Page 78 - 1957-03
P. 78
Pag. 2 DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 714
D e s e 1 C . I. L H a f e g ... .H........- Intr-un magazin Sporim productivitatea Un panou
şi realizează planul ai tineretului m u n c ii • învechii
I.C.I.L. din raionul Haţeg a lizat ci şi depăşit lună de lună. inconvenient: se micşorează nu- Magazinul „Alimentara“ de (U rm a re d in pag. l-a ) oarea în masă şi se va mecani Puţine întreprinderi au aşa
contractat şi achiziţionat can pe strada Libertăţii, din oraşul za încărcarea în toată exploa frumuseţe de panou p,entru frun
tităţi mari de lapte. Numai în O cauză principală care con .merarul de la contractări, ne- Hunedoara, cunoaşte o vie ani toate liniile. Odată reparate că tarea ; taşii in producţie, cum are co
primele două decade ale lunii tribuie la nerealizarea planului putîndu-se realiza astfel planul maţie. Aici se perindă zilnic su ile de transport, va fi asigurată lectivul Atelierelor C.F.R, din
o constituie faptul că plafonul ia acest capitol. te de consumatori. In faţa unui o mai bună desfăşurare a tran — în subteran va fi elimina Simeria. De cum intri pe poar
martie s-au contractat peste de numerar pus de I.C.I.L. Si- Conducerea I.C.I.L. Simeria, raion încărcat cu produse ali sportului, iar deteriorarea va tă încărcarea manuală cu tro ta atelierelor,: vei găsi acest fru
30.000 litri de lapte, iar o can meria la dispoziţia I.C.I.L. Ha poate şi trebuie să înlăture a- mentare, consumatorii aşteaptă goanelor şi a locomotivelor va cul ; mos panou al fruntaşilor în
titate de peste 10.000 litri a ţeg este prea mic. I.C.I.L. Ha ceste neajunsuri. să fie serviţi. fi evitată. Această măsură va producţie.
fost cumpărată la achiziţii. duce la mărirea productivităţii — în vederea îmbunătăţirii
ţeg dispune de un numerar de In calea realizării planului Gestionarul Lăscău Ifrim se muncii, calităţii minereului pînă la un Privindu-l, te întrebi, aşa cum
Dacă ţinem însă seama de adresează consumatorilor: procent de 52 la sută fier, se se întreabă toţi muncitorii ate
sarcinile de plan ale întreprin 52.000 lei, pentru toate cele 50 mai stau şi alte lipsuri de oare ÎNTREBARE: Ce ne puteţi va construi o nouă staţie de lierelor de ce numai jumătate
derii şi mai ales de faptul că — Cu ce vă putem servi ? spune despre perspectivele e- sortare modernă. De asemenea,
creşterea animalelor constituie de unităţi de recepţionare şi se face vinovată conducerea xistente la mina Tcliuc îrt ve se va aplica metoda de sepa este folosit, iar cealaltă 'jumăta
ocupaţia de bază a ţăranilor — 1 kg. de brînză, 3 kg. de derea creşterii productivităţii rare prin lichide dense şi pră- te este gol ? Fotografiile de pe
muncitori din aproape toate sa prelucrare a laptelui cîte sînt I.C.I.L. Haţeg. Unii achizitori mălai şi... . muncii ? jire magnetică ; el sînt îngălbenite, aproape şter
tele raionului, se poate spune se. Nimeni nu se mai uită la
că rezultatele obţinute nu sînt în raion. Multe din aceste uni nefiind controlaţi deţin sume de Tînărul Lăscău serveşte RĂSPUNS: La mina Teliuc — în scopul măririi capaci el.
satisfăcătoare. prompt clienţii, îi. îmbie la cum sînt frumoase perspective de tăţii de transport se va con
tăţi se află la distanţe de 30— bani asupra lor Iutii în şir fără a părături, recomandîndu-le toto creştere a productivităţii mun strui un nou funicular cu o ca De ce toate acestea ?
Trebuie precizat că nici într-o dată şi alte produse pe care le cii. In anul acesta se va aplica pacitate mărită, cu destinaţia Răspunsul ţi-l va da oricare
lună din acest an întreprinderea 45 km. de centru de raion cum încheia nici un .contract. Achi are. ESte un bun obicei al său o tehnologie mai înaltă la lu Hunedoara1; muncitor. Iată ce spun e l :
este cazul celor din Luncani, zitorul Ion Mihăilfescu din Lun de a nu lăsa nici un client ne crările de descopertă a zonei de — Apoi, de ce să ne mai a-
nu şi-a realizat planul de con Baru Mare, Boşorod, şi altele. ca Cernii are asupra sa 3.100 servit. El îşi înţelege bine me mineralizare, de pămîntul aco — în anii următori vor mai batem pe la panou ? Ne-am să
tractări. In luna ianuarie a ră nirea de a servi consumatorii peritor. Se va trece de la desco- intra în funcţiune o serie de turat să tot privim aceleaşi po
mas cu aproape 20.000 litri lap Avînd sume mici asupra lor, a- .lei încă din luna iunie 1956, într-un mod civilizat. perta cu ajutorul excavatoarelor, utilaje de mare capacitate, pre ze. Din anul 1955, nu a mai fost
te sub plan. Această nerealiza- la lucrări de descopertă ce se cum şi noi instalaţii ca de pil pusă nici una nouă. Doar în
re a planului este motivată prin chizitorii din aceste unităţi sînt dar nu a încheiat nici un con Toţi tinerii din brigadă sînt vor executa cu ajutorul hidro- dă, staţia de transformare pentru 1956, au fost luate jos fotogra
faptul că nu erau stabilite noi harnici şi iuţi la treabă. In lu mecanizării. fiile muncitorilor care au plecat
le preţuri. Argumentul este ne puşi în situaţia de a veni din tract cu toate că în Lunca Cer na februarie , ei au depăşit pla alimentarea exploatării cu ener sau care au ieşit la pensie.
întemeiat şi acest lucru îl do nul la desfacerea mărfurilor cu In anii celui de-al doilea cin
vedeşte faptul că în luna febru două în două zile la raion pen nii există mari posibilităţi pen 2,8 la sută. Drept răsplată a gie electrică. Probabil că tovarăşii Ioan O-
muncii membrii brigăzii au fost cinal se vor lua şi alte măsuri Aceste măsuri, o parte din nac director, Victor Cismaş pre
tru a aduce contractele încheia tru a se încheia contracte, deoa premiaţi. Recompensele primite
ele deja materializate, vor con
te ca astfel să poată primi noi rece ocupaţia de bază a locui tribui la creşterea productivi
sume de bani. In felul acesta torilor este creşterea animale
achizitorii pierd cîte 2 zile pe lor. Se pune întrebarea : ce a
drum, iar una o pierd la raion, făcut acest om cu banii între
aşteptând pînă se şcot banii din prinderii ? Fără îndoială i-a fo-
bancă. Le mai rămîn doar 3 zi iosit în scopuri personale, iar
le pe săptămînă în care să se conducerea întreprinderii a tole
arie, cu toate că apăruseră no ocupe de contractări. Acest ne rat o asemenea situaţie. Achizi i-au stimulat şi mai mult în ac printre c a re : tăţii muncii în mod considera şedintele comitetului de între
ile preţuri, întreprinderea a ră ajuns constituie o piedică seri torul Lucian Dălinescu din Sar- tivitatea lor. — se va extinde exploatarea bil şi vor asigura o produc prindere şi Lăscuţ Vlad secre
mas sub plan cu peste 20.000 oasă în calea realizării planului misegetuza are de asemenea a- V. DRAGOM1R la zi în trepte aplicîndu-se p u ş-' ţie sporită de minereu. tarul comitetului de partid, au
litri lapte. Tovarăşii de la şi are totodată drept urmare supra lui, de mai mult timp, ajuns la concluzia că la ei nu
I.C.I.L. Haţeg mai invocă şi mărirea cheltuielilor inutile ale 2.303 lei, dar nici acesta nu a mai sînt alţi fruntaşi. Totuşi,
alte motive. Dar toate sînt ne întreprinderii. făcut nimic, cu toate că în raza & ifitârli a a ea om ta l noi credem că în cadrul Atelie
relor C.F.R. din Simeria sînt
întemeiate. Plafonul de numerar destinat sa de activitate există multe sa
te ca : Păucineşti, Hobiţa, Zăi- destui muncitori fruntaşi şi că
In raionul Haţeg există mulţi pentru cumpărarea de lapte la cani, Breazova şi altele care au Păşunea din satul nostru nu poate să răniînă zilnic ies la iveală asemenea e-
achizitori activi cum sînt tova achiziţii este de asemenea mic, condiţii pentru a livra statului în starea în care se afla lemente. Oare aceştia nu tre
răşii Lazăr Cerbălău din Ocoli iar lapte vine mult. In prime cantităţi mari de lapte. buie popularizaţi 9
şul Mare, Aurelia Nendreanu Acordînd o deosebită atenţie ţii pentru a curaţi păşunea de fără ca păşunea să fie strioată,
din Silvaş, Iosif Gală şi David le două decade ale lunii martie Conducerea I.C.I.L. Haţeg va — oOo----*
Simedru din Pui şi alţii care, s-a cumpărat lapte la achiziţii trebui să exercite un control mai
în valoare de 8.360 lei în timp
dîndu-şi interesul, reuşesc să ce plafonul numerar era de nu sistematic pe teren şi să verifi dezvoltării şeptelului de anima pietre, de mărăcini, de resturi a- Credem că asemenea modalităţi A apărut nr. 1 al revistei
depăşească planul de contrac mai 1.800 lei. Pentru a face fa ce mai minuţios felul în care se le, partidul şi guvernul se stră duse de apă, de a grăpa-o etc. se puteau găsi. Se putea stabili,
tări cu 30 — 50 la sută lunar. ţă cerinţelor ţăranilor muncitori folosesc banii ce se află asupra duiesc să acorde un !ajutor mul Acelaşi lucru-au vrut să-l facă de pildă, un anumit loc, mai „ARBITRAJUL DE STAT“
Rezultatele obţinute de aceştia achizitorilor. Ea va trebui să de tilateral ţăranilor muncitori pen şi-n primăvara aceasta, dar cu slab productiv, pe care să se de
dovedesc odată în plus că în de a vinde lapte la achiziţii, în pună mai mult interes pentru tru a creşte cît mai multe vite părere de rău, nu s-a mai putut. poziteze pietrişul scos din albia A apărut nr. 1/1957 din re
raionul Haţeg există condiţii treprinderea a fost nevoită să stimularea achizitorilor harnici, şi pentru a mări rentabilitatea Mureşului. Pentru autooamioane vista „Arbitrajul de stat", pu
pentru ca planul de contractare folosească bani din numerarul iar pe cei inactivi să-i înlocuias lor. De ce ? Răspunsul este des şi căruţe se putea stabili uri blicaţie a Arbitrajului de stat
a laptelui să nu fie numai rea- destinat încheierii de contracte. tul de neplăcut. întreprinderea drum pe care să se circule. Fă de pe lîngă Consiliul de Miniş
In acest fel se ajunge la un alt că. Acest ajutor se concretizează de construcţii din Cugir a dis cea mult şi ' dacă li se trăgea tri (Bucureşti, str. N. Iorga
prin creditele pe care ţăranii trus păşunea aproape în între atenţia şoferilor că nu au voie nr. 1) avind următorul cuprins:
Propusieri preţioase @ in e lă d z La a r m ă ... muncitori le primesc prin Banca gime, De mai mulţi ani această să circule pe unde-i taie capul
pentru gospodărirea Agricolă pentru a-şi cumpăna vi întreprindere exploatează pietriş prin păşune. Editorial : Sarcini noi pe dru
U n ii ţă ra n i m u n cito ri n u preţu iesc m eto d a verificării pu terii de Incolţire te de rasă, prin avantajele asi din albia Mureşului. Pietrişul mul construcţiei socialiste. I.
satelor a sem in ţei de porum b. D in această cauză, în să m in ţea ză boabe care nu răsar, gurate de sistemul de contrac este- scos cu căruţele şi făcut Trebuie să arătăm însă că to Cristian: Apărarea proprietăţii
fa p t care co n trib u ie la o b ţin erea de p ro d u cţii sla b e la hectar. tări şi achiziţii, prin atribuirea grămezi în păşune. Fieoare gră varăşii din Comitetul executiv socialiste prin mijloace de drept
de păşuni, prin staţiunile de madă ocupă o porţiune de 30— al Sfatului popular comunal Şi- civil. Aurel M unteanu: Consi-
In raionul Alba, s-au ţinut PRI AIAVARA... TOAMNA... montă, etc. 40. m.p. teren. Iarba piere sub bot au privit cu nepăsare cererea deraţiuni asupra contractului de
pînă în prezent un număr de — Ei, ce zici vecine Petre, aceste grămezi cu rădăcini cu îndreptăţită a ţăranilor munci transport feroviar. C. C ătu ţ:
34 de adunări populare, în care — Ce păţişi vecine Toadere, nu mai spui că am dat în min Pentru a răspunde acestui a- tot, iar cea din jurul dor este tori' din satul Balomir. Noi ce Rolul activ al Arbitrajului de
cetăţenii au stabilit şi votat fon ai dat în mintea copiilor de se tea copiilor ? jutor şi mînaţi de dorinţa de a distrusă de căruţe. In afară de rem din nou, pe această cale, Stat. Informarea în întreprin
dul de autoimpuneri pe anul meni porumb în lădiţe ? — T ii! că bine era dacă fă contribui la aprovizionarea ora aceasta, autocamioanele oare comitetului executiv să dea do
1957. Cu această ocazie ei au ceam şi eu ca tine astă primă şelor cu carne, ţăranii muncitori transportă pietrişul circulă în vadă de mai mult interes faţă deri şi sezisările din oficiu.
vară. din satul Balomir îşi dau silin voie prin toată păşunea strieîn- de cerinţele oamenilor muncii
făcut şi o serie de propuneri ţa să crească vite cît mai multe d-o:' Astfel, o suprafaţă de coa. din comună. Cît priveşte păşu Instrucţiuni comune date de
menite să ducă la înfrumuseţa şi cît mai productive. Dar este 40 ha. păşune a-fost făcută ne-, nea, eâ nu va putea rămîne ’în Comitetul de Stat al Planifică
rea comunelor şi satelor. S-a cunoscut faptul că pentru a creş productivă. situaţia care se află. Trebuie fă
propus ca din fondurile de auto te vite multe şi cu o producti cută neapănat productivă. Comi rii şi Primul Arbitru de S ta t;
impuneri să se construiască vitate mare este nevoie de furaje Ţăranii muncitori din satul tetul executiv împreună Cu con
şi păşune. In satul nostru există Balomir au cerut în repetate ducerea. întreprinderii de cons Decizii ale Primului Arbitru de
şcoli, cămine culturale, poduri, păşune şi încă o păşune cu iarbă rînduri, prin deputaţii din sat, trucţii din Cugir vor trebui să
să se refacă drumurile comu bună de oare vitele se îngraşă Comitetului executiv al Sfatului ne dea tot ajutorul pentru a face Stat date în exercitarea dreptu
popular comunal Şibot să ia le acest lucru cît mai degrabă.
nale, să se amenajeze parcuri şi dau o producţie de lapte spo gătură cu conducerea întreprin lui de control; Hotărîfi ale or
etc. De asemenea, cetăţenii care derii de construcţii din Cugir şi LIVIU ANGHEL
rită. Odată cu venirea primăve împreună să găsească modalita ganelor !arbitrare; Index alfa
au luat cuvîntul în aceste adu tea de a se exploata pietrişul din satul Balolnirul de Cîtrip
nări s au angajat ca pentru du rii ţăranii muncitori din satul betic.
raionul Orăştie
cerea la îndeplinire a acţiunilor nostru obişnuiesc să iasă cu to- In revista „Arbitrajul de
Stat“ nr. 6/956 a apărut tabla
propuse să participe în mod e- de materii pe anii 1955 şi
fectiv prin muncă voluntară a- 1956, coţinînd articole şi speţe
de practică arbitrară publicata
tît cu braţele cît şi cu atela de la apariţia revistei..
jele. iB B BaaH B B B Q H B aanB SH iB flB eEiaH nB B iB B H B nH B SiB aaB B B B B aniaB SB B M H a
Pînă acum fondul total de
Cooperativa meşteşugărească „U N IR E A “ ţă de unitatea din care fac par
te, interesul ca unitatea lor să
se menţină fruntaşă pe regiune,
autoimpuneri pe raion, votat în Munca politică din campania a ţinuţiadunarea de dare de seamă şi alegeri In acest sens cooperatorii meş
adunările populare, este de de primăvară nu poate fi despărţită teşugari au luat hotărîrea ca în
25.778 lei. Sîmbătă 23 martie a.c. a a- rea“ să i se decerneze drapelul Tiss de la secţia zugravi. De acest an planul producţiei glo
de cooperativizarea agriculturii vut loc, în sala de şedinţe a Sfa de cooperativă fruntaşă pe re păşirile de plân realizate de a- bale să fie depăşit cu 3 la sută
Printre lucrările propuse a tului popular orăşenesc Sebeş, giune, decernare ce a avut loc ceşti fruntaşi, ca şi ceilalţi coo faţă de 1956, să mărească pro
se executa în cursul acestui an, (U rm are d in pag. I-a ) vat sarcini de campanie oare adunarea de dare de seamă şi a- tot cu ocazia adunării de dare peratori au dat posibilitate în ductivitatea muncii cu 2 la su
figurează şi terminarea depen necesită urgenţă. In Bretea Stre legeri a cooperativei meşteşugă r'e seamă şi alegeri. tă şi să reducă preţul de cost
dinţelor de la căminul cultural citori de a se înscrie în înto iului există o întovărăşire a- reşti „Unirea“ din Sebeş. La a- deplinirii înainte de termen a cu 1,5 la sută fată de sarcina
din comuna Intregalde. Cetăţe vărăşiri agricole siau în alte gricolă oare stă bine cu lucră Contribuţia cooperatorilor planificată. Toate acestea vor
nii din comuna Almaşu Mare forme de cooperare. Atît orga rile din campanie şi care se lăr ceastă adunare au participat nu sarcinilor prevăzute pe anul da posibilitatea unei mai bune
au votat în unanimitate con nizaţia de bază cît şi sfatul geşte prin primirea de noi mem meroşi membri ai cooperativei meşteşugari aprovizionări şi deserviri a po
struirea unui local pentru punctul popular comunal, neglijează în bri. Tov. Cornel Barbu, secreta conducători ai altor cooperative trecut. pulaţiei, scop pentru care au şi
mod nepermis sarcina transfor rul comitetului comunal de partid din regiune, activişti ai sfaturi Secţia de bază a cooperativei fost înfiinţate cooperativele
sanitar, a cărui lipsă se simte mării socialiste a agriculturii. şi tov. Aurel Nejescu, preşe lor populare orăşenesc şi raio „Unirea“ este tîmplăria de mo îmbunătăţirea calităţii meşteşugăreşti.
în această comună. Tovarăşul Nicolae Pătrunjeanu, dintele sfatului popular comunal, nal, activişti de partid şi condu bilă. La această secţie planul a
preşedintele sfatului popular, oa se mîndresc ou rezultatele aces cători ai Uniunii regionale a produselor şi reducerea Pentru atingerea obiectivelof
Şi locuitorii comunei Vinţu re ţine totodată şi locul secre tei întovărăşiri. Trebuie arătat cooperativelor meşteşugăreşti. fost îndeplinit în proporţie de propuse se vor lua o şefie de
de Jos au propus ca Valea Vin- tarului comitetului comunal de însă că întovărăşirea merge bine de 127 la sută. Printre sorti preţului de Cost — obiectiv al măsuri tehnico-organizatofice,
ţul să fie în acest an îndiguită, partid, îşi vede liniştit de trebu nu pentru că ar fi fost sprijinită Realizări importante mentele unde s-au obţinut cele menite să asigure o mai bună
întrucît apele care provin din rile personale, lăsînd oa sarci de ei, ci pentru faptul că înto- mai bune rezultate sînt dormi întrecerii socialiste desfăşurare a muncii în artsafrt-
cauza ploilor aduc mari preju nile pe linie de partid şi cele ale văfăşiţii au ales în conducerea Darea de seamă prezentată toarele de tip „Sibiu“, sorti blu. Astfel se vor lua măsuri
dicii culturilor din apropierea sfatului popular să se rezolve de ei oameni capabili. Cît priveşte de tov. Emil Pitafcă, preşedinte ment cu o depăşire de 200 ia In cadrul întrecerii socialiste în vederea sporirii producţiei
ei. la sine. E de ajuns să amintim munoa tovarăşilor Barbu şi Ne al cooperativei, a scos în evi sută şi bucătăriile de tip „Păl ce s-a desfăşurat între membrii bunurilor de larg consum prin
că timp de 6 luni comitetul co jescu, se poate spune că ea se denţă realizările obţinute de coo tiniş“ cu o depăşire de 71 la cooperatori, un criteriu de ba executarea mobilei de comandă
In cele 34 adunări populare munal de partid nu a ţinut nici limitează mai mult la vorbe peratorii meşteşugari de la „U- sulă, ză a fost îmbunătăţirea calită îa secţiile de tîmplărie, a obiec
ţinute pe întreg raionul, s-au o şedinţă în oare să dezbată fe goale. Ei nu au fost în stare — nirea“ Sebeş. In cursul anului ţii produselor şi reducerea pre
votat 115 lucrări. lul în oare sînt realizate sarci şi aceasta fiindcă hu ău muncit trecut, membrii cooperatori au Aşa cum a reieşit din darea ţului de cost. îndeplinirea pri telor de uz casnic la secţia
nile ce stau în faţa organizaţii cu răspundere — să ajute înto- înregistrat succese importante de seamă, aproape toţi coope mului criteriu poate fi oglindi strungăifie, !a dormezelor şi
—O'Ao— lor de bază, a sfatului popular \ arăşirile slabe din celelalte în realizarea sarcinilor de plan. ratorii acestei secţii, pot fi în tă prin cererea mereu crescîn-
şi a celorlalte organizaţii de sate ale comunei pentru a ajun Valoarea producţiei globale a cadraţi în rîndul fruntaşilor, dă din partea cumpărătorilor saltelelor la tapiţerie. In cursul
Sat fruntaş la masă, pentru a ne putea da pe ge la nivelul celei din Bretea fost realizată îrt proporţie de Tovarăşii Avram Androne, Ni a produselor cooperativei, în acestui an se vor înfiinţa noi
deplin seama cît de slabă este Strei. Comitetul comunal de 138,3 la sută, valoarea produc colae Haţegan, Roland Schop- special a mobilei de bucătărie. secţii (coafură, cojocărie, zidari
contribuţia în muncă activitatea acestui comitet comu partid şi sfatul popular comunal ţiei marfă cu 119,8 la sută, iar pelt, Lăncrăjan Nicolae, Ioan şi instalatori de conducte), se
nal de partid. nu s-au gîndit că este de dato valoarea producţiei bunurilor Petra, Avram Besoi, Danii Or- Reducerea preţului de cost a vor pune în funcţiune noi uti»
Inoepînd din luna februarie, în ria lor să impulsioneze munca de larg consum cu 125,1 la dean, Ioan Schvartz şi Petru stat de asemenea în atenţia
comuna Bucureşci s-a declanşat o Slaba activitate a comitetu politică în toate satele comunei sută. Răşinar şi-au realizat cu regu membrilor cooperatori. Prin îaje, (o maşină de şlefuit la
oampanie pentru realizarea sar lui comunal de partid şi a sfa pentru a convinge ţăranii mun laritate planul în proporţie de luarea şi aplicarea unor măsuri
cinilor prevăzute a fi înfăptuite tului popular comunal, au drept citori că numai desfiinţînd ră- Folosind cu grijă materiile 200 la sută. c a : introducerea micii mecani tîmplărie, un strung la mecani
prin contribuţia în muncă. Din urmare faptul că în timp ce în zoarele şi muncind pămîntul în prime şi materialele s-au obţi zări în secţiile de producţie, cro că auto) etc. De âsemertea, se
tre cele patru sate aparţinătoare numeroase comune iau fiinţă în comun vor putea obţine cu ade nut economii în valoare de Rezultate de seamă au înre irea, economicoasă a materialu va introduce controlul calitativ
comunei, pe primul loc s-a situat tovărăşiri agricole iar cele exis vărat o creştere sistematică a 111.000 lei. Numai în ramura gistrat şi secţiile vopsitorie-lemn, lui lemnos la tîmplărie, înregis pe faze de operaţii şi se va da
pînă în prezent satul Rovina. tente se lărgesc lună de lună, producţiei la hectar. lemn s-a înregistrat o economie trarea economiilor realizate şi o mai mare atenţie ridicării ca
Aici, cetăţenii au prestat muncă în comuna Bretea Romînă nu de 29 m.c, cherestea de răşi- mecanică-auto, fierărie, croito scăderea valorii lor din costu lificării membrilor cooperatori,
la repararea drumului comunal s-a făcut nimic în această pri Cunoscînd toate acestea se noase şi 12 m.c. cherestea de ria 1, 2 şi 3, zugravi, pictură rile de producţie, reducerea în special â celor tineri.
transportând 112 m.c. piatră bru vinţă în oursul anului. Nici în naşte o întrebare firească : Ce fag. etc. La aceste secţii s-au evi cheltuielilor secţiilor pricipale
tă, pietrişul şi balastul necesar ce priveşte muncile din campa părere are tov. Miron Betea, se denţiat în mod deosebit tovară de fabricaţie şi a cheltuielilor -k
pentru darea în folosinţă a unui nia agricolă de primăvară nu cretar al comitetului raional de Producţia bunurilor de larg şii Carol Cogneş de la vopsito- generale >ale cooperativei etc.
drum comunal de 2.500 m. li s-au obţinut rezultatele oare se partid, care răspunde de acest consum, care s-a livrat comer rie, Nicolae Lupşe strungar, Er- au făcut ca preţul de cost să După alegerea noului consi
niari. In fruntea acestei acţiuni puteau obţine sector, de munca politică ce se ţului . socialist, a înregistrat în vin Nitsch, Constantin Schop- fie redus cu 13,32 la sută faţă liu de conducere şi a comitetu
s-au situat deputaţii Pasc O- desfăşoară în comunele Bretea anul trecut o creştere de 42,7 la pelt, Constantin Lăncrăjan, Mi- de 4,9 la sută cît era planifi lui executiv, unde a fost reales
prean, Nicolae Borza, Nicolae In comuna Bretea Streiului e- Romînă şi Bretea Streiului ? îl sută faţă de anul 1955. hai Denghel de la secţia meca cat, Reducerea preţului de cost ca preşedinte tov. Emil Pitarcâ,
Groza, Iosif Oprean, Andron xistă de asemenea tendinţa de mulţumesc oare rezultatele ce se nică auto, Ioan Răşinar şi Ioan a fost influenţată în sens pozitiv iar ca vice preşedinţi tovarăşii :
a se lăsa munca de cooperativi obţin în aceste comune ? Ca o consecinţă a efortului şi Săbău de la secţia fierărie, Ni şi de creşterea productivităţii
Groza şi alţii. zare a agriculturii la o parte interesului deosebit depus de colae Răşinar, Avram Tincu, muncii cu 12 la sută faţă de a- Geza Iacobovici, şi Nicolae Far-
sub pretextul că sînt de rezol Ţ. MARIAN membri cooperativei, planul de Susana Secaş, Ioan Sărăcsan, nul 1955. caş, a urmat festivitatea înmî-
NICOLAE DARABANT producţie a fost îndeplinit, atît lisa Ordean, Herta Graf, Anâ nării drapelului de cooperativă
în 1955, cît şi în 1956 în nu Voina şi Hilda Miilef de la sec Proiecte pentru viitor fruntaşă pe regiune pentru re
corespondent mai 10 luni. ţia croitorie. De asemenea, re zultate obţinute în artul tre
zultate de seamă âu obţinut şi Atît din discuţiile purtate de
Acest lucru a făcut ca pe a- tovaiăşii Vasile Maier şi Ioan cei care au luat cuvîntul, cît şi cut de colectivul coopera
nul trecut cooperativei „Uni din hotărîrile ce s-au luat, reie tivei „Unirea“. Tot cu aceas
se dragostea cooperatorilor fa tă ocazie au fost premiaţi 5
membri cooperatori care s-au
distins în muncă.
A. CIBIAN
