Page 77 - 1957-03

PROLETÂRI DIN POATE ŢĂRILE, VNIŢÎ-VAI
Anul IX . Nr. 714
La invitaţia guvernului R.P. Bulgaria şi a C.C. al Partidului Comunist Bulgar
O delegaţie guvernamentală şi de partid a R.P. Romîne
face o vizită oficială în R. P.
Joi dimineaţa a părăsit oapi-
tala plecînd spre Sofia, delega­
ţia guvernamentală şi de partid
a Republicii Populare Romîne
care, la invitaţia guvernului
R. P. Bulgaria şi a C.C. al Par­
tidului Comunist Bulgar, va
face o vizită oficială în R. P.
Bulgaria.
Delegaţia este formată din
tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-
Dej, prim-secretar al C.C. al
P.M.R.. membru în Prezidiul
Marii Adunări Naţionale, con­
ducătorul delegaţiei, Chivu Stoi­
ca, preşedintele Consiliului de
Miniştri, membru al Biroului
Politic al C.C. al P.M.R., Petre
Borilă, vicepreşedinte al Con­
siliului de Miniştri, membru al
Biroului Politic al C.C. al
P.M.R., Leonte Răutu, membru
supleant al Biroului Politic al
C.C. al P.M.R., Grigore Preo­
teasa.' ministrul Afacerilor Ex­
terne, membru al C. C. al
P.M.R., G. Gaston Marin, preşe­
dintele Comitetului de Stat al
Planificării.
Din delegaţie face de aseme­
nea parte tov. Mihail Roşianu,
ambasadorul R.P.R. la Sofia.
Delegaţia este însoţită de
funcţionari superiori de stat ex­
perţi, ziarişti.
¦ împreună cu delegaţia a ple­
cat de asemenea Stoian Pavlov,
ambasadorul R. P. Bulgaria la
Bucureşti,
La plecare, în gara Băneasa,
erau prezenţi tovarăşii: Gheor-
ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Ni-
colae Ceauşescu, Iosif Chişinev-
schi, Miron Constantinesou, A-
lexandru Drăghici, Alexandru
.Moghioroş, Constantin Pîrvules-
cu, membri ai Biroului Politic
al C.C. al P.M.R., D. Colju. L.
S i l « » , şt. Voltec, membri s î
plealti âi Biroului Politic al C.C.
al P.M.R., Al. Bîrlădeanu, vice­
preşedinte al Consiliului de Mi­
niştri, J. Fazekaş, VI. Gheorghiu,
secretari ai C.C. al P.M.R., A.
Moisescu, vicepreşedinte al Pre­
zidiului Marii Adunări Naţio­
nale, A. Bunaciu, secretarul Pre­
zidiului Marii Adunări Naţio­
nale, Alexa Augustin, S. Bughici,
P. Costache, I. Cozma, Constan­
ţa Crăciun, FI. Dănălache, Gh.
Diaconescu, M. Florescu, gene­
ral maior Ion Gheorghe, Gh.
Hossu, Th. Iordăchescu, dr. Voi-
nea Marinescu, I. Mineu, M. Mu­
jic, P. Niculescu-Mizil, I. Pias,
Petre Lupu, Gherasim Popa, A.
Stancu, B. Solomon, M. Şerban,
Ghizela Vass, A. Vijoli, membri
ai C.C. al P.M.R., ai guvernului,
deputaţi, înalţi funcţionari de
stat, conducători ai organizaţiilor
obşteşti, oameni ai muncii din
capitală.
Au fost de faţă şefii unor mi­
siuni diplomatice acreditaţi la
Bucureşti, membrii Ambasadei
R. P. Bulgaria în R.P.R. şi alţi
membri ai corpului diplomatic.
Garda militară dă onorul. Fan­
fara intonează imnul de stat aj
R.P.R.
Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-
Dej şi Chivu Stoica trec în re­
vistă trupa.
Cu toţii la munci
Printre acei care s-au simţit
mobilizaţi încă din primele zile
după sosirea veştilor despre or­
ganizarea festivalurilor tinere­
tului, se numără şi tinerii din
organizaţia U.T.M. a întreprin­
derii „6 August“ secţia Nălati-
Vad. In adunarea generală în
care tov. Ioan Pop, secretarul
organizaţiei U.T.M., le-a vorbit
despre felul cum trebuie întîm-
plnat festivalul, tineretul s-a
angajat să-şi dea din plin con­
tribuţia. Alături de tineri au pă­
şit la acţiune şi muncitorii mai
vîrstnici în frunte cu comuniş­
tii întreprinderii.
Pe secţii, tinerii şi vî-rstnicii, A corni FESTimwn
s-au angajat să-şi închine o
parte din munca lor întîmpină-
rii festivalurilor. Astfel, la sec­
ţia de tîmplărie s-a hotărît con­
struirea a 5 dormeze, secţia sal­
tele va confecţiona 7 saltele, iar
secţia dulgherie va executa 10
metri de gard. Costul acestor
lucrări se va vărsa în contul
501-Festival. De asemenea, sec­
ţia tapiţerie va face, în afara
planului, reparaţii în valoare de
100 lei, secţia fierărie repara­
ţii în valoaie de 400 lei, iar ate­
lierul mecanic; reparaţii de 300
Vineri 29 martie 1957
Membrii delegaţiei îşi iau ră­
mas bun de la cei veniţi să-i con.
ducă, apoi iau loc în trenul spe­
cial oare părăseşte gara Bă­
neasa.
Pînă la punctul de frontieră
Giurgiu, membrii delegaţiei au
fost însoţiţi de tovarăşii Gheor­
ghe Apostol şi Emil Bodnăraş.
? sate oaspeţilor romîni şi po­
In gara Giurgiu numeroşi oa­
meni ai muncii au salutat căl­
duros pe membrii delegaţiei ro­
mîne.
La podul prieteniei de peste
Dunăre o gardă militară a tru­
pelor de grăniceri a dat onorul.
La intrarea pe teritoriul bul­
gar membrii delegaţiei romîne au
fost întîmpinaţi călduros de nu­
meroşi oameni ai muncii bul­
gari, de reprezentanţi ai organi­
zaţiilor de masă locale.
Pe marile coloane ale podu­
lui fluturau înfrăţite steagurile
tricolore romîneşti şi bulgare.
Sub portretele- tovarăşilor
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chi­
vu Stoica, pe o pancartă mare
se poate citi în limba romînă
inscripţia: „Bine aţi venit
scumpi oaspeţi 1“.
La ora 9 trenul special a so­
sit în gara de frontieră Russe.
In întîmpinarea oaspeţilor ro-
mîni pe peron se aflau tovară­
şii : Dimo Dicev, membru al
C.C. al P.C.B., conducătorul
secţiei politica externă şi rela-
ţjj internaţionale, M. Taraba-
bov, prim locţiitor al Ministru­
lui Afacerilor Externe al R. P.
Bulgaria, Iordan Stefanov, di­
rectorul Protocolului din Mi­
nisterul Afacerilor Externe al
R. P. Bulgaria, Pencio Kuba-
mefllbrir' a l'-C .C al
tPeiCulBui- reNg™ionalseRcruestsaer a»l1 PC.Co.mBo.,
Ivan Stanev, preşedintele Sfa­
tului popular regional Russe,
Peter Danailov prim-secretar al
Comitetului orăşenesc Russe al
P.C.B., Dimitrer Dimitrov, pre­
şedintele Sfatului popular al
oraşului Russe, secretarii comi­
tetelor regional şi orăşenesc ale
Frontului Patriei, secretarii a-
sociaţiilor regională şi orăşă-
nească ale Uniunii Agrariene
Populare Bulgare, comandantul
garnizoanei militare Russe, con­
ducători ai instituţiilor din lo­
calitate.
Au fost intonate imnurile de
stat ale R.P.R. şi R. P. Bul­
garia,
Tovarăşii Gheorghe Gheor­
ghiu-Dej şi Chivu Stoica, înso­
ţiţi de directorul protocolului
din Ministerul Afacerilor Ex­
terne al R. P. Bulgaria, au tre­
cut în revistă compania de o-
noare a trupelor flotei militare
bulgare, ce se afla aliniată pe
peronul gării.
Membrii delegaţiei guverna­
mentale şi de partid a R.P.R.
venite şi persoanele venite în
întîmpinare iau apoi loc în tri­
buna din piaţa gării.
Miile de cetăţeni ai oraşului
Russe care umpleau marea pia­
ţă ia gării şi străzile învecinate
— veniţi în întîmpinarea oas­
peţilor romîni — au salutat en-
lei. Secţia motrică şi mezeluri
au hotărît să lucreze cîte un
schimb peste plan. Cîştigul rea­
lizat astfel, alături de valoarea
celor 500 ore de muncă volun­
tară pe care le vor efectua Ia a-
menajarea şoselei întreprinderii,
tinerii vor face ca suma depu­
să în contul 501 să crească.
Alături de tinerii Ioan Pop,
Vasile Bidineac, Doru Mohor,
Ioan Pândele şi Gheorghe Cer-
biceanu, pentru realizarea celor
propuse mai sus, $-au mobili­
zat şi muncitorii mai în vîrstă
Anton Lughini, Ioan Zepa, Cor­
nel Rusuroi, Iosif Beite, soţii
Ioan şi Ana Nicoară, precum şi
alţii.
Tinerii sînt în frunte
Membrii organizaţiei U.T.M.
de la cooperativa „Ţara Haţe­
gului“ au început acţiunea de
colectare a 3.000 kg. fier vechi.
Tot ca ei au procedat şi tinerii
de la complexul C.F.R. Subce-
tate. care au strîns peste 2.000
kg. metale vechi,
)ixX><><>^C><X)C><><X><>0000<X>C< Cărbune
în contul
Citiţi In pagina lY-a ] FRUNTAŞI trimestrului II
• Ciu En-lai Invitat să viziteze o de la furnalul tineretului
Cehoslovacia. din Câlan
• Lucrările subcomitetului comi­ Minerii din Petrila au pornit
siei O.N.U. pentru dezarmare. în acest an cu hotărîrea ca, în
• Conferinţa din Bermude a con­ întrecere, să dea patriei cît mai
sacrat rolul secundar al Angliei in mult cărbune. Hotărîrea lor nu
alianţa occidentală. a rămas numai vorbe. Lună de
lună ei au realizat şi depăşit
• Se normalizează navigaţia pe sarcinile de plan. Astfel, ei au
Canalul de Suez. reuşit ca în ziua de 27 martie
4 pagini 2 0 bani să îndeplinească în întregime
sarcinile de plan pe trimestrul
I.
iitică din campania La acest succes au contribuit
de primăvară nu poate fi despărţită minerii din brigăzile tov. Peter
de cooperativizarea agriculturii GEZA SUKOS Moise, Ion Marian IX, Constan­
cauperist tin Bunoiu, Cornel Cenuşe şi al­
ţii, care au extras peste plan de
tuziast pe membrii delegaţiei lucrările agricole din crm pa’ rilor agricole din circumscrip­ VASILE TEL1ŞCA la începutul anului şi pînă acum
romîne. Răsună puternici ovaţii furnalist 2 cu 1.000—2.000 tone de cărbu­
pentru prietenia dintre poporul nia de primăvară se desfăşoară ţiile lor. Cu acest prilej ei se ne. Odată cu aceasta, minerii
romîn şi poporul bulgar, pen­ din Petrila au înregistrat şi ua
tru conducătorii poporului ro­ cu succes în cea mai mare par­ consultă şi asupra felului în care alt succes : îndeplinirea angaja­
mîn. i mentului luat în cinstea zilei de
te a comunelor din raionul Ha­ decurge munca din campanie şi 1 Mai de a da peste plan 2.500
Numeroşi oameni ai muncii ţeg. In comuna Boşorod cultu­ împreună iau măsuri pentru în­ tone cărbune.
bulgari poartă pancarte pe oare,
în limbile bulgară şi romînă, rile din epoca I-a au fost însă­ lăturarea unor lipsuri ce se sem­ Cu acest prilej minerii din
sînt scrise cuvinte de salut adre­ Petrila şi-au luat un nou anga­
mânţate aproape ân întregime, nalează. Organizaţia de bază şi jament şi anume de a da pînă
porului vecin şi prieten şi stea­ lia 1 Mai încă 1.500 tone de căr­
guri româneşti şi bulgare. gunoiul de grajd a fost trans­ sfatul popular se preocupă cu bune peste sarcinile de plan.
portat la cîimp şi îngropat sub
Ia cuvântul Pencio Kubadinski, brazdă, iar arăturile necesare grijă şi de întărirea şi lărgirea ----- oOo-----
membru al C.C. al P.C.B., prim însămînţărilor din epoca II-a, întovărăşirii agricole.
secretar al Comitetului regional s-au făcut în proporţie de peste lu e e e iz
Russe al P.C.B. 90 la sută. Şi în comuna Sîntămăria-Or-
lea însămînţările din epoca I-a In ciuda faptului că repară-»
Ultimele cuvinte ale vorbito­ Aceste rezultate se datoresc sînt înaintate (cu excepţia car­ ţiile maşinilor agricole din gos-j
rului au fost acoperite de puter­ muncii politice pe care organi­ tofilor). In această comună mun­ podăria agricolă de stat Alba
nice urale. Miile de oameni ai zaţia de bază şi sfatul popular ca de mobilizare a ţăranilor Iulia erau la un moment dat
muncii veniţi în marea piaţă a o desfăşoară în rîndul ţăranilor întîrziate, datorită bunei orga­
gării Russe au ovaţionat înde­ muncitori. Nu rareori în această muncitori la efectuarea la timp nizări a muncii si a folosirii lă
lung pentru prietenia romîno- comună sînt organizate adunări a muncilor agricole din campa­ maximum a tractoarelor şi ma­
bulgară. şinilor, muncitorii de la aceas­
nia de primăvară, se desfăşoa­ tă gospodărie au reuşit să ter­
A luat apoi cuvîntul tovarăşul mine însămînţatul culturilor din
Chivu Stoiaa, preşedintele Consi­ populare în oare se arată ţărani­ ră împletită cu munoa de coope­ epoca I-a (cu excepţia cartofi­
liului de Miniştri al R.P.R., lor muncitori însemnătatea însă- rativizare a agriculturii. In ur­ lor care au început deja să se»
membru în Biroul Politic al C.C. mînţării la timp şi a aplicării ma muncii politice desfăşurate, însămînţeze) încă de la data de
al P.M.R. regulilor agrotehnice. In aceste un număr de 33 familii de ţă ­ 20 martie a.c. Astfel, pînă la
adunări se arată de asemenea rani muncitori din satul Sîntă- data amintită ei au însămînţat
Cuvintele tovarăşului Chivu ţăranilor muncitori că singura 96 ha. cu culturi de primăvara
Stoica au fost acoperite de ova­ din care 12 ha. orzoaică. 10 ha,
ţii ; mulţimea prezentă a mani­ oale care duce înspre o viaţă mărla-Orlea, au depus cereri în rmazăre, 1 ha. floaraa-soaraluiy
festat puternic pentru prietenia 5 ha. grîu de primăvară, 40 ha;
dintre cele două popoare vecine, mai îmbelşugată este calea coo­ vederea înfiinţării unei întovă­ ovăz, 10 ha. borceag pentru să-
unite în lupta pentru construirea perativizării agriculturii. Orga­ răşiri agricole. In restul satelor mînţă, 10 ha. borceag pentru fin1
socialismului în ţările lor, pen­ nizaţia de bază instruieşte regu­ din comuna Sîntămăria-Orlea şi 8 ha. orz.
tru pace în întreaga lume. lat agitatorii şi îi repartizează numeroşi ţărani muncitori şi-au
pe grupe de oase pentru a mobi­ făcut de asemenea cereri de în­ Piaralel ou efectuarea lucrări­
Numeroşi tineri îmbrăcaţi în scriere în întovărăşiri. lor de însămînţat, muncitorii
frumoase costume naţionale bul liza ţăranii muncitori să efec­ brigăzilor din oultuna mare au
In comunele Toteşti, Siarmise- executat şi lucrări de întreţinere
tueze la timp lucrările agricole. getuza şi altele, munca de mobi­
lizare a ţăranilor muncitori la e-
Deputaţii aduc în fiecare seară
la sfat situaţia precisă a luoră-
Infrejin ierburile fectuarea lucrărilor din campa­
nia de primăvară se desfăşoară
gare, umplu braţele mebrilor de­ Muncitorii de la cîmpul de Ier­ de asemenea legată de munca IOAN CARAFA a culturilor- pe 10 ha. lucerna,
legaţiei romîne cu flori. buri din Drîmbar, ce aparţine pentru cooperativizarea agricul­ lăcătuş de întreţinere
serviciului de bază furajeră din turii. 80 ha. trifoi şi 30 ha.
Direcţia agricolă regională, au r
Membrii delegaţiei guverna­ început lucrările de întreţinere a Succese în muncile din campa­ ;O grîu de toamnă. La grîu s-au
mentale şi de partid a R.P.R. culturilor de ierburi. Pînă în pre­ nia agricolă de primăvară au
zent s-au împrăştiat îngrăşămin­ fost înregistrate şi în alte comu­ ADOLF LIBICH aplicat şi îngrăşăminte chimice
te chimice pe o suprafaţă de 50 ne. Dar este necesar de arătat electrician, inovator
ha. şi s-au prăşit 5,11 ha. culti­ că în multe locuri există ten­ <x k >o o o <x >oc<><><x ><><>o <x>c><>c> (azotat de amoniu) pentrucă a
dinţa greşită de a se munci uni­
s-au îndreptat apoi spre trenul vate cu ovăscior. lateral în sensul că muncindu- .ieşit mai slab din iarnă. Mun­
special ,care lia ora 9,40 a pără­ se mai mult pentru realizarea
sarcinilor de campanie, se negli­ citorii secţiei Galda de Jos (şef
jează problema transformării so­
sit gara Russe îndreptîndu-se cialiste a agriculturii. In comu­ de secţie ing. Augustin Moca-
na Bretea Romînă — comună
cu o mare putere economică — nu) şi în special cei di.n briga­
nu se depune în această perioa­
spre Sofia. (Agrepres).- dă nici un fel de muncă în ve­ da -condusă de Florian Borşa,
derea convingerii ţăranilor mun-
au depus eforturi deosebite pen­
(Continuare în pag. 2-a)
tru 1executarea lucrărilor la
Să grăbim ritmul însămînţărilor timp. ¦
' Gospodăria agricolă de. stat
Timpul continuă să fie favora­ Situaţia însămînţărilor din e- din Albia Iulia, deţine şi o su­
bil executării lucrărilor în cîmp poca I-a (pe regiune) la data de
în bune condiţiuni. Din situaţia 27 martie 1957. prafaţă însemnată cultivată cu
comunicată Direcţiei agricole re­
gionale la data de 27 martie a.c., ALBA 84,23 °/„ viţă de vie. Şi în acest sector,
reiese că s-au însămînţat supra­ HUNEDOARA 80,54 %
feţe mari cu plante din epoca I ORÂŞTIE 76,44 °/0 s-au obţinut rezultate frumoase;
(74,89 la sută). Pentru a nu a- SEBEŞ 76,37 %
junge însă în situaţia de a nu pu_ Dezgropatul viţei de vie s-â fă­
tea efectua arăturile şi însămîn- HAŢEG 72,03 %
ţările în bune condiţiuni (din ILIA 67,84 % cut pe întreaga suprafaţă, s-au
cauza întăririi solului, consecinţă
BRAD 57,99% arăcit 130 ha., s-a tăiat şi
firească a temperaturilor ridicate
legat vita pe 90 ha. Din secto­
şi a vînturilor care dăinuie a-
rul viticol se pot evidenţia bri­
proape zilnic), este necesar ca
gadierii Alexandru Ienciuc de la
ritmul însămînţărilor să fie gră­
Ţelna şi Logliin Stanciu de lă
bit în toate raioanele din re­
Şard. gj*.
giunea noastră şi în special în
§ P O R IM P R O D U C T IV IT A T EA
raioanele Brad şi Ilia care sînt MlU N C II
rămase în urmă. Zilele trecute, un redactor al Convorbire cu tovarăşul greutăţile întîmpinate în pro«
ziarului nostru s-a adresat to­ blema creşterii productivităţii
---------------------------------------------------- varăşului inginer Ioan Humă, Ing. IOAN HUMA muncii.
şeful exploatării miniere Teliuc,
Şarje rapide rugîndu-1 să răspundă la cîteva şeful exploatării miniere — Teliuc RĂSPUNS : Fireşte, am avut
întrebări în legătură cu creşte­ şi unele greutăţi. O frînare a’
Este bine cunoscut faptul că Aceasta face ca de la o lună Ia rea productivităţii muncii la ex­ ganizat; procesului de producţie şi im­
în munca oţelarilor de la Com­ alta, numărul de şarje rapide ploatarea pe care o conduce. —- s-a asigurat minereu la plicit a creşterii productivităţii
binatul siderurgic din Hune­ să crească în continuu. Astfel, muncii, o constituie slaba apro«
doara, s-ia statornicit metoda de la începutul anului şi pînă Publicăm mai jos întrebările frontul de lucru al excavatoare­ vizionare cu materiale a exploa*
de elaborare a şarjelor rapide la 27 martie, oţelarii hunedo- şi răspunsurile convorbirii: lor cu ajutorul puşcărilor ma­ tării.
de oţel. reni au elaborat nu mai puţin sive ;
de 264 de şarje rapide de oţel. ÎNTREBARE: Cum s-a re­ S-a simţit începînd cu lună
flectat creşterea productivităţii — forarea găurilor de puş- ianuarie lipsa de motorină, căr­
pentru organizarea desfăşurării muncii la exploatarea minieră care cu sondeze tip „Uraleţ“ buni pentru locomotive, piesei
festivalului. Teliuc în ultimul timp ? Ce mă­ care au înlocuit perforatoarele de schimb pentru excavatoare
suri ati luat în acest scop ? obişnuite; . etc. Cotele la aceste repartiţii au
IVici cei mici nu se lasă sosit cu mare întîrziere de la
RĂSPUNS: Specificul minei — s-au introdus la lucrările ’minister, iar trustul minier nu
Organizaţia de tineret de la Zilele trecute adunarea gene­ Teliuc este exploatarea la zi a secundare, perforatoare grele de a intervenit în măsură sufici­
cooperativa „Ţara Haţegului“ rală a unităţii pioniereşti din minereurilor de fier. necesare mare productivitate; entă pentru a se crea o rezervă
va organiza un bal, iar echipa cadrul Şcolii medii de 10 ani furnalelor din Călan şi Hune­ la aceste materiale.
de dansuri şi brigada artistică din Haţeg a dezbătut şi a răs­ doara. Pe acest profil ea tre­ — la exploatarea în . subte­
de agitaţie de la cooperativa puns chemării lansate de pio­ buie să se dezvolte cu o pro­ ran, s-a introdus transportul Abia în ultimul timp, exploa­
„16 Februarie“, vor organiza nierii din Vinerea, angajîndu-se ducţie majorată de la un an cu sens unic de circulaţie a va­ tarea Teliuc şi-a putut organi­
lurneuri cu spectacole în raion, ca şi ei să lucreze drept „lot la altul. Producţia din acest an goanelor, eliminîndu-se trans­ za un atelier corespunzător pen­
sumele realizate vărsîndurse în al festivalului“ cu legume, su­ va trebui să crească de două ori portul cu locomotiva sau tro­ tru reparaţii de excavatoare,
contul 501. prafaţa de 5 ari. De asemenea, în 1960, faţă de 1957. Această liu]. Vagoanele merg pe panta unde se vor putea executa re­
ei au hotărît să colecteze bor­ producţie majorată, va fi reali­ naturală a galeriilor subterane paraţii capitale la utilajul greu
La Pui şi Silvaşu Inferior, cane, sticle, precum şi o canti­ zată pe bazta oreşterii producti­ cu viteze reduse, frînate de unul al exploatării.
organizaţiile U.T.M. au pregă­ tate cît mai mare de fier vechi. vităţii muncii, în oadrul dezvol­ sau doi vagonetari care în ace­
tării lucrărilor din carieră, cu laşi timp sînt şi încărcători din In altă ordine de idei, ex­
tit terenurile destinate „loturi­ îndrumaţi de instructorul de mijloace înalte de mecanizare. rostogoluri, a minereului; ploatarea în carieră presupune
lor festivalului“ ce urmează a pionieri, pionierii unităţii „Zoia un parc suficient şi bine între­
fi însămînţate cu porumb. Ast­ Kosmodemianskaia“ din Bă- In ultimii ani, exploatarea Te­ — ca exploziv la puşcările în ţinut de vagoneţi şi locomotive.
fel de loturi, se vor amenaja şi ieşti, au început să amenajeze liuc şi-a mărit productivitatea masă se foloseşte trotilul, care Nu putem spune că în această
în alte sate. locul din faţa şcolii. Ei au muncii de mai multe ori, pe asigură o granulaţie corespun­ direcţie stăm bine. Căile de
strîns piatră şi pietriş, au aju­ baza înlocuirii muncii manuale zătoare încărcărilor în frontul transport din cauza lipsei ma-
Pentru programul pe care îl tat la transportul acestora în cu munca mecanizată. de Jucru al excavatoarelor; ¦terialelor, ca traverse şi cram-
curtea şcolii, şi mai mult, şi-au poane, nu au putut fi bine în­
vor susţine cu ocazia festivalu­ In lunile ianuarie şi februa­ — pe de altă parte, s-a în­ treţinute. Astfel, parcul de lo­
mobilizat părinţii care au luat rie ale anului 1957, de pildă, locuit în fronturile de lucru ri- comotive şi vagoane nu poate
lui tineretului, ansamblul ar­ productivitatea muncii faţă de parea manuală a liniei. Această fi exploatat cu un randament
tistic al Sfatului popular orăşe­ parte activă la construirea din cea planificată a crescut cu 5,73 operaţie se face acum cu aju­ scontat pe căi de transport ne-
nesc Haţeg şi fanfara, fac cu la sută şi respectiv cu 2.25 la torul excavatoarelor durînd doar . corespunzătoare şi se observă
beton a unui trotuar de cca. sută. 20-30 de minute fată de una o uzură anormală a parcului ru-
regularitate repetiţii. In cuprin­ sau două zile cîte necesita îna­
sul raionului au fost organiza­ 120 m. în jurul localului şcolii, Principalele măsuri luate de inte pentru acest lucru, efec­ ¦lanţ. Aşa se explică de ce a-
te 18 comisii comunale pentru noi în vederea creşterii produc­ tuat de 15-20 de muncitori. vem un numeros parc de va­
organizarea festivalurilor comu­ Ia construirea a două poduri de goane deteriorate, iar orele de
nale, se activizează echipele ar­ tivităţii muncii, sînt următoa­ Acestea au fost o parte din staţionare a locomotivelor în
tistice şi colectivele sportive. beton, şi a unei împrejmuitoare măsurile luate pentru creşterea depou, sînt în creştere.
De asemenea, !a Haţeg, s-a or­ rele : productivităţii muncii. Rezerve­
ganizat p comisie orăşenească la fîntîna din curtea şcolii. le în această direcţie se, poate Va trebui ca anul acesta. în
— în primul rînd excavatoa­ spune că sînt nelimitate. special în lunile de vară, să e-
PETRE FĂRCAŞIU fectuăm reparaţii serioase la
rele au fost folosite mai raţio­ ÎNTREBARE: V-am ruga să
ne spuneţi acum cîteva cuvinte (Continuare în pag. 2-a)
nal, iar transportul minereului despre posibilităţile care n-au
fost fojosite şi mai ales desp.e
excavat a fost mai temeinic or-