Page 79 - 1957-03
P. 79
Nr. 714 m V M tm äÖCfAUSMÜLUh Pap. 3
555SSEK*iSSÉ vnausawa
INFORMAŢII DE PARTID < §-ÍÍP L
Tineri care cer să intre în rîi
candidaţilor de partid Aproape de două luni brigada F” Un nou grup electrogen
lui Ştefan Rădneamju, de pe şantie a intrat în funcţiune
Organizaţia de bază' P.M.R. fiind trimis ca agitator în pe rul Bluming deţine drapelul de bri
de la cooperativa „16 Februa rioada campaniei de însămîn- gadă fruntaşă. Şi nu va ceda uşor. Zilele acestea la centrală elec nergetic la alţi consumatori.
rie" din Haţeg acordă atenţie ţări din toamna anului trecut. Ea munceşte cu mult avînt pentru trică de termoficare de la rafi In afară de energie electrică,
deosebită muncii de primire de ca celelalte brigăzi, cu care se gă năria nr. 3 Teleajen a intrat în
noi membri şi candidaţi de par Cu obrazul înroşit de o emo funcţiune cel de-al Il-lea grup centrala de termoficare furni
tid. Ca urmare a acestui lucru ţie firească, harnicul secretari s seşte în întrecere, să nu i-o ia electrogen de 6000 kilowaţi. zează rafinăriei şi aburi indus
rîndurile organizaţiei de bază înainte. Prin intrarea în funcţiune a no triali.
se împrospătează cu elemente al organizaţiei de bază U.T.M., In clişeu : Un aspect de la locul ului grup electrogen, puterea
tinere, devotate clasei munci a mulţumit comuniştilor pentru de muncă al brigăzii lui Ştefan instalată în centrală a ajuns La centrala electrică de ter
toare. faptul că i-au acordat această Rădneamţu. la 12.000 kw., asigurîndu-se ast moficare de la Teleajen con
cinste şi l-au primit în rîndul fel o mai bună alimentare cu e- structorii şi montorii de la trus
In adunarea generală care a candidaţilor de partid. El s-a .i . . « i ¦ nergie electrică a complexului turile „Energoconstrucţia“ şi
avut loc în ziua de 22 martie angajat ca şi de acum înainte Prin unităţile T.R.P.L din Hunedoara industrial de uleiuri superioa „Electromontaj" continuă lucră
a.c. au fost puse în discuţie ce să muncească cu drag pe tă- re şi a celorlalte instalaţii din
rerile a încă doi tin e ri: Ale rîm politic, să dovedească, prin Pentru a se asigura populaţiei Ceva despre bufete în sumă de 10,73 lei, pentru fie cadrul rafinăriei. Surplusul de rile pentru darea în funcţiune
xandru Dan şi Aurel Seroni, fapte nu prin vorbe că merită flotante şi localnicilor o hrană care 100 lei producţie valorică energie electrică produs de cen a tinor noi agregate care vor
doi tineri muncitori care lucrea această cinste. cît mai îmbelşugată, în Hune De multe ori bufetele hunedo- realizată. Aceasta insă nu e to trală este trimis în sistemul e- mări capacitatea de producţie
ză în cadrul secţiei croitorie şi doara s-au deschis pe lîngă ma rene sînt slab aprovizionate. tul. Luna trecută, bunăoară, va a energiei electrice şi a aburilor
care înregistrează depăşiri im Membrii de partid au discu gazinele alimentare, restaurante, Drept urmare, consumatorii sînt loarea tutunului şi ţigărilor vîn- industriali, ,
portante de normă. tat apoi în jurul-cererii tovară bufete şi cofetării. Referindu-se nevoiţi să meargă din looal în dute în cadrul filialei întrecea cu
şului Aurel Seroni. Din discu la activitatea acestor unităţi de local oa să găsească cîrnaţi pră 58.094 lei, adică cu mai mult '(Agerpfes)’
Luînd în discuţie cererea tov. ţiile purtate a reieşit că tînărul alimentaţie publică un furnalist jiţi, diferite varietăţi de meze de jumătate, valoarea mîncăru-
Alexandru Dan, membrii orga Aurel Seroni este harnic, caută spunea zilele trecute: luri, sifon, apă minerală, sau rilor calde desfăcute de toate u- Succese importante ale gospodăriilor
nizaţiei de bază au scos în evi să-şi însuşească meseria de alte produse alimentare. Şi cu nităţile filialei în această peri
denţă faptul că acest tînăr este croitor şi dă lucrări de cea mai — La Hunedoara sînt de toa toate că cei de la filială cunosc oadă. agricole de stat în campania
un element cinstit, sîrguincios, bună calitate. Insă el nu s-a te. Avem alimente berechet. Cu destul de bine dorinţele consu de primăvară
cu mare capacitate de muncă. toate acestea, restaurantele ora matorilor. totuşi ei n-au găsit De ce s-o fi procedînd astfel
A activat intens în cadrul or preocupat în suficientă măsură şului în oare trăim duc lipsă de de cuviinţă să asigure zilnic o intr-un oraş muncitoresc ? De Gospodăriile agricole de stat la orzoaica, iar gospodăriile 3«
ganizaţiei de bază U.T.M., lu mîncăruri variate. Şi constata cantitate îndestulătoare de pre ce Trustul alimentaţiei publice din întreaga ţară au arat pînă stat din regiunile Bacău, Craio-
cru care a făcut ca în scurt de ridicarea' nivelului său poli rea lui e justă. parate culinare. Hunedoara—Deva neglijează so acum 110.000 hectare, adică mai va, Hunedoara, Piteşti, Cluj;
timp să fie ales ca secretar al tic $i cultural, tov. Aurel Se luţionarea problemelor legate de mult de 72 la sută din plan. In Ploeşti şi cele din zona de a-*
organizaţiei de bază şi în co roni şi-a luat angajamentul că lată de ce Şi despre cofetării activitatea unităţilor de alimen ultimele 10 zile viteza medie zil provizionare a Gapitalei au ter*
mitetul orăşenesc U. T. M. In va munci neobosit pentru a-şi taţie publică din Hunedoara ? Nu nică la arături 'a atins 5.670 ha. minat însămînţarea mazăreL
cadrul acestor munci el a dus ridica' nivelul politic, ideologic Cînd a! la dispoziţie carne, Pe lîngă restaurante şi bufe consideră că a sosit timpul pen faţă de 1.770 ha; cît era planifi Planul de însămînţări la floarea
la bun sfîrşit sarcinile ce-i re şi cultural. grăsime, produse semifabricate, te, filiala T.A.P.L. Flunedoara tru înlăturarea lipsurilor ? cat. soarelui a fost îndeplinit în pro*
veneau. De asemenea, a dus o legume, condimente, făină, za are şi cofetării. Aici melcişofii, porţie de 85 la sută, Gospodă*
intensă muncă de lămurire în Membrii de partid prezenţi la hăr, poţi pregăti preparate cu brioşele, cornurile ,sînt înlocuite Cîteva propuneri Gospodăriile agricole de stat riile de stat din regiunile Cons*
adunarea generală au votat în linare variate şi delicioase dacă cu cozonac. Dimineaţa cînd ţi din regiunile Bucureşti, Regiu tanţa, Cnaiova, Bucureşti şi Ti*
rîndurile ţărănimii muncitoare unanimitate primirea în rîndu te consideri într-iadevăr un bun se serveşte ceaiul sau oafeaua cu Ca să se îmbunătăţească mun nea Autonomă Maghiară, Craio mişoara au însămînţat întreaga
rile candidaţilor de partid a bucătar. Or, asemenea preparate lapte, vrei nu vrei, trebuie să ca unităţilor de alimentaţie pu va, Piteşti, Ploeşti, Hunedoara suprafaţă rezervată acestei cui*
celor doi tineri. lipsesc din unităţile de alimenta foloseşti un asemenea produs în- blică din Hunedoara, trebuie şi cele din zona de aproviziona turi.
ţie publică din Hunedoara. trucît altceva nu există. Dacă ai mai întîi întărit simţul răspun re a Capitalei au terminat ară
N. SBUCHEA vreodată poftă de tort, oataife, derii personale în muncă, fără turile pentru însămînţările de Odată cu aceste luorări muri*
Vinovaţi de această situaţie eclemri, sarailie sau prăjituri cu a se neglija însă problema edu primăvară. citorii şi tehnicienii din gospodă*
Mai mult sprijin cursurilor se fac îndeosebi responsabilii frişca, nu ţi-o poţi satisface deoa cării ospătarilor şi cofetarilor. riile de stat iau măsuri pentru
restaurantelor. Aceşti oameni, rece preparatele respective lip O atenţie deosebită se acordă fertilizarea solului. Ei au trans*
de calificare lasă bucătarii să gătească ce vor. sesc cu desăvîrşire din cofetării. Trebuie sporit cu orice preţ însămînţărilor prevăzute în epo portat la cîmp 665.000 tone gu*
Spre exemplu, torturile îţi sînt numărul sortimentelor culinare ca l-ia. Pînă acum s-au însămîn- noi de grajd şi 12.700 tone în*
In scopul ridicării nivelului de tant face parte din comisia de Ingăduindu-li-Se acest lucru, servite numai dacă le comanzi şi de cofetărie. De asemenea, ţat aproape 55.000 ha. G.A.S. grăşăminte chimice.
cunoştinţe profesionale al lucră examinare. ei înlocuiesc mîncărurile lucra cu anticipaţie de o zi. Dar ce ar fi de dorit să se deschidă un din regiunile Oradea şi Timişoa
tive care cer iscusinţă şi miga faci cî-nd vrei să serveşti doar bufet „expres" într-una din uni ra au îndeplinit şi depăşit planul (Agerpres)’.-
torilor de la T.A.P.L. Deva, con La ona 17 a început examina lă, cu obişnuitele preparate cu o porţie, nu ditai roata de tort ? tăţile de alimentaţie publică. A-
linare, printre oare sînt nelipsite menajarea lui s-ar putea face
ducerea întreprinderii, în cola rea. Dar tocmai atunci a sosit supa cu fidea, supia cu găluşte, Dar cum o să găseşti în chiar în loaalul cofetăriei „Victo
borare cu comitetul de întreprin şi tov. director Alexandru Stark- cioarba de perişoare, tocăniţa, cofetării sortimente variate cînd ria“ întrucît cofetăria vecină
dere şi sub îndrumarea organi man. Revoltat la culme a înce friptura la tavă cu cartofi şi alte laboratorul de cofetărie (respon „Metalul“ îşi poate dubla cu u-
zaţiei de bază, a organizat un put să strig e : cîteva sortimente care sé execută sabil Iuliu Vereş) îşi îndeplineş şurinţă planul lunar de desfa
curs de calificare profesională. repede şi fără prea multă bătaie te abia pe jumătate planul lunar cere.
— Dar ce e, tovarăşi, credeţi de cap. de producţie.?
La rîndul său, conducerea
Luîndu-se din timp măsuri, că biroul directorului se poate Ceva mai mult, în unele res Unităţi de alimentaţia publică Trustului de alimentaţie publică C E TÂ î EN !
activitatea acestui curs s-a des folosi pentru astfel de treburi ? taurante;- ca de pildă „Metalul", Hunedoara — Deva (director
făşurat în condiţiuni bune, avînd Să vă intre în oap că aci n-aveţi nu toţi consumatorii sînt serviţi sau debite de tutun?, tovarăşul Artur Dragu) , este che Ne găsim în perioada de sacrificare a mieilor şi iezilor.
asigurată o frecvenţă cît se poa ce căuta ; vă avertizez că pe vii la fel. Dacă eşti cunoscut ca mată să tragă la răspundere pe Nu lăsaţi ca pieile acestora, să se strice î Conservaţi le, pre-
te de 'bună. Pînă aci toate bune. tor voi lua măsuri dacă Se vor inspector sau ca şef de secţie Analiza economică a indici cei ce încearcă chiar în pre sărînd partea cărnoasă cu un strat de sare de bucătărie.
A venit însă ziua cînd trebuia mai repeta astfel de abateri. comercială, eşti servit prompt şi lor de plan calculaţi la filiala zent să îndeplinească planul u-
organizată şedinţa de examinare conştiincios chiar de către res T.A.P.L. Hunedoara pentru pe nităţilor de alimentaţie publică Predînd piei bine jupuite, în stare crudă sau conservată
a cursanţilor. Şi cum spaţiul în Ne punem întrebarea: oare ponsabilul restaurantului. Dacă rioada 1—31 ianuarie 1957, sem numai pe seama băuturilor alco ÎNTREPRINDERILOR D.C.A., veţi obţine preţuri avanta
treprinderii noastre este destul tov. Starkman nu are nimic.co nu te bucuri de asemenea titluri, nalează că activitatea filialei olice sau a tutunului şi ţigărilor, joase asigurate prin H. C. M. 380/1955 şi anume:
de restrîns, cei din conducerea mun op pregătirea profesională aştepţi la masă mult şi bine. continuă să fie umbrită de a- iar secţiunea comercială regio
cursului au găsit cu oale, pentru a lucrătorilor ? Nu crede că e celeaşi deficienţe cunoscute din nală are datoria să studieze în O A L I T A T.E A
că tot nu era nimeni în biroul bine să fie mai îndeaproape in Şi fiindcă veni vorba de os cursul anului trecut. ce măsură se poate majora pla
directorului să facă aci examina teresat de această problemă şi pătari, trebuie amintit că o par nul de producţie proprie a unită L li. III.
rea. Era şi normal acest lucru să ajute miai mult organele po te din ei nu ştiu să servească Aşa bunăoară, organele de ţilor de alimentaţie publică. A-
înirucît în celelalte birouri se litice din întreprindere în mun în mod civilizat. Uneori nu te conducere ale filialei se mulţu ceastă, necesitate este impusă de
ca lor ? Noi sîntem convinşi că ascultă cu răbdare pînă îţi spui mesc să realizeze lia fiecare sută faptul că populaţia acestui im
muncea şi nu era cazul ca sa da şi pentru aceasta am dori ca toate dorinţele. Alteori, te pri de lei producţie valorică, mîn portant centru siderurgic al ţă
tov. Starkman să-şi. schimbe ati vesc crunt oa pe un om oare tul căruri calde în valoare de 6,03 rii, simte nevoia de a găsi pre
lariaţii Să fie deranjaţi de la lu tudinea. bură tihna cuiva. Oare de ce s-o lei şi răcituri proprii în valoare parate culinare calde şi reci, va
fi tolerînd la nesfîrşit asemenea de 4,70 lei. Deci aportul activi riate, consistente şi delicioase.
cru. Mai mult decît atît, tot în a- GHEORGHE CSIKOS stări de lucruri în restaurantele tăţii de bază totalizează venituri
oraşului Hunedoara ? E. FLORIAN
cest birou muncesc şi cei din ser secretar al organizaţiei de baz^
viciul de cadré a cărui reprezen- P.M.R.
----------------- — — —— — Piei de miei ţlgăi cat. II Iei 23 lei 16 lei S
„ 33
Lucrări din autoimpimere ¦I »> 99 99 III „ 18 99 24 99 IU
ff „ turcane 99 II „ 25 99 12 99 6
99 16 99 8
La şcoala elementară din sa- Iar şi cetăţenilor din comună,- 19 99 99 99 III ,, 13 99 35 9» 17
tul Obîrşea, comuna Tomeşti, ra- gardul — a cărui construcţie S-a „ 16 99 26 99 13
ionul Brad, era necesar un gard. tărăgănat de anul trecut — a 1» de oi jigăi 99 IV » 25 co ccoo 99 9 99 4
Intr-o adunare populară s-ia sta- fost terminat. In această acţiune if li 13 7
bilit încă din anul 1956, ca el trebuie evidenţiată contribuţia ii de oi ţurcane 99 IV 99 18 99 9
să fie construit prin munoa vo- efectivă, pe oare au adus-o to-
luntară a cetăţenilor şi cu aju varăşii Sabin Tămaş, Sabin Flo 99 de iezi 4. 99 II
torul .fondurilor strînse din au rea, David Tămaş şi alţii.
toimpunere. Cu sprijinul Corni 99 de vatui Hfjf 99 III
telului executiv al sfatului popu NICOLAE TAMAŞ
99 de capre 99 IV
corespondent
Vînzarea pieilor către întreprinderile D.C.A. se poate face
la secţiile şi subsecţiiie acestora, precum şi !a organele de co
lectare D.C.A. de la comune şi sate.
PRESA— ARMĂÎNCERCATĂ ficientei combativităţi a unora dintre fost generate de influenţa negati se contrapune partidului. Recentele durile oamenilor muncii şi, în primul
ziarele de partid, a slabei lor legă vă a cultului personalităţii, nu tre evenimente din Ungaria confirmă acest rînd, din rîndurile clasei muncitoare.
APARTIDULUI turi cu -realitatea, a neoperativităţii lor buie să lăsăm fără o ripostă hotărîtă adevăr cunoscut de mult
în tratarea problemelor arzătoare ale încercările care se fac pe alocuri, sub Are o profundă semnificaţie cerinţa
I. L. RAUTU autocriticii revoluţionare. Această la vieţii. Lenin a dus o luptă înflăcărată firma luptei împotriva aşa-numitUlui Atunci cînd se vorbeşte despre răs formulată de Lenin ca „toate organele
membru supleant al Biroului Politic tură ă activităţii presei de partid con pentru combativitatea presei, pentru „stalinism“, de a ponegri întreaga ac punderea morală ce revine unor anu de presă aflate în mîinile partidului
In ţările lagărului socialist presa stituie unul din elementele de bază ale operativitatea ei, împotriva şablonului, tivitate a presei comuniste, în special mite organe ale presei ungare, unei trebuie să fie redactate de comunişti
exercită o intluenţă puternică asupra ai C.C. ai P.M.R. profundului ei democratism. Presa de a caracterului cenuşiu al ziarelor. a presei ţărilor socialiste. părţi a publiciştilor unguri pentru cele de nădejde...“ (Opere, voi. 31, pag.
vieţii sociale. partid este o armă ascuţită în lupta Monotonia şi întîrzierea sînt incompa ce s-au petrecut în Ungaria, se aud 188).
Plenara a pus în faţa partidului, în pentru înlăturarea greşelilor şi neajun tibile cu munca gazetărească. Influenţa cultului personalităţii n-a în unele ţări voci care încearcă să-i
Presa a devenit, în mîinile partidelor faţa clasei muncitoare şi a tuturor oa surilor ce se ivesc în procesul de cori- schimbat şi n-a putut schimba esenţa achite de răspundere sâu s-o micşoreze Ziariştii comunişti nu trebuie sa uite
comuniste, un mijloc puternic de atra menilor muncii din Romînia sarcini struire a socialismului şi comunis Ziariştii comunişti au de la cine în presei de partid ca purtătoare a ideilor pe rtiotiv că aceste organe de presă şi niciodată rolul de avangardă al par
gere a maselor la o participare activă complexe în ce priveşte industrializa mului. văţa. Ei găsesc modele strălucite de msrxism-ieninismului, ca armă a par aceşti publicişti n-au făcut, chipurile, tidului revoluţionar al Clasei munci*'
în opera istorică de construire a socie rea continuă a ţării şi asigurarea mij publicistică la Marx, Engels, Lenin, tidelor comuniste în mobilizarea oa nimic altceva decît să dezvăluie re toare, a cărui armă este presa noas
tăţii noi, un mijloc de dezvoltare a ac loacelor de acumulare necesare re Presa de partid din Republica Popu în operele publiciştilor înaintaţi ai tre menilor muncii la luptă pentru victo lele care aü existat îri viaţa internă tră. Exprimînd năzuinţele maselor
tivităţii revoluţionare, creatoare, a ma producţiei socialiste lărgite, condiţie e- lară Romînă se străduieşte să fie la cutului, în activitatea de mulţi ani a ria cauzei noastre mari. Din amintirea a Ungariei. populare, presa comunistă nu trebuie
selor, un mijloc de a scoate la iveală, senţială a dezvoltării cu succes a în înălţimea acestei misiuni. Ea luptă „Pravdei" leniniste, precum şi a altor întregii omeniri înaintate nu se va şter să se lase influenţată de stihia mic-
a studia şi generaliza tot ce este tregii economii naţionale şi a satisfa împotriva rutinei, conservatismului şi organe ale partidelor comuniste şi ge niciodată rolul nobil al presei so Da, dezvăluirea relelor era un burgheză.
de preţ în practica de fiecare zi a cons cerii nevoilor materiale şi culturale bifocratismdlui, îrripotriva indolenţei şi muncitoreşti. vietice în anii industrializării, ai co lucru necesar. Se pune însă întrebarea
trucţiei socialiste. crescînde ale poporului. Presa noas lipsei de răspundere, împotriva nepă de pe ce poziţii, în numele căror sco Principialitatea presei ftoastre, lupta
tră priveşte drept sarcina ei fundamen sării fâţă de pâfëfilé şi cerinţele oa II. lectivizării, în anii de grea încercare puri au acţionat aceşti publicişti ? Au ei pasională pentru măreţele idei ale
• Prin caracterul, conţinutul şi struc tală mobilizarea tuturor forţelor po menilor muncii, împotriva- înăbuşirii al celui de-al doilea război mondial. căutat ei oare să contribuie la strîn- progresului i-âu cîştigat stimă din
tura ei, presa ţărilor socialiste îmbină porului pentru îndeplinirea acestor sar criticii de jos. Ea suptirte ’ judecăţii 6- Congresul al XX-lea al Partidului Popoarele lumii cunosc şi rolul presei gerea laolaltă a forţelor sănătoase âle partea unor largi cercuri ale opiniei
în mod organic tradiţiile presei revo cini, la lupta .pentru stîrpirea birocra piniei publice pe purtătorii acestor Comunist al Uniunii Sovietice, care sovietice în organizarea eforturilor ti partidului, ale clasei muncitoare şi ale publice internaţionale. Aceste trăsă
luţionare şi progresiste a fiecărei ţări, tismului, pentru perfecţionarea planifi rele. întregului popor, la întărirea încrederii turi ale pfesel rioastre provoacă, cum
experienţa proprie acumulată în anii de cării şi conducerii economiei, pentru a supus unei analize ştiinţifice pro tanice ale poporului sovietic pentru re Jor în justeţea ideilor marxism-leni- este şi firesc, ura înverşunată a cercu
luptă pentru statornicirea şi consolida justa aplicare a principiului leninist In ţara noastră, ca şi' în celelalte funde problemele fundamentale ale facerea şi dezvoltarea ,filai departe â nismului ? Le-aU rtiobilizat ei oare la rilor reacţionare, care deplîng în chip
rea regimului democrat-popular şi ine al centralismului democratic în vede ţări ale lagărului socialist, cuvîntul etapei actuale de dezvoltare a societă economiei naţionale în perioada post- luptă pentru apáráréa cuceririlor revo făţarnic lipsa unei prese „libere" în
puizabila experienţă a presei comuniste rea stimulării iniţiativei creatoare a presei esté aseültat cU mare atenţie. ţii, a exercitat o uriaşă influenţă asu belică. In minunatele realizări ale luţionare istorice ale poporului ? In ţările socialiste.
şi, în primul rînd, a presei sovietice. maselor populare, atragerii lor largi S-af pütea da în această privihţă ur pra presei comuniste, ca şi asupra în . poporului sovietic în toate domeniile realitate ei au ponegrit şi împroşcat
la o participare activă la condiicefea mătorul exetnplu. In cursul Ultimelor tregii mişcări comuniste internaţio construcţiei comunismului, în obţine cu noroi tot ce au realizat oamenii Un ziarist american, John Swintori,
V. I. Lenin cerea presei să renunţe treburilor statului. luni ziarul „Scînteia", organ al 0. G. nale. L rea de noi victorii în întrecerea isto muncii, în frunte cü comuniştii, în de fost redactor ai Ziarului „New York
Ia flecăreala politică, la raţionamente al P.M.R., precum Şi ziarele „Romînia curs de 11 ani. Aceasta a dus la de Times“, a caracterizat destul de bine
şi lozinci abstracte, să-şi concentreze Trebuie să cultivăm în paginile pre Liberă“, „Munca” şi alte ziare romî- Dezbaterea hotărîrilor Congresului rică între capitalism şi socialism, în zorientarea ideologică â unei părţi a concepţia burgheză a libertăţii presei.
eforturile asupra descoperirii, răspîndi- sei mîndria legitimă a muncitorilor şl neşti au publicat numeroase materiale oamenilor muncii, la subminarea voin El scrie: „Ziaristul newyorkez trebuie
rii şi aplicării în practică a tot ceea tuturor oamenilor muncii pentru ceea privind problemele planificării econo al XX-lea al P.C.U.S. în Partidul lupta pentru pacea şi libertatea popoa ţei lor de luptă. De ce nu s-au auzit să deformeze adevărul, să mintă pe
ce este nou, preţios în experienţa con ce au făurit cu mîinile lor, schimbînd miei, ale conducerii întreprinderilor din partea acestor publicişti cuvinte faţă, să denatureze faptele, să calom
cretă a maselor populare. înfăţişarea ţării noastre, în trecut una ale drepturilor şi atribuţiilor sfaturi Muncitoresc Romîn a constituit pentru relor un rol de cinste aparţine presei de mînie şi de chemare la luptă îm1 nieze oamenii, să se tîrască îrt
din cele mai înapoiate din punct de lor populare. S-au iscat în paginile potriva forţelor reăcţiuhii şi a fascis faţa viţelului de aur. Sîntem uneltele
In prezent ţările socialiste îşi în vedere economic şi cultural, iar azi — presei discuţii vii în jurul acestor pro presa noastră de partid un stimulent sovietice. mului în zilele îngrozitoare ale măce şi vasalii potentaţilor banului, care
cordează eforturile pentru asigurarea o ţară industriaî-agrară. bleme, s-au exprimat păreri preţioase. lului contrarevoluţionar? Răspunsul la acţionează din culise. Sîntem nişte
unui nou avînt a! economiei lor şi âl De propunerile care s-aü formulat în puternic în lupta împotriva dogmatis Care este sursa stimei şi dragostei această întrebare constituie implicit o marionete: ei trag de sfori, iar noi
bunei stări a popoarelor. In Rotnînia a- Fireşte, prezentînd în întreaga lor cadrul acestor discuţii din presă ţ-â condamnare a activităţii acestor pu dansăm. Talentul nostru, posibilităţile
ceste probleme au stat în centrul preo însemnătate istorică roadele activităţii ţinut seama îri elaborarea unor hotârîfi mului, împotriva aplicării mecanice, maselor pentru presa comunistă ? A- blicişti, şi viaţa noastră, toate acestea sînt
cupărilor Congresului al li-lea al conştiente, înfăptuita de oamenii mun adoptate recent de partid şi gUverti. proprietatea altor oameni. Sîntem
P.M.R., care a avut loc la sfîrşitul a- cii sub conducerea partidului, presa co necreatoare a învăţăturii marxist-leni- ceastă sursă este spiritul ei de partid, învăţămintele evenimentelor din Un nişte prostituate intelectuale“.
nuluî 1955, iar recent au fost examinate munistă nu renunţă nici o clipă măcar Insuficienta utilizare â activului de garia demonstrează necesitatea de a
în cadrul plenarei din decembrie 1956 la sarcina de a fi o armă a criticii şl autori — adevărat tezaur de experien niste, împotriva tratării superficiale a principialitatea, conţinutul de idei. ţine trează vigilenţa ideologică şi in Acestei pseudo-îibertăţi noi îi opu
ţă vie — este una' din cauzele insu transigenţa faţă de orice abatere de nem libertatea adevărată a presei noa
a Comitetului Central al partidului problemelor complexe ale construirii A fi parte integrantă a cauzei ge la spiritul de partid. Ele ne amintesc stre, care nu slujeşte interesele parti
culare ale trusturilor sau băncilor ca
nostru. socialismului. Partidul nostru manifes nerale proletare, a ii arma de luptă şi de sarcina importantă de formare a pitaliste, ci marile interese ale po-l
cadrelor de ziarişti comunişti din rîn-
tă o înaltă exigenţă faţă de presă, în şi ajutor de nădejde al partidului, ex (Continuare In pag. 4-a)
drumă zi de zi, pas cu pas, activitatea ponentul unităţii şi coeziunii de ne
ei pentru a lega mai strîns presa de zdruncinat a rîndurilor lui, aceasta
practica vie a construcţiei socialiste este temelia temeliilor activităţii pre
şi a întări spiritul ei combativ, ofen sei comuniste, raţiunea ei supremă.
siv în lupta împotriva tuturor duşma In condiţiile cînd puterea în stat
nilor socialismului, împotriva a tot ce aparţine oamenilor muncii, a se des
împiedică mersul nostru înainte. prinde de partid înseamnă pentru un
Vorbind despre lipsurile presei organ de partid, în mod inevitabil, o-
noastre, inclusiv de acelea care au biectiv, fie că o vrea, fie că nu, a
