al muncii populare
Breazu despre viaţa şi opera lui
să fie stabilit pe baza realiză Un factor care influenţează Aplicarea metodelor de lucru depăşiri a planului care trec Tiberiu Bredioeanu. La concert, al PUBLICITATE
nefavorabil asupra productivi avansate duc şi ele la sporirea deseori de 50 la sută. cărui program va fi alcătuit din
rilor muncitorilor care depă tăţii muncii şl reducerii preţu productivităţii muncii. Iniţiati lucrări ale compozitorului săr- ^ 0000<>0<XXXXXX>0000000<X>000<.
şesc nivelul mediu, adică să fie lui de cost este creşterea pro ? bătoriţ, îşi vor da concursul co
progresive. In acţiunea de nor centului de rebut. Rebuturile se va oţelarilor hunedoreni de a rul Uniunii Compozitorilor, cvar I CARTEA PRIN f
mare să se fixeze norme reale, nasc fie din neatenţia munci da anual pe schimb 640 şarje Urmărind situaţia realizării tetul vocal al Filarmonicii de I POŞTĂ
nici „iirnflate“ nici prea „sfcrîn- torului, fie din întrebuinţarea rapide, aceea a furnaliştiîor de sarcinii de reducere a preţului Stat „George Enescu“ şi soliş
se“, pentru a stimula munci materialelor necorespunzătoare a spori indicele de utilizare a de cost la principalele unităţi tii Cornelia Gavrilescu, Magda 8 Dacă doriţi să aveţi cartea pre- Şl ŞC&UR9!
torii să folosească întreg timpul în ceea ce priveşte calitatea, din agregatelor cu 10 la sută în si economice din regiunea noas Ianculescu, Emilia Petrescu, W l/kac&ciMjoi ACaieiux,
de lucru. nerespectarea procesului tehno derurgie, marşrutizarea trans tră, se constată o situaţie puţin Şerban Tassian şi Valentin Teo- X ferată la domiciliu, adresaţi-vă prin- j | | g | ! | | i ; !/ó ÚK,fariyaóiLo?tc cutunünieít
logic şi mai rar din cauza uti porturilor, remorcarea trenurilor îmbucurătoare. Marile între dorian. / tr-o carte poştală, LIBRĂRIEI
Prin această acţiune de nor lajului. cu supratonâj, executarea zi prinderi cum ar fi Combinatul
mare, să se urmărească şi pro dăriei îri lanţ în construcţii etc. carbonifer al Văii Jiului, Trus Cu acelaşi prilej, în zilele de > NOASTRE „CARTEA PRIN POŞ-
blema flucluaţiei forţei dé muri- Procentele mari de rebuturi au dus şi duc la o simţitoare tul minier Hunedoara-Teliuc, 27 martie şi 3 aprilie, posturile
că, factor care şi el influenţează înregistrate în Combinatul si creştere a productivităţii mun uzina „Victoria“ Călăii, între noastre de radio vor difuza do ^ TA", Deva strada KarI Marx nr. 6,
creşterea productivităţii muncii. derurgic Hunedoara, au redus prinderea „Horla“ Alba-I ulia uă emisiuni dedicate vieţii şi telefon 135.
productivitatea muncii şi chiar cii. ş.a., nu şi-au realizat sarcina de creaţiei lui Tiberiu Brediceanu.
Prin aplicarea unui sistem de au creat dificultăţi financiare reducere a preţului de cost pe g Cărţile comandate se expediază $ iÍ;jlÍ|jÍjÍÍllli;jilüÍUjinCii\A ia HtUSlA-FUMtUV
salarizare stabilit pe baza noi combinatului, care a suportat Alta e situaţia în Valea Jiu 1956. Lâ aproape toate aceste (Agerpres)
lor norme, va trebui urmărită cu greu cheltuielile cu produc lui. Metoda graficului ciclic a întreprinderi nici sarcina de —oAo— ^Ç la domiciliu ecóohntrna ramtbmurs. X
stăvilirea plecării muncitorilor ţia rebutată. Se poate spune fost abandonată pe motivul că creştere a productivităţii mun
cu certitudine, că depăşirea nu corespunde condiţiilor ex cii n-a fost realizată. Congresul naţional al O
din întreprinderile cu norme procentului admis de rebut la ploatărilor din Valea Jiului. Ini oooo<xx><xxxxxxxxx>ooooc>ooo<.
pînă acunl „strînse“ la între oţelăria Siemens Martin din ţiativa minerului Alexandru La- Trebuie subliniat faptul că în ştiinţelor medicale
prinderi cu norme „umflate“, combinat cu 4,20 la sută în lu zăr — ziua şi fîşia — n-a fost acest an, unele din cele mai C Ei A I ENI
fapt petrecut recent în cadrul na ianuarie, a contribuit la în extinsă pe măsura posibilităţi mari întreprinderi — de interes din R.P.R.
exploatărilor carbonifere din deplinirea planului productivi republican — cum ar fi Trustul Ne găsim în perioada de sacrificare a mieilor şi iezilor.
Valea Jiului şi Munţii Apuseni. tăţii muncii doar în proporţie lor1. minier Hunedoara-Teliuc, Com Intre 5 şi II mai va avea loc Nu lăsaţi ca pieile acestora, să se strice î Conservaţi-le, pre-
Fluctuaţia forţei de muncă pre de 88,1 la sută şi la depăşirea binatul siderurgic Hunedoara, la Bucureşti Congresul naţional sărînd partea cărnoasă cu un strat de sare de bucătărie.
judiciază creşterea productivi preţului de cost cu 9 la sută. Pentru a H stăpîni pe utilaje, nu şi-au realizat în luna ianua al ştiinţelor medicale din R.P.R.,
tăţii muncii — deci reducerea pentru.a lucra după metode îna rie sarcina de creştere.a pro organizat de Academia R.P.R., Predînd piei bine jupuite, în stare crudă sau conservată
preţului de cost. Schimbarea şi îmbunătăţirea intate, pentru a folosi cele mai ductivităţii muncii. Alte unităţi Ministerul Sănătăţii şi Prevede ÎNTREPRINDERILOR D.C.A., veţi obţîne preţuri avanta
procesului tehnologic determină recente realizări ale tehnicii, se ca Trustul minier Brad, Com rilor Sociale şi Societatea ştiin joase asigurate prin H. C. M. 380/1955 şi anum e:
Reducerea sau creşterea ab creşterea productivităţii muncii. cere din partea muncitorilor o ţelor medicale din R.P.R.
senţelor de la lucru, este de a- Trecerea la procedee tehnologi bună cunoaştere a meseriei, un binatul carbonifer Valea Jiului, 0ÂLITATEA III.
semenea un factor care influ ce avansate, duce la creşterea înalt nivel de calificare. O deo uzina „Victoria“ Călan şi-au în Programul Congresului de şti
enţează asupra creşterii produc producţiei, a productivităţii sebită însemnătate pentru creş deplinit această sarcină atît în inţe medicale din R.P.R. stîrneş- ( i II.
tivităţii muncii. Absenţele de la muncii, la reducerea preţului de terea productivităţii muncii o luna ianuarie cît şi în februa te un deosebit interes atît în
lucru fac ca muncitorii prezenţi cost, prin ridicarea productivi are ridicarea nivelului cultural rie. Totuşi, cu sarcina de redu rîndurile specialiştilor romîni, Piei de miei ţigăi cat, II lei 23 Iei 16 lei 8
să depună eforturi mari pentru tăţii utilajului, reducerea chel şi tehnic al muncitorilor. Pen cere a preţului de cost multe cît şi ale celor străini. Răspun- „ 33 „ 10
tuielilor de muncă pe unitatea tru aceasta, se cere din partea din aceste întreprinderi nu stau zînd invitaţiei Comitetului de III „ 18 II 24
á înlocui pe cei absenţi, fac ca de produs, prin economisirea tinerilor îndeosebi, o preocu prea bine. organizare a Congresului naţio „ 25 II 12 6
livrările să nu fie efectuate în materiilor prime, a combustibi pare permanentă în acest sens nal de ştiinţe medicale din II ţurcane „ II „ 48 II 16
termen, düc la creşterea rebu lului etc., prin îmbunătăţirea ca şi un sprijin mai activ din par Din cele spuse rezultă îbcă- R.P.R., mai mult de 50 de Spe „ 38 ii 35 8
turilor, la încetinirea procesului lităţii producţiei. îmbunătăţirea tea conducerilor întreprinderilor. odatâ legătura strînsă ce exis cialişti din Anglia, Franţa, II III „ 13 II 26 „ 17
de fabricaţie la majorarea pre procesului tehnologic se poate Semnificativ în această direc U.R.S.S., S.U.A., Belgia, ţările II 9 „ 13
ţului de cost prin scăderea pro realiza în industria siderurgică ţie este evoluţia producţiei la tă între creşterea productivită Scandinave, Canada, Chile, U- „ de oi ţigăi IV „ Î6 »1 11
ductivităţii muncii. In stăvilirea spre exemplu, prin îmbunătă fabrica de aglomerare din Com ţii muncii şi reducerea preţului ruguay etc. şi-au exprimat de pe „ 25 II 18 4
ţirea compoziţiei şarjei şi a re binatul siderurgic Hunedoara. de cost. Pentru ca sarcina de acum dorinţa de a participa la „ de oi turcane IV
creşterii numărului de absenţe, reducere a preţului de cost să lucrări. Mulţi din specialiştii «•
un rol mare revine comitetelor gimului termic, prin reducerea înainte de încadrarea munci fie îndeplinită, e necesar să se străini invitaţi au trimis lucră „ de iezi II „9
torilor în şcoli de calificare, acorde toată atentia descoperi rile pe care le vor prezenta
sindicale de întreprindere şi de duratei de topire în cuptoarele producţia acestei fabrici era în rii şi mobilizării tuturor rezer „ de vătui II III
secţii, organelor administrative, permanenţă sub plan. După velor de creştere a productivi Congresului,
care trebuie să stabilească dare MaţUn, prţa mărirea şarjei. „ de capre II IV
şcolarizare, respectiv azi la a- tăţii muncii.
anume din absenţe sînt motiva- Vînzarea pieilor către întreprinderile D.C.A. se poate face
bile, în scopul îngrădirii posi ceastă fabrică s® înregistrează A. JURCA la secţiile şi subsecţiile acestora, precum şi la organele de co
bilităţilor de absentare fără mo
lectare D.C.A. de la comune şi sate.
tiv® temeinice.
