Page 85 - 1957-03
P. 85
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI La institutul de Istorie
lista Ea Şefia a delegaţiei al Academiei de Ştiinţe
guvernamentale şi de partid a U.R.S.S.
a Republicii Populare domíne Şedinţă consacrată
SOFIA 29. Trimisul special al s-a desfăşurat intr-o atmosferă răscoalelor
Agenţiei „Agerpres“ transmite : tovărăşească. din 1907
Membrii delegaţiei guverna
mentale şi de partid a Republi Vineri dimineaţa ministrul A- Anul IX . Nr. 716 Duminică 31 martie 1957 4 pagini 2 0 bani MOSCOVA 30. Coresponden-
cii Populare Romîne, tovarăşii facerilor Externe al R.P.R. Gri- tul Agerpres anunţă:
Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secre- gore Preoteasa, a făcut o vizită « mim—
tar al C.C. al P.M.R., membru ministrului Afacerilor Externe In sala de şedinţe a Institutu
în Prezidiul Marii Adunări Na al R. P. Bulgaria, Carlo Luca ’•-7 Succesele oţelarilor de la cuptorul lui de Istorie a Academiei de
ţionale, conducătorul delegaţiei, nov. electric Ştiinţe a U.R.S.S. a avut loc o
Chivu Stoica, preşedintele Con şedinţă a consiliului ştiinţific în
siliului de Miniştri membru al ? chinată împlinirii a 50 de ani de
la răscoala ţărănească din 1907,
Biroului Politic al C. C. al Vineri dimineaţa la ora 11 '4 Laminate La şedinţă au asistat reprezen
1 peste plan tanţi ai ambasadei R.P.R. la
P.M.R., Petre Borilă, vicepreşe delegaţia guvernamentală şi de CONSTRUCTORI 1 Moscova.
t¦*( vv •' \ C. ]
dinte al Consiliului de Miniştri, partid a Republicii Populare fruntaşi 4 Cuvîntul de deschidere a fost
rostit de prof. A. L. Sidorov, di
membru al Biroului Politic al Romîne a depus o coroană la rectorul institutului.
C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, Mausoleul lui Gheorghi Dimi- de la Trustul 4 1 O amplă comunicare a fost
Hunedoara 4 Colectivul laminorului duo- făcută de V. N. Vinogradov.
membru supleant al Biroului trov. Muzica militară a intonat 4 reversibil, a produs 1.720 tone Pe lingă cuptoarele Martin iau înaintea timpului. Nu cu candidat în ştiinţe istorice, în
din Combinatul siderurgic Hu- mult, dar o iau. Au luat-o şi în tors recent dinlr-o călătorie de
Politic al C.C. al P.M.R., Gri- imnurile de stat ale Republicii 4 laminate peste planul primului nedoara, cuptorul electric, as luna aceasta şi mărturie a a- studii în R.P.R.
cuns într-un ungher al halei de cestui fapt stau procentele de
gore Preoteasa, ministrul Aface Populare Romîne şi Republicii 4 trimestru. In întrecerea pentru turnare, pare un copil prin mi A luat apoi cuvîntul Damian
4 sporirea indicelui de utilizare al cimea lui relativă. Oamenii în depăşire a planului, înscrise în Hurezeanu, aspirant romîn, care
rilor Externe, membru al C.C. Populare Bulgaria. Tovarăşii 4 laminorului, conduce schimbul să, sînt ca toţi ceilalţi, îmbră grafic. a vorbit despre studierea în
4 R.P.R. a istoriei răscoalelor ţă
al P.M.R., G. Gasion Marin, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chi caţi în aceleaşi haine pătate de In dreptul numelui lui Flo- răneşti din 1907.
ulei, cu aceeaşi vizieră de co rian Haiduc, şef de schimb, stă
preşedintele Comitetului de Stat vu Stoica au depus apoi coroa 4 tovarăşului Gheorghe Andră- balt pe frunte, sînt tot oţelari. cifra 102,8 la sută, iar 103,9 la Au urmat scurte comunicări
făcute de aspiranţii romîni L
al Planificării, Mihail Roşianu, na în sunetul imnului eroilor 4 şescu. Aceşti oţelari însă, se deose sută e cifra ce arată proporţia Simodan şi I. Jivu, şi C. I. Spi*
besc de ceilalţi prin constanţa îndeplinirii planului de către vakovskî, candidat în ştiinţe is
ambasadorul R.P.R. la Sofia, şi căzuţi. 4 lor în ce priveşte îndeplinirea oţelarii conduşi de Marin Iorda- torice, cercetător ştiinţific al bN
planului. Ritmic, pe zi, pe de bliotecii de stat „Lenin“ din
persoanele care însoţesc delega Pe panglica coroanei era in 4 cade, pe luni, ei întotdeauna o che. Sînt cîteva zeci de tone de Moscova.
oţel p;sie plan, dar e oţel spe
ţia, au făcut vineri dimineaţă o scripţia : „Eminentului fruntaş 4 Se accelerează cial, oţel bun. Participanţii la şedinţa con
4 siliului ştiinţific au vizitat apoi
vizită oficială preşedintelui Pre al mişcării muncitoreşti interna sala de şedinţe a institutului,
expoziţia „50 de ani de la răs
zidiului Adunării Populare a ţionale, conducător al partidului T ritmul construcţiilor coalele ţărăneşti din 1907“, cu
4 prinzînd fotografii, hărţi şi dia
R. P. Bulgaria, Gheorghi Da- comunist, al poporului bulgar, 4 grame, precum şi fotocopii ala
4 documentelor epocii.
mianov. prieten al poporului romîn. Din 4 La noua oţelărie Siemens
Martin, s-a montat pînă acum ----- oOo------
Au asistat Carlo Lucanov, mi partea delegaţiei guvernului
O D ELEG A ŢIE
nistrul Afacerilor Externe, R.P.R. şi a Partidului Muncito 4 75 la sută din construcţia meta
a Ministerului învăţământului
Gheorghi Culibev şi Kiril Cli- resc Romîn“. 4 lică a halei lingotierelor şi a
şi Culturii a plecat
surski vicepreşedinţi ai Prezi Membrii delegaţiei au păstrat 4 fost acoperită cu tablă ondulată,
în Uniunea Sovietică
diului Adunării Populare şi Min- un moment de reculegere după 4 hala de pregătire a şarjelor. In
In baza acordului cultural In
cio Mincev, secretarul Prezidiu care au vizitat Mausoleul. 4 săptămîna următoare, va' conti tre R.P.R. şi U.R.S.S., a plecat
4 nua montajul construcţiilor me vineri dimineaţa în Uniunea
lui Adunării Populare, Dimo Di- Delegaţia guvernamentală şl 4 talice la cuptorul I, cuptor exe \ Sovietică, pentru un schimb de
cev, membru al C.C. al P. C. de partid a R.P.R, s-a îndreptat 4 experienţă, o delegaţie a Minis
Bulgar, şeful secţiei de politică apoi spre monumentul Armatei DARURILE CELOR MICI terului Invăţămîntului şi Cultu
externă şi relaţii internaţionale Sovietice. Sub cuvintele dăltuite 4 cutat în proporţie de 90 la sută. rii. Din delegaţie fac parte: C.
a C.C. al P.C.B. M. Tarabanov, în granitul monumentului: „Ar 4 Nicuţă, adjunct al ministrului
MARCEL DOBRESCU 4 La hala lingotierelor au început Grupa pionierilor dintr-a V-a şi ceilalţi din strada Progresul. < Invăţămîntului si Culturii, con
mon tor 4 deja finisările, în vederea vopsi ducătorul delegaţiei, C. Dincu-
locţiitor al ministrului Afaceri matei Sovietice-eliberatoare. Din nu mai avea astîmpăr. Aflase Iar ca acest cartier să fie ciU lescu, C. Ionescu-Bujor, prof.
Ion Maier, prof. Jean Livescu,
lor Externe, Iordan Ştefanov, partea poporului bulgar“, tova 4 rii şi acoperirii ei şi pentru des din ziarul lor „Sclnteia pionie- mai viu, pionierii n-au uitai < Aurel Pop şi Augustina Leu-
4
directorul protocolului şi Vasil răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi 4 chiderea frontului de lucru, în rulai” despre pregătirile ce se să adauge şi pădurea verde det cheter.
La plecare pe aeroportul Bă-
Vasilev, şeful direcţiei a IV-a a Chivu Stoica au depus a coroa 4 vederea montării podului rulant. fac în întîmpinarea celui de-al salcîmi ce se întinde în imedîa-{
neasa, delegaţia a fost condusă
Ministerului Afacerilor Externe. nă cu inscripţia: „Eroilor so 4 ----- oOo----- Vl-lea Festival Mondial al Ti- ta apropiere. Trei cadouri cu ta- < de funcţionări superiori ai Mi
4
In cursul vizitei tovarăşii vietici căzuţi pentru eliberarea neretului şi Studenţilor, ce va lent lucrate de !'băieţii cercului,
Gheorghi Damianov şi Gheor popoarelor de sub jugul fascist. 4 Angajamentele avea loc în vara acestui an la „Mîini îndemînatice" vor fi în\
4
ghe' Gheorghiu-Dej au închinat Din partea delegaţiei guvernu 4 Moscova. De astă dată, ei se a- curînd gata.
4
pentru prietenia romîuo-bulgară. lui R.P.R. şi a P.M.R.“. Fanfa muncitorilor de la dunaseră să ia o hotărîre. Fetele au hotărît să pregă-\
•k ra militară a intonat imnurile J depoul C.F.R. Teiuş — Cu ce vom putea Intim- teascâ alte cadouri. Ele au pro-
Delegaţia guvernamentală şi de stat ale U.R.S.S., R.P.R. şi 4 pina noi, cei mici, Festivalul ? curat marchizei, din care au în-
de partid a R.P.R. a făcut apoi R.P.B.
4 Răspunzînd chemării la între întrebă Aurora David, o fetiţă ceput să lucreze batiste. Pe fie- {
?
o vizită oficială preşedintelui 4 cere lansată de depoul de loco cu ochii negri ca mura care batistă va fi brodată cu'{
T motive Dej-triaj, colectivul de
Consiliului de Miniştri al R. P. Vineri dimineaţă preşedintele muncitori, tehniceni şi ingineri — Cu c e ? ! îi replică Baier. motive romîneşti, sau pictată
Bulgaria, Anton lugov. La pri Consiliului de Miniştri al R. P. 4 de la depoul Teiuş, s-a angajat
4 ca în cinstea zilei de 1 Mai, să Cu note bune la învăţătură, cu emblema festivalului. Direc-
4 depăşească planul de producţie
mirea care a avut loc într-o at Bulgaria, Anton lugov, membru 4i disciplină model şi... vom putea ioarea şcolii, tovarăşa Silvia1
mosferă cordial-prietenească, to al Biroului Politic al C. C. al face şi cadouri lucrate de noi Jurca, îşi îndrumă mereu eleve-
varăşii Anton lugov şi Gheor- P. C. Bulgar a oferit la Casa
ghe Gheorghiu-Dej au rostit u- guvernamentala de la Lozenet în cadrul cercului ,,Mîini înde- le pentru ca batistele să fie lu-\
4 exprimat în km. ungere- cu 4 la ( minatice". Răspunsul dat de erate cu măiestrie, deoarece ele\
rări pentru continua întărire a un prînz în cinstea delegaţiei 4 sută, să depăşească parcursul
prieteniei popoarelor noastre, guvernamentale şi de partid a 4 elevul Baier, plăcu colegilor lui vor duce salutul pionierilor din'
4 mediu pe zi al locomotivelor de
pentru noi succese în construc Republicii Populare Romine. 4 călători şi marfă cu 1 la sută, să şi curînd iniţiativa lor a tre- comuna minerilor Aninoasa, [
T mărească productivitatea muncii
ţia socialismului. cut din clasă în clasă. participanţilor la festival.
Au participat membrii delega cu 2 la sută fată de plan, să re Băieţii, avînd în mijlocul lor Dar nu numai cadourile ce
-,V ţiei, precum şi persoanele oficia NICOLAE PĂUN pe fraţii Vasile şi loan Bem- se pregfitesc în cadrul cercu-
Tot în cursul dimineţii, dele le care însoţesc delegaţia. dulgher ducă preţul de cost cu 0,8 la bea cei mai iscusiţi „tîmplarr, iui „Mîini îndemînatice'' e da-]
au şi început munca. In cadrul ruţ ceior mici pentru festival.
gaţia romînă a făcut o vizită In cursul prînzului, tov. Anton sută şi să sporească tonajul pe
mimului secretar al C. C. al lugov şi Chivu Stoica au rostit tren marfă cu 3 la sută faţă de j? cercului „Mîini îndemînatice" L/ şi-au luat frumoase angaja-]
P.C B., Todor Jivkov, la sediul cuvîntări. Pritizul s-a desfăşurat prlan. ' au început să lucreze mache- mente la învăţătură şi discipli- ‘
Comitetului Central al Partidu într-o atmosferă caldă, priete tele: „Frontalul Casei Scînteii Aici, elevii loan Baier şi A-\
lui Comunist Buigar. Intilnirea nească. şi „Şcoala noastră”. Ceea ce co- urora David au dat cele m ai'
întreprinderea piii au făcut şi de care se mîn- frumoase rezultate. Nu au ră- ;
cinematografică regională
drese acum ca de un lucru reu- mas în urma lor nici elevii Flo-
şi-a îndeplinit planul
trimestrial şit pe deplin, este şi macheta rian Broască, Costinaş Muntea-
Convorbirile i nfre deîegafiile „Unui cartier al Aninoasei”. nu şi mulţi alţii. Clasa V-a B.,'
Desigur, nu lipseşte de aici a obţinut drapelul de clasă
guvernamentale ale R.P. Romîne La 15 martie a.c., colectivul şcoala elementară — localul fruntaşă la disciplină. Desigur,' nisterului Invăţămîntului şi Cul
întreprinderii cinematografice turii.
regionale, Hunedoara-Deva, a lor de cultură — o parte a clu- profesoara A. Vanghelina Pin-
A fost de faţă V. F. Nikolaev,
şi R.P. Bulgaria raportat cu mîndrie că şi-a în-, bului minerilor, nici noile locu- ţea^ diriginta clasei, îşi are me- şi I. S. Ilin, secretar al amba
deplinii planul pe primul tri sadei Uniunii Sovietice la Bucu
La 29 martie, orele 16, au început facerilor Externe al R. P. Bulgaria, mestru al acestui an. Planul a inţe individuale construite din rítele sale. reşti. (Agerpres).
la Consiliul de Aliniştri al Republicii Stoian Pavlov, ambasador extraordi fost îndeplinit alît la bilete-spec- împrumut de stat de minerii
Populare Bulgaria convorbirile între nar şi plenipotenţiar al Republicii tatori, cit şi în compartimentele LUCIA LICIU /
delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria în Republica Popu cinematografe orăşeneşti, săteşti loan Bledea, Sirhion FIreniuc
Populare Romîne şi delegaţia guver lară Romînă.
namentală a Republicii Populare Bul şi caravane. O Y E IL A IU IL
La convorbiri mal participă din par- Pînă la 1 martie, planul de
garia. partea romînă: N. Anghel, membru MATEI STANCA beneficiu pe trimestrul I, a fost Şuierul strident făcu ocolul toarele cască guri ţlămînde şi Şi după ce-şi şterse pe şorţ mi
Din partea romînă iau parte la în Colegiul Ministerului Comerţului, dulgher îndeplinit în proporţie de 187 la halei înalte, afumate, apoi se înghit nesăţioase tot ce primesc. na lată, bătătorită, mi-o întinse
Victor Ionescu, director în Ministerul •_i «—i \—r sută. lovi de cuptoarele fierbinţi. Lo Oameni peste tot. Cu mînecile şi mă privi iscoditor.
convorbiri: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comerţului, Daniel Simion, consilier comotiva icni a greu, pufăi fu cămăşilor suflecate deasupra
membru al Prezidiului Marii Adu în Direcţia generală a Treburilor Con In sprijinul progresului tehnicii rioasă, saboţii platformelor în coatelor, cu şorţuri pătate de N-am vorbit mult. Şarja era
nări Naţionale a R.P. Romîne şi prim- siliului de Miniştri, Corneliu Bogdan, cărcate cu lingouri de culoarea ulei sau ciupite de scîntel, cu pe terminate. In hala de turna
secretar al C.C. al Partidului Munci director în Ministerul Afacerilor Ex După nopţi de veghe şi calcu alizează o economie post-calcu- macului slăbiră şi garnitura se viziera de cobalt violet-albăs- re macaraua pod, manevra oala
toresc Romîn, Chivu Stoica, preşedinte terne ; din partea bulgară: Ruşi lată in sumă de 384.428 lei. urni din loc. Luă drumul lami- truie pe frunte, par nişte copii uriaşă către rină. Mi-a vorbit
le Consiliului de Miniştri al R.P. Ro Hristozov, preşedintele Comisiei Planu le minuţioase, maiştrii furnalişti noarelor. care îşi fac de joacă cu ceva ce totuşi în cuvinte căutate, de gri
mîne, Petre Borilă, vicepreşedinte al lui de Stat, Stanco Todorov, minis In trecut, fonta din oală se nu le stă în putinţă. Te aştepţi la lui pentru ajustarea cupto
Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne, trul Agriculturii şi Pădurilor, Jivco Rudolf Niri şi Petru Petriceanu, solidifica nefind acoperită, fapt Un om notă ceva într-un ca la fiecare deschidere a uşilor rului, de încărcarea din timp a
Leonte Răutu, membru supleant al Jivcov, prim locţiitor a! ministrului oare aducea mari pagube com carnet cu colţurile lucii şi în cuptoarelor, un braţ enorm să maşinii de reparare, de atenţia
Biroului Politic al C.C. al Partidului Comerţului, Dimo Dicev, membru al au prezentat cabinetului tehnic doite, zimbi a mulţumire şi porni se întindă, să-i apuce ¦şi să-i dată dozării, de cearta cu cei
Muncitoresc Romîn, Grigore Preotea C.C. al P.C.B., conducător al secţiei binatului. Prin această inovaţie, spre treptele ce duc afară din ducă în clocotul acela sălbaiic de la fierul vechi, de grija faţă
sa, ministrul Afacerilor Externe al pentru politica externă şi relaţii in din Combinatul siderurgic Hu hală. de foc. de ştie. Şi parcă şi ochii au
R. P. Romîne, Gh. Gaston Marin, ternaţionale a C.C. al P.C.B., Milco solidificarea fontei este elimina prins ceva din căldura cuptoru
preşedintele Comitetului de Stat al Tarabanov, locţiitor al ministrului A- nedoara, dosarul cuprinzînd Pale de foc, ca nişte limbi u- E oţelâria Siemens Martin din lui cînd a început să-mi spu
Planificării al R. P. Romîne, Mihail facerilor Externe, Peko Takov, pre tă, poate fi turnată mai uşor în riaşe, se preling pe uşile cuptoa Combinatul siderurgic Hune nă de Mocanu, de Rada, de cei
Roşianu, ambasador extraordinar şi şedintele Uniunii Centrale a Coope propunerea „Perfecţionarea zi melanjor sau în cuptoare, fără relor de cite ori acestea se ri doara. Vacarm asurzitor, foc,
plenipotenţiar al Republicii Populare rativelor, Gheorghi Pavlov, locţiitor riscul de a se mai bloca oalele, dică şi lasă să se vadă clocotul dogoare şi strigăte care caută lalţi băieţi din echipă.
Romîne în Republica Populară Bul al ministrului Industriei Grele, Vasil dirii capacelor .fixe la oalele de sălbatic al oţelului. Macaralele să acopere duduitul cuptoare . — Mi-o fost dragă meseria
garia. Vasilev, şeful secţiei a 4-a din Mi O altă realizare demnă de cu braţ, ca nişte monştrii, apu lor, scrîşnetul macaralelor. Aco şi ţin la ea, şi parcă-s mai mare
nisterul Afacerilor Externe. fontă“. . , v. laudă este şi cea a maiştrilor că troacele încărcate cu fier ve lo, sus pe platformă l-am întîl- cînd văd cum mă ascultă moi-
Din partea bulgară iau parte la laminatori Cornel Pleşa şi loan chi, calcar, se învîrt pe loc, cup- nit pe cel mai tînăr prim-oţe- ma asta. Mi-o fost drag cupto
convorbiri: Todor Jivcov, membru al După un schimb reciproc de salu Luată în discuţie, comisia de Botu, care au reuşit să recon rul încă de la Oraşul Stalin. A-
Prezidiului Adunării Populare a R. P. turi tovărăşeşti, delegaţiile au trecut apreciere a găsit propunerea diţioneze axul principal al la colo m:am făcut oţelar. La Hu
Bulgaria, prim-secretar al C.C. al la analizarea problemelor care inte bună şi a dispus aplicarea ei. nedoara am venit acu 3 ani. Şi
Partidului Comunist Bulgar, Anton resează cele două ţări. Intr-o atmos Avantajele perfecţionării zidirii minorului. nu-mi pare rău. Iau bani fru
lugov, preşedintele Consiliului de Mi feră deosebit de cordială şi priete moşi. Numa 'să meargă bine
niştri al R. P. Bulgaria, Gheorghi nească a avut ioc un schimb de pă capacelor fixe la oalele de fontă GH. MAR1NOVICI planu'.
Traicov, prim-vicepreşedinte al Consi reri asupra unor probleme ale situa
liului de Miniştri al R. P. Bulgaria, ţiei internaţionale actuale şi asupra sînt deosebite şi e suficient a corespondent Cu şarjele rapide e prieten,
Raico Damianov, vicepreşedinte al problemelor dezvoltării pe mai depar prieten bun şi vrea ca din cele
Consiliului de Miniştri ai R. P. Bul te a colaborării reciproce între Repu arăta în acest sens că prin a- 640 cit are de dai schimbul din
garia, Dimitr Ganev, preşedintele Co care face parte, să dea şi el cit
misiei pentru Afaceri Externe a Adu blica Populară Romînă şi Republica ceastă inovaţie, combinatul re mai multe.
nării Populare a R.P. Bulgaria, se
cretar al C.C. al Partidului Comunist Populară Bulgaria. Convorbirile con lar, Lucian Pancu. — Stanciu poate fi ajuns, ii
Bulgar, Carlo Lucanov, ministrul A- tot om şi el şi dacă echipa tui
tinuă. o (?uapele g^aiţiodăplei eoieM lae La drept vorbind vîrsta nu-l ne-o luat-o înainte cu 22 şarje,
arată a fi cel mai tînăr, funcţia apoi e o vorbă în popor: toam
na se numără bobocii. Şi pînă
insă da. A luat locul lui Petro- ta toamnă mai sînt cîteva luni.
vici. Azi îl găseşti in faţa cup — Hai, tovarăşe Pancu. că-i
gata şarja. O strîngere de mină,
torului 4 cu mina pe comen un zimbet, şi cu paşi mari prim-
topitorul Pancu se îndreaptă că
zile de pe pupitrul de coman tre cuptor.
dă, cu ochii aţintiţi la flacăra — Şar!are. Vina de oţel li
chid, la început ca un pîrîiaş, îşi
injectoarelor, la fierberea oţelu făcu vad pe rina albă şi lucie.
Apoi se îngroşă şi rîul năvalnic
lui, dînd comenzi hotărîte, par de foc, în hăulit de cascadă, în
cepu să umple treptat oala, în
că grăbit să nu .piardă nici o timp ce mii de licurici, seînteile,
secundă. Sînt preţioase secun zburau fantastic prin hală.
dele, foarte preţioase şi mai a- A. JURCA
les pentru echipa lui. Că doar
nu de pomană i-a mers vestea
Cursuri perîfru secretarii sfaturilor cuptorului ca fiind cuptorul şar
populare
jelor rapide. Şi dacă te mai gin-
deşii şi la avansul de mai bine
de 22 ,şarje rapide, pe care îi
Comitetul executiv al Sfatu din programul cursului, vor con are echipa lui Stanciu, îi înţe
lui popular regional Hunedoara, tribui la o mai bună pregătire
a organizat un curs cu durata politică şi profesională a secre legi graba.
de o lună de zile pentru secre tarilor de sfaturi. Ele sînt alcă
tarii comitetelor executive ale tuite în lumina documentelor — Treci, măi Mocane, şi vezi
sfaturilor populare comunale din Congresului al II-lea al P.M.R.
regiune. La acest curs, care ce-i cu şticu' ăla. îndemnul spus
funcţionează în 'localul stâţiunii şi a noii legi pentru funcţiona
balneare Miercureâ-Băi, partici rea sfaturilor populare. La a- cu graiul celor din jurul Clu-
pă peste 100 de secretari. cest curs, se vor- face şi unele
expuneri pc teme de matematică In aceste zile de primăv ară, tractoarele S.M.T. lucrează cu spor pe ogoarele gospodă •jului, moale, dar hotărît, grăbi
Cele 24 de lecţii ş i' conferinţe riilor colective, ajutîndu-le să smulgă pămîntului rod bogat. paşii unui tînăr oacheş, puţin de
şi geografie. statură, către cuptor.
In clişeu: tractoristul Petru Dur de la S.M.T. Orăştie, execută arături pentru însămîn-
> ţările de primăvară pe tarlalele gospodăriei colective „21 Decembrie“ din Pricaz. — Mocanii ăsta, Constantin,
»V W v V V W v V v îi cel mai bun om diti echipă.
I