Page 83 - 1957-03

Nr. 715 DRUMUL SOCIALISMULUI

*amaui Pagr. 3

VBW Tra PH 0$YSa> O vizită plăcuta

Munca politica — chezăşia D R U M E Ţ I I V E S E L I “ ia

succesului şi interesantă Recent, în oraşul Deva, a fost S-au prezentat cîte cinci dele­ şi situaţia a ajuns în cumpănă?
organizată de către Secţia de gaţi atît din partea fetelor, cît balotaj. In sală agitaţia a de­
înfiinţată cu opt ani în urmă, mult şi la îmbunătăţirea activi­ <XXXX><XXXXX>OOOOO <X>OO<><X><XX>0<X)<><><> învăţămînt a sfatului popular al şi a băieţilor. Se aşezară cu­ venit nestăpînită; „hai băie­
tăţii culturale în cadrul coope­ oraşului. în colaborare cu Comi­ minţi de o parte şi de alta a ţii !“, „hai fetele I”. îngrijorarea
cooperativa de producţie meşte­ rativei. In scopul întăririi mun­ De curlnd, regiunea noasfrâ a fost vizitată de an grup de membri ai tetul orăşenesc U.T.M., un con­ scenei iscodindu-se reciproc, din era desigur legitimă şi de o
şugărească „16 Februarie“ din cii culturale, tuturor membrilor curs „Drumeţii veseli“. Itinera- ochi, pentru a-şi măsura proba­ parte şi de alta: care va lua-o
Haţeg, a devenit în scurt timp >idelegaţiei sovietice la expoziţia „Folosirea energiei atomice în scopuri paş- riul a fost fixat pe ruta : Petro­ bil forţele, apoi, primii doi pă­ înainte.
una din cooperativele meşteşu­ de partid şi candidaţilor li s-a şani—Hunedoara—Deva—Alba- şiră în faţa comisiei, unde îşi
găreşti fruntaşe pe regiune. >nice" deschisă la Bucureşti. Cu acest prilej ei au prezentat la Combinatul lulia şi „bătălia“ s-a dat între spuseră num ele: Manlena Apoi încordarea e limpezită ;
Fiind atrase mase tot mai largi încredinţat sarcina de a lămuri fetele din clasa X-a B a şcolii Schwartz, clasa X-a B. şcoala băieţii cîştigă avans şi se a-
de cooperatori, ea s-a dezvoltat pe muncitorii din secţii să ia ^ siderurgic din Hunedoara un referat în cadrul căruia specialiştii sovietici au medii mixte numărul 1 şi băie­ medie nr. 1 şi Erwin Elias, cla­ vîntă la drum, hotărîţi să nu
continuu aşa încît astăzi este o parte activă la munca formaţii­ ţii din clasa X-a B. a şcolii me­ sa X-a B. şcoala medie nr. 2. mai cedeze locul. Răspunsurile
cooperativă puternică în care lu­ lor artistice. In acelaşi timp or­ ^împărtăşii din experienţa lor în domeniul aplicării izotopilor radioactivi în dii mixte nr. 2. Prima întrebare urma să fie clare ale lui Emilian întăresc
crează un număr mare de me­ ganizaţia de bază s-a ocupat pusă fetei. In sală se aşternuse parcă acest lucru. Mîhnită că
seriaşi harnici şi pricepuţi, intens de îndrumarea organiza­ 3'tehnică. Pentru a afla impresiile, oaspeţilor despre vizita lor în regiunea Hu- Sala festivă de la şcoala me­ o tăcere, parcă materializată. a scăpat din mîini o victorie
ţiei de bază U.T.M., ca şi acea­ die mixtă nr. 2, a devenit ne­ Ce o s-o întrebe? Emoţiile au aproape cucerită, eleva Silves­
¦Ar sta la rîndul ei să mobilizeze Qnedoara, redacţia ziarului nostru le-a solicitat un articol pe care-l publicăm O încăpătoare faţă de numerosul izbucnit apoi într-un ropot de tru a renunţat cedînd locul e-
utemiştii şi să-i încadreze pe public alcătuit din elevi şi pă­ aplauze. întrebarea pusă a că­ levei Lia Onişor.
La succesele dobîndite au con­ toti în munca culturală. Rezul­ Ornai jos. $ rinţi, veniţi să vadă care anu­ pătat un răspuns bun şi con­
tribuit de bună seamă, în pri­ tatul este acela că în momentul me vor fi mai t a r i : băieţii sau curenta a cîştigat primele punc­ De-acum, lupta a devenit
mul rînd, comuniştii din această de fată în formaţiile de dansuri, OOOOOOOOOOOOOOOOO I fetele. te. Tot răspuns bun a dat în­ mult mai echilibrată. Cu toate
cooperativă. Ei s-au dovedit a echipa artistică, brigada artis­ trebării şi elevul. Astfel, lupta eforturile depuse însă, punctele
tică de agitaţie şi cor sînt an­ <>00<><>0<X><XX><X>00 Din freamătul discuţiilor pur­ a început să se desfăşoare cu pierdute n-au mai putut fi recu-
fi mereu în frunte, au consti­ trenaţi peste 50 la sută din tate de cei care aşteptau cu ne­ înverşunare, cînd. reprezentan­ perate şi fetele au pierdut: ex­
tuit întotdeauna exemplu demn cooperatorii tineri şi vîrstnici. La 25 martie, noi, membrii de­ Scopul vizitei noastre la com­ răbdare începerea, se puteau des­ tul băieţilor, la un moment dat, cursia a revenit clasei repre­
de urmat pentru toti cooperato­ Ei se pregătesc intens şi parti­ binat a fost de a face cunoscut se poticni. A fost de-ajuns pen­ zentată de băieţi.
rii. Organizaţia de bază (secre­ legaţiei sovietice la expoziţia tovarăşilor romîni aplicarea izo­ prinde fel şi fel de pronosticuri. tru ca fata să o ia înainte şi în
tar Simion Bîrlea) a căutat mai topilor radioactivi în tehnică. curînd să cîştige un avans des­ Elevul Emilian Micu, obţi-
„Folosirea energiei atomice în Unii, susţineau că victoria va re­ tul de serios. Ajuns în declin, nînd singur 150 puncte, a cîşti­
întîi să asigure o bună condu­ cipă la concursul echipelor ar­ scopuri paşnice“ care este des­ La referatul pe care l-am ţi­ Elias Erwin s-a retras dînd lo­ gat cel de-al doilea aparat fo­
cere politică a întrecerii socia­ tistice ale cooperativelor meşte­ chisă în oraşul Bucureşti, am nut în cadrul combinatului în veni fetelor, oare — cică — ar fi cul altuia. Marlena continua să tografic, eleva Onişor Lia cu
liste, să repartizeze sarcini con­ şugăreşti. sosit în oraşul Hunedoara şi am ziua de 26 martie au participat se ţină bine, iar noul concurent 75 puncte a cîştigat o cutie de
crete membrilor de partid, po­ fost mulţumiţi că nl s-a oferit peste 200 de tovarăşi. Am con­ mai „isteţe“, alţii susţineau sus nu s-a dovedit deloc a fi prea şah, iar elevul Horia Nelega cu
trivit cu puterea lor de muncă Că organizaţia de bază desfă­ posibilitatea să vizităm cel mai siderat pentru noi o mare cin­ şi tare cum că băieţii vor cîş- „antrenat“. 65 puncte, a cîştigat o minge
şi cu capacitatea acestora, să şoară o muncă politică rodnică mare combinat siderurgic din ste de a vorbi în faţa muncito­ tiga, pentru că aceştia sînt, pa- de fotbal.
controleze cum sînt îndeplinite o dovedeşte şi faptul că tot mai Romînia. rilor, inginerilor şi tehnicienilor să-mi-te, mai „ambiţioşi“, mă Şi iată că, din comisie s-a a-
sarcinile şi să atragă în jurul muRi cooperatori cer să intre în combinatului şi am fost profund nunţat cum că reprezentanta fe­ ?
organizaţiei de bază un puter­ rîridurile partidului. Numai în Cîteva cuvinte despre Hune­ mişcaţi de atenţia cu care prie­ rog, fiecare îşi dădea părerea şi telor a cîştigat singură 125
nic activ fără de partid. Orga­ ultimele patru luni organizaţia doara : Cu toate că în timpul cît tenii noştri romîni au urmărit în general această părere attr- puncte. .Satisfăcută pentru fap­ Concursul a fost deosebit de
nizaţia de bază a sprijinit con­ de bază a primit 4 candidaţi am vizitat noi oraşul bătea un referatul ţinut de noi. Vom fi na de faptul, pe cine anume tul că nu şi-a făcut clasa de interesant, instructiv şi prin
ducerea cooperativei în organi­ şi 3 noi membri de partid din vînt puternic şi rece, căldura şi simpatiza cel care şi-o exprima. ruşine, aceasta a hotărît să dea natura lui a contribuit la lăr­
zarea unor schimburi de experi­ grija cu care am fost înconjuraţi foarte fericiţi să aflăm că cele loc altei colege. Pentru succe­ girea orizontului de cunoştinţei
rîndurile celor mai înaintat! de către conducătorii uzinei şi O parte destul de atractivă a sul său, comisia i-a înmînat al elevilor. Asemenea lucruri
cooperatori. de către muncitori au făcut vi­ expuse de noi au folosit măcar concursului, a constiluit-o în­ drept premiu un aparat de foto­ plăcute, distractive şi în acelaşi
enţă, pentru extinderea metode­ O atenţie deosebită acordă zita noastră foarte plăcută şi în mică măsură în munca tova­ săşi faptul că se înfruntau două grafiat. In continuare, ca re­ timp extrem de instructive, e
interesantă. Aici e locul să spu­ răşilor romîni. clase, a căror diriginţi sînt soţ prezentantă a fetelor s-a prezen­ bine să fie organizate cît mai
lor înaintate de lucru şi a expe­ organizaţia de bază şi felului nem că în toate localităţile din şi soţie. E vorba de tovarăşa tat eleva Doina Silvestru. des. Se impune doar ca din ex­
Romînia pe care le-am vizitat, Părăsind oraşul Hunedoara, Clipi Aurelia şi tovarăşul Clipi perienţa acestei prime încercări,'
rienţei fruntaşilor. In cadrul coo­ cum membrii cooperatori res am simţit marea prietenie a oa­ unde am cules multe şi plăcute Timotei. Prin urmare n-u era în să se tragă învăţămintele ne­
menilor muncii din ţara dvs. impresii, dorim din toată inima joc numai onoarea clasei... cesare. Bunăoară, printr-o justă
perativei au fost organizate pectă disciplina muncii. Atunci pentru oamenii sovietici. ca muncitorii, funcţionarii, ingi­
nerii şi tehnicienii combinatului In sfîrşit, comisia de concurs
conferinţe pe teme economice cînd se ivesc cazuri de indisci La combinat am fost întîmpi- să obţină şi în viitor mari şi a luat loc la masă şi tovarăşa
despre posibilităţile existente în plină organizaţia de bază ia a însemnate succese în muncă. Elena Frunză, profesoară la
cooperativă pentru creşterea pro­ titudine hotărîtă. De pildă, pen naţi călduros de către secretarul şcoala medie mixtă nr. 2, a in­
ductivităţii muncii, despre îm­ tru faptul că muncitorul Ale organizaţiei de partid şi, înso­ L. L. PELEK1S
bunătăţirea calităţii produselor xandru Szacaci lipsea de la lu Colaborator ştiinţific sef vitat participanţii pe scenă. întrebările au început iar şi, folosire a profesorilor şi peda­
etc. Toate aceste acţiuni au dus cru, întîrzia sau uneori venea ţiţi de el, am vizitat cuptoarele noua reprezentantă... începu şi gogilor, trebuie asigurată o mai
Martin şi alte secţii care ne-au E. V. ARMENSKI
produs o impresie foarte plăcu­ Candidat în ştiinţe tehnice

tă.

la intensificarea întrecerii so­ în stare de ebrietate, fiind mem­ ea a pierde. Spre „ghinionul“ mare linişte în sală. E necesar

cialiste. bru de partid, biroul organiza­ ei s-a nimerit să întîlnească un apoi să fie acordată o mai mare
„adversar“ destul de „pericu­
In fruntea întrecerii socialiste ţiei de bază a analizat această M lnuiîorii de păpuşi pe scenă los“. E vorba de elevul Emilian atenţie itlnenariului fixat. Acesta
s-au situat comuniştii Iosif Kâs- situaţie recomandîndu-i să se trebuie să aibă o temă mult mai
sler-zidar, Alexandru Hirsch îndrepte şi să aibă o atitudine Micu. Profitînd de ocazie băie-^ precisă, iar întrebările să nu se
— electrician. Alexandru Crai­ sănătoasă fată de muncă, ati­ ţii au pornit a înainta, în timp piardă în amănunte nesemnifi­
nic — cizmar, frizerii Simion tudine care îi caracterizează pe Un afiş mi-a atras atenţia. plin munca depusă de între­ prian), un alt student, îl în­ ce fetele, (care între noi fie
vorba se şi vedeau deja cîşti- cative, ci să reflecte tot ce e
Bîrlea şi Ioan Radu, precum şi comunişti. Fiind ajutat la timp, Cu litere groase era scris de-a gul colectiv artistic. deamnă să nu renunţe la dra­

mulji alţi cooperatori care, mun­ tov. Alexandru Szacaci s-a de­ latul lui: „La cererea gene­ Acţiunea piesei se petrece gostea lui. In toate aceste gătoare), au început a bate pa­ substanţial şi folositor.

cind cu entuziasm, au reuşit barasat de lipsurile avute şi as­ rală a publicului, spectacolul într-o staţiune de odihnă. In scene intervine cu multă vi­ sul înapoi. N-a durat prea mult V. DAN

să-şi realizeze sarcinile de plan tăzi se dovedeşte a fi unul din se va relua..." Curios, am în­ scenă apare casa unui bătrîn goare Senicica ( Constantin "«»Ui
între 110-150 la sută. Munca muncitorii buni ai cooperativei. ceput să citesc de la un ca­ muzicant Karaulov. Mania, Achim) tehnician dentist, care
păt la celălalt afişul. El a- fiica lui (rol interpretat de este şi el îndrăgostit de Ma­
plină de avînt a colectivului de Organizaţia de bază este ho­ nunţa că membrii colectivului Maria Huiu) o tînără actriţă, nia. Firea lui Senica voioasă, NICUŢÂ TĂNASE —
cooperatori a făcut ca planul pe tărîtă să îmbunătăţească mai

cooperativă să fie îndeplinit pe mult munca politică, să aplice cu teatrului de păpuşi din Alba trebuie să interpreteze rolul plină de spirite, place mult de vorbă cu cititorii
lunile ianuarie şi februarie ale succes hotărîrile plenarei C.C. Iulia, vor prezenta în seara unei fete părăsite de iubitul spectatorilor.
acestui an în proporţie de 103 al P.M.R. din 27-29 decembrie ei şi care aşteaptă un copil.
la sută, iar productivitatea mun­ 1956 şi sarcinile trasate de cel aceea un nou spectacol cu co­ Fiind încă tînără, ne obişnui­ întregul conflict este rezol­ Cunoscător al vieţii hunedorene, Ni- După ce tov. Irina Bixa, din partea
cii să crească ou peste 15 la de-al II-lea Congres al Coope­ media „Copilul altuia" de tă cu scena îi este greu să in­ vat însă de dîrzenia studentu­ cuţă Tănase a scris lucrarea „Derbe­ bibliotecii raionale, a deschis şedinţa,
sută. raţiei meşteşugăreşti din martie Vladimir Kvarkin. terpreteze acest rol. Intîm- lui Iacov care împreună cu deii", fixare în timp a unor întîm- salutînd autorul în numele cititorilor
Munca politică desfăşurată de 1956. plarea face să cunoască pe Raia pun capăt tuturor intri­ plări şi tipuri din perioada de cons­ şi după ce tov. Emilian Gristea a fă­
V. PIŢAN Dar de data aceasta o deo­ Raia (Elena Haţegan) care se trucţie intensă şi febrilă a Hunedoa­ cut prezentarea cărţii şi a expus acti-:
organizaţia de bază a contribuit sebire. Pe scenă a apărut a- afla tocmai in această situa­ gilor pe care le ţese ingine­ rei noi. Parte din eroii cărţii mai sînt vitatea scriitoricească a lui Nicuţă Tă­
BMMMM. ceia care mai înainte la spec­ ţie. Legăturile de prietenie cu rul Feodor Feodorovici (V. şi azi în Hunedoara. Alţii, au plecat, nase, acesta a citit fragmente din ro­
tacole mînuiau şi vorbeau în Raia o fac pe Mania să se a- Oancea) Dinamismul acţiunii dar, şi unii şi alţii, îşi vor aminti în­ manul „Derbedeii“. Un capitol citit,
O sezisare „rezolvată" locul păpuşilor. Deci pentru propie mai mult de rolul ce-l cit şi buna interpretare au fă­ totdeauna de oraşul pe care l-au con­ care a plăcut auditorilor ,a fost „Ca­
cut ca spectatorii să urmă­ struit şi cu care au crescut deodată. bana şmecheroşilor".
Zilele trecute, datorită unui rate rînduri la întreprinderea co­ păpuşi puţină odihnă. va juca ea în piesă. Dar in­ rească cu atenţie fiecare sce­
vînt puternic, în comuna Vinţu munală din Sebeş, de care apar­ triga Zinei (Maria Matei) o nă. Jocul artiştilor a fost la De aceea, ne putem uşor închipui, După lectură au început discuţii şi
de Jos au fost doborîti doi stîlpi ţine reţeaua electrică, cerînd ca După repetiţii îndelungate, pune pe Mania într-o situaţie un nivel destul de bun. Acest curiozitatea legitimă a cititorilor de a întrebări. Unii vroiau să ştie una, alţii,
susţinători de fire electrice. aceasta să trimită o echipă de sub îndrumarea regizorului neplăcută cu părinţii ei. Prin- lucru îl confirmă şi faptul că se întîlni cu autorul şi, mai ales, in­ alta. întrebări justificate. Cu prietenie
Unul, a căzut chiar în poarta electricieni la fata locului. In­ Petru Diaconii, artiştii mînu- zînd din zbor cîteva replici, în oraşul Alba Iulia, spectaco­ teresul pe care-l prezintă însăşi eroii. autorul a răspuns fiecăruia, clarifi-
lui Letiţia Suciu, de pe strada sistenta sfatului popular a ră­ itori de păpuşi au apărut în Z :na ajunge la convingerea că Prilejul, nu întîrzie. Biblioteca raio­ cînd ceaţa din ochii cititorilor. Prin
poştei, iar altul peste podul de mas însă fără un rezultat con­ scenă cu comedia în trei acte lul a fost prezentat pînă acum nală, într-una din serile trecute, pune răspunsurile sale a cîştigat auditorii,
pe Mureş. Din această cauză cir­ cret. Ba mai mult. conducerea de Vladimir Kvarkin „Copilul Mania va avea un copil. Dar faţă în faţă scriitorul şi cititorii, în sala care şi-au exprimat mulţumirea prin
culaţia peste pod şi pe o por­ întreprinderii comunale Sebeş, a altuia". Despre interpretarea de 7 ori. O singură deficien­
ţiune din strada poştei a fost crezut că e mai bine să întrerupă artistică se pot spune multe de la cine, nu se ştie încă.
întreruptă. Oamenii din comună curentul lăsînd oamenii în întu­ lucruri frumoase. Fiecare ac­ ţă însă. Deseori s-a văzut
neric, decît să ia măsuri pentru
au încercat să ridice aceşti stîlpi, repararea imediată a reţelei. tor s-a străduit să se apropie Prietenul ei studentul Costea stîngăcie la mişcările în sce­ festivă a sfatului popular. aplauze.
cît mai mult de personajele (Gheorghe Măgureanu) se a- nă. Dar acest lucru poate fi Spectatorii, urmăreau curioşi, fiecare Intîlnirea a decurs într-o atmosferă
dar necunoscînd modul de izo­ Cred oare tovarăşii de la în­ pe care le-a interpretat. Şi flă şi el în mare încurcătură. uşor remediat dacă regizorul
treprinderea comunală Sebeş că aplauzele spectatorilor au va insista mai mult la urmă­ deschidere de uşă, şi, cînd autorul a călduroasă de prietenie şi cititorii
lare a curentului electric, nu au procedînd astfel au rezolvat bine confirmat că piesa a fost bine Nu ştie ce să creadă şi astfel toarele repetiţii. intrat, aplauzele nu mai conteneau. l-au rugat pe Nicuţă Tănase să vizi­
o sezisare a cetăţenilor- ?. Noi jucată, răsplătind totodată din începe să se depărteze de Irf sală, găsim lume multă şi în rîn- teze mai des oraşul din care el a'
putut. Mania. Iacov (Gheorghe Hă- V. FURIR dul lor, cîţiva dintre eroi ca : Mircea reuşit să prindă în condei momente
Văzînd această situaţie, sfatul credem că n u ! Neagu, Jan şoferul, Mîşu Geagiul şi atît de interesante.

popular a intervenit în nenumă­ alţii. • I. B.

M U N C IT O R II M IN E R I — L A C E A M AI ÎN A LT Ă T R E A P T Ă muncitorilor pe funcţiuni se va iar în abatajele cameră şi îna­ tăţirii sistemului de slarizare, de partid stă sarcina de a des­
ţine seama de calificarea lor, intări pînă la 8 la sută.
scoaterea la iveală a rezerve­ făşura o temeinică muncă poli­
de răspunderea pe care o au Sistemul îmbunătăţit de sa­ lor de creştere a productivităţii tică pentru popularizarea sis­
D E SA LA R IZA R E în procesul de producţie, de larizare prevede pentru munci­ muncii.
temului de salarizare îmbună­

îmînbcuenpăetăţeitxppeernitmruenmtaurnecaitosriisitemminuelruii i dne fesalelaariJziaurleuiDezvoltarea întregii economii A.S.I.T. din localitate să dez­ rii mineri din Valea Jiului, greutatea muncii pe care o des­ torii care lucrează în regie, pla­ Este necesar să se îmbunătă­ tăţit. Ei au datoria de a fi în
bată problemele privitoare • la unde se va începe experimenta­ făşoară. Salariul tarifar al u- ta unor premii numai la depă­ ţească organizarea muncii şi a fruntea luptei pentru creşterea
naţionale, avîntul tuturor ra­ experimentarea sistemului îm­ rea sistemului de salarizare nui miner a fost ridicat prin şirea planului de producţie, ex­ producţiei, aprovizionarea locu­ productivităţii muncii, pentru
murilor industriale şi al tran­ bunătăţit de salarizare. Cadrele îmbunătăţit, trebuie să fie clar îmbunătăţirea sistemului de sa­ primat în unităţi naturale pe rilor de muncă să se facă rit­
sportului necesită tot mai în­ de partid, activul comitetului ra­ că datoria lor este de a lupta larizare la 60 lei pe post, deci sectoarele deservite sau pe mi­ mic, maşinile şi utilajele să fie îmbunătăţirea calităţii cărbune­
semnate cantităţi de cărbune. ional, au primit cu deosebită sa­ pentru înlăturarea lipsurilor ca­ aduce o creştere de 80 la suta, nă, după caz, cu cote corespun­ folosite din plin. metodele a- lui.
Minerii patriei noastre sînt a- tisfacţie acest eveniment. Tova­ re frînează dezvoltarea produc­ al ajutorului de miner la 52 lei vansate să fie larg răspîndite.
răşul inginer Nicolae Schwartz, ţiei şi creşterea productivităţii pe post, iar pentru vagonetar zătoare noilor salarii tarifare. Adunarea activului Comitetului In încheiere tovarăşul Ion
ceia care luptă pentru a spori vicepreşedinte al Comitetului de muncii. salariul tarifar va fi de 45 lei Astfel, pentru muncitorii care raional de partid Petroşani a Barna. membru al C. C. al
zi de zi producţia de cărbune, stat pentru muncă şi salarii de pe post. Muncitorilor de la su­ dezbătut pe larg lipsurile care P.M.R., prim-secretar al Comi­
pentru a-.şi îndeplini cu cinste pe lingă Consiliul de Miniştri, Sistemul actual de salarizare prafaţă neoalificaţi li se via mări deservesc sectoarele productive se mai fac simţite în exploată­ tetului raional P.M.R. Petro­
sarcinile ce le stau în faţă. Do­ a făcut în fata activului o am­ pentru muncitorii mineri din salariul pe post de la 22 lei, la de bază, la o îndeplinire a pla­ rile miniere din Valea Jiului,
vadă a preţuirii muncii mineri­ plă expunere asupra îmbunătăţi­ Valea Jiului, are unele lipsuri 35 lei, ceea ce înseamnă o creş­ nului de la 101-105 la sută, pre­ Numeroşi participanţi la discu­ şani, a .arătat că prin îmbună­
lor este faptul că partidul şi_ gu­ rilor care se aduc sistemului de care frînează dezvoltarea pro­ tere de 33,47 la sută. Odată cu miile ajung pînă la 15 la sută, ţii printre care tov. Iosif Cotoţ,
vernul s-a interesat şi se inte­ ducţiei de cărbune, ridicarea experimentarea sistemului de iar la îndeplinirea cu peste 105 şeful exploatării miniere Vul­ tăţirea sistemului de salarizare
resează de ridicarea permanen­ salarizare. nivelului de trai al oamenilor salarizare îmbunătăţit, acordul la sută vor primi pînă la 20 can, ing. Constantin Cenuşe, şe­ cadrele de mineri din Valea
muncii. Faptul că salariul tari­ progresiv va fi înlocuit cu un la sută. cei care deservesc mi­ ful exploatării miniere Petrila Jiului se vor stabiliza şi se va
tă a nivelului lor de trai. In ultimii doi ani, pentru îm­ far avea o pondere foarte mică sistem de premiere. Toate a na, la îndeplinirea planului de şi alfii au arătat greutăţile pri­ produce un aflux de muncitori
Directivele celui de-al II-lea bunătăţirea sistemului de salari­ în cîştigul minerilor nu era de la 101-105 la sută vor primi cinuite de lipsurile existente în
zare al oamenilor muncii, statul natură să stimuleze ridicarea cestea vor face ca cîştigul mun­ premii pînă la 20 la sută, iar aprovizionarea cu material lem­ spre exploatările miniere de
Congres al P.M.R. au stabilit nostru a acordat suplimentar 1,5 calificării lor, sporirea produc­ citorilor mineri să crească con­ peste 105 la sută vor primi pre­ nos, piese de schimb, utilaje aici. In felul acesta în scurt
miliarde lei. Prin reducerile de tivităţii muncii, îmbunătăţirea siderabil. Astfel, membrii unei mii pînă la 30 la sută. Câşti­ etc. Minerii care a-u luat cuvîn- timp Valea Jiului va putea să
măsurile pentru ridicarea nive­ preţuri. înfăptuite în anii 1955- calităţii cărbunelui. De aceea, brigăzi care lucrează într-un a- gurile ce se realizează de mun­ tul printre care, Pavel Boite şi dea mai mult cărbune.
lului de trai al oamenilor mun­ 1956, populaţia !a primit alte sute la baza sistemului de salariza­ bataj cameră şi îşi îndeplinesc citorii în regie, la o depăşire Andrei Vizi de la Vulcan, Adal-
cii. Recent, Plenara C. C. al re îmbunătăţit stă principiul norma în proporţie de 124 la a planului de 2 la sută, com­ be-rt Lapsanski de la Lonea, Baza sporirii producţiei de
P.M.R. din decembrie 1956 a de milioane lei. îmbunătăţirea că salariul tarifar trebuie să sută, în ipoteza că li se aplică parativ cu cele actuale în care şi-au exprimat hotărirea de a cărbune rămîne însă creşterea
preconizat măsuri esenţiale pe sistemului de salarizare în dife­ constituie partea cea mai în­ noul sistem de salarizare, la depune toate eforturile pentru productivităţii muncii, care tre­
linia îmbunătăţirii vieţii oame­ ritele ramuri care se va face în semnată din ciştigul minerilor, aceeaşi producţie obţin mari s-ia introdus compensaţia de a îndeplini cu cinste sarcinile buie să se obţină prin ridicarea
nilor muncii, printre care îm­ acest an, necesită fonduri supli­ sporuri de cîştig. Astfel, mine­ ce le stau în faţă. calificării minerilor şi folosirea
bunătăţirea sistemului de salaj mentare care împreună cu aloca­ fapt care trebuie să ducă la o rul care cîştiga 1.703 lei, după cartelă, cresc simţitor. Un mun­ mai bună a capacităţii de mun­
rizare în industrie. Acum, după ţiile de copii şi majorările de creştere permanentă a producti­ sistemul îmbunătăţit va primi citor care îndeplinea funcţia de Tovarăşul William Suder, di­ că existentă, prin mobilizarea
cîteva luni de la plenară, în pensii ating suma de 2,5 miliar­ vităţii muncii. Aceasta va face 2.118 lei, adică un spor de 415 lăcătuş I în subteran, în condi­ rector general al Combinatului rezervelor interne ale exploată­
Valea Jiului începe experimen­ de lei. Pentru anul viitor se pre­ ca cîştigul mediu al muncitori­ lei. Ajutorul de miner în loc ţiile îndeplinirii planului în carbonifer Valea Jiului, a arătat rilor. Va trebui să se ajungă
vede ca aceste fonduri să fie ma­ lor mineri să crească cu circa de 1.482 lei va primi 1.835 lei, proporţie de 102 la sută primea că îmbunătăţirea sistemului de
tarea sistemului de salarizare jorate la 5 miliarde lei. 47 la sută. iar vagonetarul în loc de 1.298 1.042 le i; după sistemul îmbu­ salarizare trebuie să ducă la ca productivitatea muncii să
îmbunătăţit pentru mineri. In lei va primi 1.588 lei. In afară nătăţit primeşte 1 869 lei. Un creşterea producţiei de cărbune. crească necontenit, aceasta fiind
decursul anilor salariile munri- înfăptuind această îmbunătăţi­ Datorită specificului indus­ de aceasta, şefii de grupă care maşinist I de la locomotiva Printre recomandările făcute singura cale justă pentru ridi­
torilor mineri au fost îmbunătă­ re a sistemului de salarizare, triei carbonifere salarizarea se conduc 2-3 schimburi şi şefii de subterană, în loc de 1.137 lei conducătorilor de exploatări mi­ carea nivelului de trai al oa­
ţite de două ori. De data acea­ partidul şi guvernul arată însă va face pe funcţiuni, reducînd echipă care au cel puţin 3 mun­ va primi 1.427 lei, iar un va­ niere, este şi aceea de a ve­ menilor muncii.
sta, aplicarea sistemului de sa­ că singura cale justă care trebuie cu mult numărul funcţiunilor. citori în abatajele frontale, a- gonetar de la suprafaţă în loc ghea să se organizeze temei­
larizare îmbunătăţit va trebui să ducă la ridicarea nivelului Cele 207 funcţiuni existente pî­ batajele cameră şi înaintări, vor de 657 lei va primi 952 lei. nic grupele, să se alcătuiască In perioada de la 27 la 31
să-i ridice pe mineri îa cea mai de trai al celor ce muncesc, nă acum, vor fi reîncadrate în grupe omogene, să se plaseze
înaltă treaptă de salarizare, este calea sporirii producţiei, a numai 63, împărţite în subte­ primi sporuri de salarii. Astfel, îmbunătăţirea sistemului de locurile de muncă în plin, ast­ martie, în exploatările miniere
să-i diferenţieze de celelalte ra­ ridicării necontenite a producti­ ran pe 6 grupe, iar la suprafa­ salarizare pentru a duce în mod fel ca producţia să fie cît mai din Valea Jiului s-a organizat
vităţii muncii şi a reducerii pre­ şefii de grupe din abatajele real la ridicarea nivelului de concentrată pentru a se putea o largă dezbatere a sistemului
muri de producţie. trai al muncitorilor mineri, tre­ îmbunătăţi şi aprovizionarea. de salarizare ceea ce va duce
Marţi după-amiază, activul frontale vor primi sporuri pînă buie să fie însoţită de creşterea la descoperirea posibilităţilor de
producţiei şi productivităţii mun­ Luînd cuvîntul tovarăşul P e­ sporire a producţiei de cărbu­
Comitetului raional de partid la 30 la sută. iar în abatajele cii. In acest scop s-a preconizat ne. Răspunzînd grijii partidu­
lui şi guvernului, muncitorii
cameră şi înaintări pînă la 15 un amplu plan de măsuri pri­ mineri din Valea Jiului vor fi
vind organizarea acţiunii de demni de a merge în fruntea
clasei muncitoare, prin calitatea
muncii pe care o depun, prin
rezultatele pe care le vor ob­
la sută. Pentru şefii de schimb consultare a muncitorilor şi tre Dumitrescu, secretar al Co­ ţine în sporirea producţiei de
în abatajele frontale aceste spo­ tehnicienilor din exploatările mitetului regional P. M. R., a cărbune, în ridicarea producti­

Petroşani s-a adunat în sala ţului de cost. Pentru muncito­ ţă pe 7 grupe. La încadrarea ruri ajung pînă la 15 la sută, carbonifere, în vederea îmbună­ subliniat că în faţa membrilor vităţii muncii. R- GHEORGHIU.