Page 86 - 1957-03
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 716
întreţinerea semănăturilor detoamnă O grupă sanitară activă ORAŞUL NOSTRU CÎT MAI
nsi Muie neglijată
O grupă sanitară care a în- pregătite (tărgi, pături, genţi de FRUMOS!
scris progrese în fiecare an de prim ajutor uniforme etc.),
activitate este grupa de pe lin
Una din lucrările importante Deşi este bine cunoscută de gă comitetul de întreprindere de Printre cele mai active cursan In legătură ou chemarea lan Convorbire cu tovarăşul patroneze şantierul nr. 1. Aici
oare trebuie să se execute în pre către organele agricole impor Cruce roşie I.C.S.H. In 1945, pe te, oare nu au nici o absenţă sată de Comitetul orăşenesc este vorba de amenajarea şi în
zent de către ţăranii muncitori, tanţa executării acestei lucrări, na'on, această grupă a ocupat şi care participă la seminarii, U.T.M. Bacău, cu privire la în- MIHAI GEORGESCU cadrarea spaţiilor verzi pe stra
paralel cu însămînţările de totuşi nu i s-a acordat atenţia locul 8, în 1946 locul II, şi ®- sînt Eoaterioa Hefnner, Evdo- firumuseţarea oraşelor în îotîm- da Gh. Gheorghiu-Dej. In afară
primăvară, este întreţinerea cul cuvenită. In raionul Alba, de e- cum, probabil, chiar locul I. chia Şerbănescu, Iosefina Ra- pinarea celui de-ial Vl-lea Festi secretar al comitetului orăşenesc de aceasta ei s-au angajat să a-
turilor de toamnă. In toamna xemplu, pînă la data de 21 m ar Motivele oare au condiţionat a- deş, Letiţia Muntean,u, Eleonona val Mondial al Tineretului de meniajeze curtea uzinei lor şi s'ă
trecută, o parte din culturile de tie s-au grăpat numai 3.475 ha. cest avînt, sînt, în primul rînd, la Moscova, un corespondent al U, T. M. Petroşani colecteze cantitatea de 50.000
gnu s-iau semănat pe uscat, iar din suprafaţa de peste 12.000 că pentru activizarea acestei Pa,şoanu etc. ziarului nostru a avut o con kg. fier vechi. Tinerii întreprin
o altă parte după ploaie. Cultu ha. cultivate cu cereale de toam grupe şi-au dat interesul atît Dacă am amintit cîteva din vorbire cu tov. Mihai Geor- am disoutiat chemarea comitetu derii 212 instalaţii s-au angajat
rile semănate înainte de căde nă. In comuna Benic, nu s-a organizaţia de partid cit şi di gescu, secretar al Comitetului lui orăşenesc U.T.M. Bacău la să amenajeze parcul natural din
rea ploilor, au răsărit rar, ne grăpat nici măcar un hectar recţia generală a întreprinderii multele exemple pozitive, trebuie orăşenesc U.T.M. Petroşani. oare am şi răspuns. cartierul 1 Mai înzestrîndu-1 şi
uniform şi pînă la venirea în din 466 hectare, în comuna Te- şi comitetul de cruce roşie. să amintim şi de cursantele ca cu o fîntînă arteziană. Comite
gheţului nu au avut timp să în iuş s-au grăpat nu-mai 51 hec ÎN TR E B A R E : Ce părere a- Răspunzînd chemării tinerilor tul U.T.M. de pe şantierul 1
colţească bine. Cele semănate tare din 510 ha., iar în comuna Lecţiile teoretice, ţinute pînă re pînă acum au fost un balast veţi despre chemarea tinerilor de la Bacău, ne-am luat angaja construcţii, în numele tinerilor
după ploi deşi au răsărit mai Mihalţ din 1.415 s-au grăpat acum, au fost însoţite de mate pentru grupă. Aşa sînt Maria din Bacău şi ce v-aţi propus în mentul să antrenăm tineretul s-a angajat să execute parape
bine, au rămas mici şi au intrat numai 250 ha. Rămase în urmă rial didactic pregătit din timp, Muntin, Szoke Viorica, Letiţia legătură cu aceasta ? pentru a presta 86.000 ore de tele străzilor Crişan şi A. Pe-
şi ele în iarnă neînfrăţite. Da iar expunerile au fost documen muncă voluntară. In acest scop, tofi. Asemenea angajamente
torită acestui fapt, se cere să se cu această lucrare sî-nt şi comu tate cu multă, pricepere de că Lungoc', Luoreţia Dochiţa şi RĂSPUNS : Zilele trecute co pînă în prezent au fost înfiin sînt numeroase. Vrean să re
ia’ o serie de -măsuri care să a- nele Hăpria, Ciugud şi Peţelca. tre dr. Dumitru Nistor, instruc Vasilioa Butnaru. Dacă şi aceste mitetul nostru a convocat ţate 5 şantiere locale ale tinere marc un lucru foarte important.-
jute plantelor să se dezvolte bi torul tehnic al grupei. Lecţiile o plenară lărgită la oare tului oare vor executa nume In aceste acţiuni de înfrumuse
ne şi să dea producţii ridicate. Faptul că raionul Alba este practice ce se vor ţine la dis membre ale grupei' vor partici au participat comitetele U.T.M. roase lucrări de înfrumuseţare ţare a oraşului sprijinul tehnic
pensarul S.M.S. al I.C.S.H., iar pa activ la discuţii şi seminarii, din întreprinderi şi ins ca : încadrarea spaţiilor verzi şi şi material se va primi din par
Printre măsurile cele mai in fruntaş la însămînţări, dovedeş materialele necesare, sînt deja tituţii şi reprezentanţi ai comi amenajarea rondurilor de flori tea sfatului popular orăşenesc,
dicate a se aplica în momentul te că aci sînt posibilităţi ca şi activitatea grupei va lua un pe o lungime de 2.000 m.l. în precum şi din partea unor între
de faţă pentru dezvoltarea ce întreţinerea culturilor de toamnă Este ştiut că centrul regional nou avînt, iar la clasificarea tetului orăşenesc de partid şi ai strada Gh. Gheorghiu-Dej, ridi prinderi.
realelor de toamnă este aplica să se facă pe o scară mai mare. de difuzare a presei din Deva raională se va situa pe primul carea unui gard din prefabri
rea de îngrăşăminte chimice, în Este necesar însă, ca sfaturile (şeful centrului tov. Gh. Tatu) loc. sfatului popular orăşenesc. Aci, cate pe străzile Crişan şi A. Pe- ÎN TR E B A R E : Cum vor fi
deosebi la cele ieşite slab din populare şi organele agricole să expediază uneori la timp, dar tofi pe o lungime de 430 m, pa- stimulaţi participanţii la aceste
explice ţăranilor muncitori Im de cele mal multe ori cu întîr- C SOARE varea străzii 30 Decembrie pe o acţiuni ?
iarnă. Pentru a ajuta plantele ziere ziarul „Drumul socialis suprafaţă de 1.000 m., reprofila
portanţa executării la timp a lu mului" în toate localităţile re Ziare care zac prin gări rea străzii 23 August pentru a s RĂSPUNS : După unele cal
să crească, se recomandă să se crărilor de întreţinere a semănă giunii. şi pe la oficiile poştale faltare pe o suprafaţă de 2.300
turilor de toamnă. m. p. La fel ne-am prevăzut să cule făcute de către specialişti
folosească mai ales îngrăşăminte Nepăsarea tovarăşilor de la diate în aceeaşi zi dimineaţa bonat şi aşteaptă să-şi primeas plantăm arbuşti decorativi şi fo a reieşit că valoarea lucrărilor
Participă ia concursul centrul regional de difuzare a pentru raionul Sebeş, se mai că în fiecare zi ziarul preferat. ioase pe străzile oraşului. De a- oare vor fi executate prin mun
chimice -azotoase, mustul de bă gazetelor satirice presei, merge atît de departe, găseau încă la ora 17 în gară semenea, ne-am asumat răspun că voluntară luate în întregime
Incit ei fac ce fac ca ziarele să la Sebeş. Ambalajul de pe pa Tovarăşii de la difuzarea pre derea de a amenaja două parcuri se ridică la suma de peste
legar, mnaniţa şi găinaţul de In dorinţa de a îmbunătăţi se ducă... din Deva, dar cum chete era făcut praf. Pe cîteva sei şi P.T.T.R., trebuie să înţe naturale, unul în cartierul 1 Mai 170.000 lei. Astfel celor mai
ajung ele la destinaţie şi dacă pachete nu mai existau etiche şi altul pe dealul Institutului de buni şi harnici participanţi la
păsări. activitatea gazetelor de perete mai ajung sau nu, asta nu-i in tele cu adresa oficiului căruia leagă că este de datoria lor să mine, şi vom reamenaja ştran acţiunea de înfrumuseţare a o-
Multe din unităţile agricole teresează. îi erau destinate. ia măsuri şi să asigure ca presa dul de pe strada dr. Petru naşului le vom distribui premii
satirice, revista „Urzica“ a or Groza. ia căror valoare se va ridica la
socialiste din raionul Alba şi 0- Urmarea acestei nepăsări Dar la Sebeş nu numai ziarul să ajungă în bune condiţiuni şi 10.000 Iei, precum şi diplome.
răştie au şi împrăştiat îngrăşă ganizat, după oum se ştie, un crase, face ca ziarele să ajungă „Drumul socialismului" ajunge la timp în mîna abonaţilor şi In scopul coordonării întregii
la destinaţie într-un hal fără de cu întîrziere în mina cititorilor, acţiuni de muncă voluntară a De asemenea, participanţilor li
minte chimice pe suprafeţe des- concurs la oare pot participa hal — murdare, rupte şi zdren ci şi presa centrală. Astfel, de cititorilor. tineretului s-au constituit co se vor înmîna insigne şi carnet
ţuite, după ce stau cu zilele prin exemplu ,tot marţi 26 martie, la, Directorul regional P.T.T.R. mandamentul pe oraş şi coman de brigadier. In concluzie îmi
tul de mari ocupate cu semănă toate gazetele satirice din între gări sau pe la oficiile P.T.T.R. fabrica de hirtie „1 Mai" din damentele de şantiere. exprim convingerea că tinerii
Petreşti, (care e numai la 3 km. tov. Tomoloagă, trebuie să cer din Petroşani vor şti să lupte
turi de toamnă. In raionul Alba prinderi, instituţii comune, sate, Iată un exemplu. Pachetele Şi acum, ceva despre ecoul pentru traducerea în viaţă a an
cu ziarul „Drumul socialismu ceteze asemenea cazuri şi să ia chemării. Utemiştii şi tinerii de gajamentelor luate
s-au îngrăşat suplimentar peste lui" de marţi 26 martie, expe măsuri severe împotriva acelora
la U.R.U.M.P. s-au angajat să
300 ha. care nu-şi fac datoria.
In multe locuri, semănăturile N . B.
de toamnă au ieşit din iarnă etc. La acest concurs participă
bătătorite. Pentru a rupe scoar şi gazeta de perete „Să constru de Sebeş) sosiseră abia ziarele 'V'VA/N.
centrale de vineri 22 martie,
ţa care s-a format deasupra pă- im Hunedoara“, din cadrul ICS
E x i s t ă în c ă la c a d r e le d id a c tic e 'de la u n e le ş c o li d i n r e g iu n e a n o a
mîntuluî din aauza zăpezii şi a Hunedoara. Coleotivul de redac deşi acestea sosesc cu trenul S-eliimb- stră te n d in ţa d e a se a d u n a p en tru sch im b u l de experienţă, nu u n d e e
expres în aceeaşi zi la ora 17 m a i n ecesa r şi u n d e co n d iţiile oferă cele m a i n im erite p o sib ilită ţi, ci a co
ploilor, terenurile trebuie giră- ţie şi-a întocmit în acest scop în Sebeş. d t e x fie n a tţâ lo u n d e sch im b u l d e exp erien ţă se p o a te „solda", cu bine. D in p ricin a a-
pate. Prin această luora-re se dis un plan, în care sînt prevăzute Cele relatate arată lipsa de „m odel“ cea sta de m u lte ori se în tîm p lă că 7 sau 8 cadre d id a ctice să p a rticipe la
răspundere şi de respect a ace
truge un mare număr de buru numeroase materiale satirice de lora care se ocupă de difuzarea le c ţii m o d e l d e sfă şu ra te in c la se cu clte... u n sin g u r e le v, a şa c u m s-a
petrecu t b unăoară la C îrjiţi.
ieni, se afinează pămîntul la pe şantiere, ca epigrame, foile
suprafaţă, permiţînd astfel aeru toane, caricaturi, etc. Toate a- presei faţă de cei care s-au a-.I*
lui şi apei să intre cu uşurinţă cestea au rolul formării unei o-
Ia rădăcina plantelor. Lucrarea pinii sănătoase împotriva lipsu
se poate executa cu ajutorul u-
rilor care mai există în aadmul Un casier cu toane
nei gnape stelate sau cu o gra
întreprinderii.- I
pă uşoară cu colţii scurţi şl în
torşi înapoi;
C îh oftată, la Spitalul unifi pînă ce se termin cu toţi. Aşa
s-a întîmplat luna aceasta. Ana
In atenţia foştilor absolvenţi cat din Deva, salariile se dau Mălinicl, soră la secţia interne,
pe secţii, atît medicilor şi suro n-a avut ce face şi i-a atras a-
tenţia casierului.
ai şcolilor medii tehnice rilor, cit şi oamenilor de servi
ciu. Aşa ar trebui să se facă — Tovarăşe Mogoşan, oame
nilor de serviciu de ce nu le plă
Pentru a da absolvenţilor fos conomică, şcoală şuperioară de totdeauna. Dar aceasta depinde teşti ?
telor şcoli tehnice de învăţă- comerţ etc. numai de casier. Dacă el vrea,
bine : Dacă nu, nu I Ce să-i — Mă priveşte I Ce-ţi vîri
mînt mediu care au promovat înscrierea lia exiamen se va fa nasul ?
toate examenele de an, dar nu ce pe baza certificatului de stu faci ? Casierul nostru vrea cu — Bine, dar nu-i frumos ce învăţătorul: — Aşadar, încă o întrebare...
au trecut examenul de diplomă, dii eliberat de şcoala care a tot dinadinsul să arate că-i „ci faci... Elevul: — Şi cu cele pe care mi le-aţi mai pus, fac... fac... 27 de întrebări. Am răs-
posibilitatea să-şi complecteze funcţionat în trecut sau de şcoa neva". In toc să dea salariile la 1puns bine tovarăşe învăţător ? !
studiile, Ministerul Invăţămîn- la la care se păstrează arhiva. tot personalul ce deserveşte o •— D a? Atunci ai să aştepţi
tului şi Culturii a aprobat o se secţie, trece peste anumite per \şl dumneata /... OoOOOOOOOSCGCCoCO^^SOCOOOOOCSO>SOÎXXKXXXXX500000COG2QQOCCxxxjooceoooooccoc
siune de lichidare care, va avea Obiectele la oare se va da e- soane, lăsîndu-le la urmă. Şi de
loc între 1 — 15 septembrie xiamen vor fi cele prevăzute în obicei, lucrul acesta se întîmplă Sora Măliriicl a aşteptat la
1957. plianul de învăţămînt pentru e- cu oamenii de serviciu. Ce-şi rînd. Dar cînd a fost în faţa
xiamenul de diplomă lia şcolile zice Mogoşan (casierul) ? „Om casierului, acesta a trecut la
La această sesiune se vor pu medii tehnice în anul şcolar de serviciu ? Mal poate aştepta". alţii. Cu asta, casierul Mogo
tea prezenta absolvenţii şcoli 1954 — 1955. şan, s-a „răzbunat".
lor tehnice de învăţămînt mediu Iar cînd cineva îi atrage a-
care au funcţionat în trecut ca: Centrele în care vor avea loc tenţia, atunci pot să fie siguri Tov. Mălinici a primit banii a
şcoală medie tehnică, şcoală me examenele de diplomă vor fi doua zi. Ce spuneţi voi dragi
die tehnică profesională între a- stabilite de către ministerele, in cititori de o astfel de compor
nli 1948 — 1954), liceu indus tare ?
stituţiile şi organizaţiile centra
R. B.
trial, liceu comercial, şcoală me le care au în prezent şcoli în că în ziua aceea nu mai primesc
die tehnică de administraţie e- ramuna respectivă. salariul ,numai dacă aşteaptă
OCXîOOCXÎOQOCOOOOOOQQOOOGOQCCîOOOOOCOOOOCOOCXXXJOOCOCoQaOÜOOOCOGOoca^^
O tehnică tlbua şi noi mij formează corpurile înconjură Aplicaţiile izotopilor a recoltei de varză şi alte le sigură o producţie mărită şi de
loace de cercetare şi control a* toare, tot aşa putem avea atomi radioactivi in agricultură gume. calitate.
supra fenomenelor naturii încep de fosfor radioactiv, carbon ra
să fie aplicate peste t o t : în la dioactiv, fier radioactiv şi alţii procesul de imobilizare, migrare I. V. HELGIU rămîneau peri în pămînt. Aşe- Rolul carbonului în procesul Metodele cu izotopi radioacti
boratoare şi uzine. în mine, spi •— produşi artificiali — care sau transformare a diferitelor zînd „focare“ cu îngrăşăminte de nutriţie a fost cercetat cu vi au mai permis să se cerce
tale şi pe ogoare. Acestea ne forme de îngrăşăminte. S-a conferenţiar la Institutul Politehnic radioactive în diferite straturi izotopul radioactiv al carbonu teze modul de formare în plante
sînt oferite de energia atomică, sînt izotopii radioactivi. căutat de asemenea identifica ale solului se poate urmări pă lui C 14. După cele ştiute prin a unor produse de mare valoare
ale cărei aplicaţii încep să cu Izotopii ca atomi ai aceluiaşi rea compuşilor organici folosiţi Cluj trunderea substanţelor în plan teoriile mai vechi se credea că economică; spre exemplu pro
prindă tot mai mult numeroasele ca material energetic de către tă pe toate căile fără a periclita rolul principal l-ar avea bioxi blema formării cauciucului în
ramuri ale activităţii omeneşti. element diferă între ei numai microorganisme în sol şi rolul mila într-un procent redus a- integritatea ei. In felul acesta a dul de carbon din aer, asimilat
prin greutatea atomică, au ace microorganismelor în procesul ceste îngrăşăminte (de numai fost posibil să se studieze dez prin frunze. Cu ajutorul bioxi plante a creat multe dificultăţi
Unul din domeniile cele mai leaşi proprietăţi chimice, iar în de imobilizare a unor elemente 10-20 la sută). Concluzia a fost voltarea rădăcinilor în funcţie dului de carbon radioactiv s-a oamenilor de ştiinţă atît pentru
importante pentru existenţa oa nenumăratele combinaţiuni mo chimice de bază ca azotul şi că plantele (de exemplu griul) de lucrările terenului, în funcţie dovedit că acesta poate fi luat partea ei teoretică cît mai ales
menilor este fără îndoială agri leculare din care sînt alcătuite fosforul. In sfîrşit, s-au făcut consumă în primul rînd fosforul de metodele şi termenele de iri şi din sol şi trimis frunzelor pentru latura ei practică. In a*
cultura. De mii de ani omul lu corpurile, nu se poate face nici cercetări pentru stabilirea core din îngrăşăminte, reducînd con gare, în funcţie de temperatură (adevărate laboratoare ale plan ceastă direcţie cercetătorii so
crează pămîntul şi se preocupă o diferenţă între ei. laţiilor di.ntre altoi şi portaltoi, sumul rezervelor naturale de şi alţi factori. tei), unde este folosit ca şi cel vietici au arătat că hrănirea
dintre plante şi paraziţi, iar mai fosfaţi din sol. De aceea, este din aer. Acest fapt ne arată ro cu zahăr a unor plante produ
de viiaţia pliantelor. Cu toate a- Natura de asemenea nu face recent s-au studiat şi procesele necesar să se facă o repartizare In decursul unei perioade de lul pe care humusul şi descom cătoare de cauciuc duce la tran
nici o diferenţă între diferiţii de fecundare la unele plante. cît mai raţională a îngrăşămin vegetaţie asimilarea diferitelor punerile din sol îl pot avea pen sformarea lui în cauciuc, fapt
cestea el ia rămas de multe ori în- izotopi aflaţi în substanţele ce Categoria de fapte arătate aici, telor în teren. Tot cu ajutorul substanţe de bază din sol va tru nutriţia cu bioxid de carbon. care ar putea avea un rol în
gîndurat în fata unor fenomene alcătuiesc materia organică reprezintă numai o parte a do fosforului P. 32 au fost făcute riază. De obicei, după legarea In acelaşi timp s-a putut studia producerea cauciucului natural.
de neexplicat, a unor întrebări (vie) sau cea minerală. Rezultă meniilor de cercetare, oare în şi cercetările referitoare la sta fructelor se micşorează capaci modul de formare al humusu
fără răspuns. Asemenea lucruri realitate sînt mai num eroase; bilirea unei repartizări cît mai tatea de absorbire a substanţe lui şi factorii oare pot să-l in Domeniul de aplicare al izoto
s-au întîmplat însă şi în alte do de aici că putem urmări proce ele formează cîteva exemple ne raţionale a îngrăşămintelor din lor nutritive — între care avem pilor radioactivi este însă cu
menii de activitate .ale oameni sele biologice care se petrec în cesare care ne arată că aplica-, sol. Concluziile au arătat că fosforul — cu ajutorul rădăcini fluenţeze ; lucrări ale solului, mult mai mare. Prin radiaţiile
organismele vieţuitoarelor, plan rea metodelor oferite de radio este necesar să se introducă su- lor. umiditatea, temperatura etc. emise de unii izotopi radioactivi
lor, care iau simţit nevoia unor te sau animale, dacă introdu izotopi vor aduce schimbări im perfosfat granulat la o mică a- se încearcă un tratament al l e
cem în substanţele din interio portante în dezvoltarea agricul dîncime — în prima perioadă a Pentru a compensa această Cunoaşterea nutriţiei prin car gumelor pentru ca ele să poaJ
mijloace temeinice d ea putea ur rul acestora izotopi radioactivi turii. vegetaţiei — şi că pentru ali lipsă, se foloseşte o nutrire su bonul luat de rădăcini din sol, tă fi conservate un timp mai
mări mai îndeaproape, mai în ale căror radiaţiuni — raze — mentarea pe timp mai îndelun plimentară extraradiculară (în ne arată căile prin care se va îndelungat şi să rămînă proas
adîncime, schimbările intime din se pot urmări din afară. Studiul nutritei plantelor a gat superfosfatul (ca îngrăşă- afara rădăcinilor) prin stropirea putea aduce o mărire a produc pete ca după recoltare. Aceasta
cursul fenomenelor naturii. A- mîntj trebuie îngropat în a- sau prăfuirea părţilor aeriene ţiei de cereale sau leguminoase. va contribui la menţinerea cali
ceste mijloace au venit abia în Pentru agricultură, metodele format de la început obiectul mestecuri mineralo-organice. ale plantei — frunze, tulpină Tot izotopii radioactivi au per tăţilor lor şi a valorii lor eco
anii noştri, ca o răsplată pen mis verificarea circulaţiei sub nomice.
tru munca generaţiilor de învă oferite de radioizotopi reprezin unor încercări numeroase în Cu ajutorul izotopilor radio — cu substanţe nutritive. In fe stanţelor în interiorul plantelor.
ţaţi care s-au trudit pentru a tă un ajutor extrem de impor activi introduşi în sol sub for Spre exemplu, cu ajutorul fos Aplicaţiile izotopilor radioac
le -avea ; ele sînt oferite de izo tant în perfecţionarea tuturor teren. Cele mai interesante ex ma unor îngrăşăminte, s-a pu lul acesta s-a confirmat capaci forului radioactiv (sau iodului tivi în agricultură (ca şi în alte
topii radioactivi. mijloacelor în care vom putea tut cunoaşte mai detailat răs- radioactiv), s-a putut determina domenii), la noi n-au putut să
obţine recolte mai bogate şi de perienţe au fost făcute cu fosfo pîndirea rădăcinilor (a sistemu tatea de asimilare a frunzelor. viteza de circulaţie de la rădă fie extinse datorită lipsei de izo
Izotopii radioactivi sînt atomi calitate superioară. Astfel, noile lui radicular) fapt care înainte cini către frunze, stabilindu-se topi şi de aparate corespunză
ai diferitelor elemente chimice căi de cercetare au permis ob rul P. 32. Prin aceste experien se încerca prin dezgroparea ră Metoda de hrănire extraradicu- 2-4 m/oră şi viteza de circulaţie toare mînnirii şi detectării lor.
înzestraţi cu proprietăţi radioac servaţii asupra evoluţiei vieţii dăcinilor. metodă cu rezultate In prezent, datorită existentei
tive ; ei pot emite o serie de plantelor şi a relaţiilor lor cu ţe s-a constatat că asimilarea îndoielnice, întrucît întotdeauna, lară aplicată cu fosfor a adus inversă, către rădăcină. 0,7-1,5 unui Institut de Fizică Atomică
raze, invizibile direct pentru noi, mediul înconjurător, s-au stu cu toate precauţiunile luate mai m/oră. Carbonul radioactiv a' al Academiei R.P.R şi al unui
dar care permit identificarea lor diat procesele asupra felului în îngrăşămintelor fosfatice este o sporire a recoltelor de cartofi, mai permis şi cunoaşterea unor centru de cercetări nucleare un
cu' ajutorul unor aparate spe care plantele utilizează elemen fenomene în legătură cu forma de se vor putea prepara radio
ciale. După cum avem în bă tele nutritive, asupra mişcării relativ mare (48-68 la sută), în- sfeclă de zahăr sau bumbac. izotopi, posibilităţile de a se
tură atomi de fosfor, sulf, car sucurilor din ţesuturile plante rea corpului plantelor şi a acu orea o nouă agricultură vor
bon, iod, azot, fier, cobalt, etc., lor şi asupra fenomenelor cele lăturîndu-se o concepţie mai ve Prin folosirea azotului în ace mulării substanţelor de rezervă. putea fi în scurtă vreme la în-
mai intime (reacţi metabolice),
etc.. elemente care în combinaţii care au loc în celulele lor. Ex- che după oare pliantele ar asi- laşi mod s-a obţinut o creştere Rezultă de aici o întregire a demîna tuturor specialiştilor din
perinţele au urmărit vegetaţia
* ) A rtico l scris sp ecia l penirii zia din vase, din sere sau în cîrnp cunoştinţelor prin care se vor agricultura ţării noastre.
'deschis pentru a se determina
r u l t , D r u m u l s o c i a l i s m u l u i " !_ putea influenţa factorii care a-
