Page 87 - 1957-03

Nr. 716'
GAZETELE DE PERETE Comisiile permanente-ajutor preţios
să oglindească mai viu activitatea
politică şi de producţie
RAID A N C H E T A
Gazetele de'perete — ca arme puternice ale agitaţiei politice de masă — slnt chemate să exercite o in­
fluenţă vie, mobilizatoare asupra activ ităţii de zi cu zi a oamenilor muncii, in scopul orientării activităţii acestora
spre traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de partid şi guvern.
Pentru a cunoaşte In ce măsură se achită colectivele de redacţie, ale gazetelor de perete, de sarcinile ce le
stau In faţă, redacţia ziarului nostru a organizat un rald-anchciă.
Publicăm mai jos citeva din constatările; noastre.
Unde exista preocupare, rezultatele sînt bune
Biroul organizaţiei de bază de
La I.C.S.H. şi-a făcut o adevă­
rată tradiţie în ceea oe priveşte
îndrumarea concretă a colecti­
vului de redacţie al gazetei de
perete „Să construim Hunedoa­
ra" înspre problemele cele mai
Importante ce stau în faţa între­
prinderii. La fieoare apariţie bi­
roul organizaţiei de bază contro­
lează articolele ce urmează a fi
publicate, indicînd colectivului
de redacţie problemele noi ce se
Ivesc şi de care gazeta de perete
trebuie să se ocupe.
Periodic, se organizează sera­
O iniţiativa, buna data uitării
La combinatul siderurgic din critice cu privire la modul de
Hunedoara, chiar de La intrarea
principală, te întîmpină nume­
roase afişe unde se arată că ga­
zeta de perete „Siderurgistul“,
cheamă la întrecere toate colecti­
vele de redacţie din cadrul com­
binatului.
Chemarea lansată de colecti­
vul de redacţie a gazetei de pe­
rete „Siderurgistul" a avut ecou
în rîndul multor organizaţii de
bază şi drept urmare activita­
tea multor gazete de perete s-a
îmbunătăţit. In urma acestei
chemări, gazeta de perete „Fero­
viarul“ de la C.F.U., s-a preocu­
pat îndeaproape de îmbunătăţi­
rea transporturilor pe liniile
combinatului (articol scris de
tov. Alexandru Borş) de întă­
rirea disciplinei socialiste oare
trebuie să existe la C.F.U. (ar­
ticol scris de tov. Iuliu Moldo-
van) şi de multe alte probleme
interesante. De asemenea şi ga­
zeta de perete „Laminorul" şi-a
îmbunătăţit activitatea, publi-
cînd articole privind lupta Lami-
noriştilor pentru realizarea an­
gajamentului luat în cinstea zi­
lei de 1 Mai, precum şi articole
Cînd preocuparea şi
interesul lipsesc
Nu mai puţin de 5 articole
pe oare le publică gazeta cetăţe­
nească „Avîntul muncii" din
Haţeg se referă la alegerile de
deputaţi în Marea Adunare Na­
ţională, iar alte 3 se ocupă de
realizările obţinute în oursul lu­
nii ianuarie. Cu toate că gazeta
de perete e la o sută de paşi de
comitetele raional şi orăşenesc de
partid, nimeni nu se sezisează
de această stare de lucruri. Ni­
meni nu se sezisează de faptul
că colectivul de redacţie este
descompleotat. Nu se sezisează
nimeni nici de faptul că şi gaze­
tele de perete de la cooperativa
meşteşugărească „16 Februarie"
şi de la Uniunea raională a coo­
perativelor de consum muncesc
la fel de slab.
Cu o astfel de activitate, a-
oeste gazete de perete nu-şi pot
îndeplini rolul de oare-1 au.
Preocupare pentru
primirea de candidaţi
de partid
întărirea rîndurilor partidului
constituie o preocupare de sea­
mă pentru organizaţia de bază
de la secţia turnătorie a uzinei
„Victoria" din Călan. Mărturie
stau rezultatele deosebit de bu­
ne obţinute de această organi­
zaţie. Numai în anul 1957, au
fost primiţi în rîndurile candi­
daţilor de partid un număr de
16 muncitori dintre cei mai
înaintaţi, fruntaşi în producţie
şi tineri din organizaţiile U.T.M.
Printre cei primiţi pînă în
prezent se numără şi tinerii
Sabin Tărăboi şi Gheorghe Ef-
timie, ale căror cereri au fost
discutate în adunarea generală
a organizaţiei de bază ce a a-
vut loc în ziua de 28 martie.
Membrii de partid care au luat
cuvîntul şi au discutat asupra
tovarăşilor susamintiţi au arătat
că aceşti tineri merită să fie
primiţi în rînduriie candidaţilor
de partid. Ei sînt fruntaşi în
producţie, dau dovadă de o dis­
ciplină liber consimţită şi se
achită cu cinste de sarcinile ce
li se trasează. Comuniştii din or­
ganizaţia de bază, le-au reco-
mandat însă să se preocupe în
mai mare măsură de ridicarea
nivelului lor politic şi cultural şi
să lupte cu consecvenţă pentru
înfăptuirea politicii partidului.
I. CRAŞCA
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI Fpp. 3
în munca sfaturilor populare
Multe şi variate sînt sarcinile care a fost dezbătut într-o şe­ încheierea lucrărilor sesiunii Comisiei
sfaturilor populare. Ele sînt che­ dinţă lărgită a comitetului exe­
mate să lupte necontenit pentru cutiv comunal. Adunarea a ho- economice O.N.U. pentru Asia
tărît atunci timpul în care se va
ridicarea buneistări a oamenilor executa repararea porţiunilor de şi Extremul O rient
muncii, pentru transformarea drum stricate. De asemenea, s-a
„• - , : ( ' ¦;! .. socialistă a agriculturii, pentru hotărît ca la realizarea acestor BANGKOK 29 (Agerpres). tanţă pentru ţările Asiei şi Ex­
creşterea producţiei agricole, măsuri deputaţii să mobilizeze TASS anunţă : La 28 martie şi-a tremul Orient. El a subliniat ne­
pentru dezvoltarea pe scară din toţi cetăţenii din circumscripţii­ încheiat lucrările la Bangkok cesitatea întăririi multilaterale a
ce în ce mai largă a sectorului le lor, la executarea contribuţiei cea de-a XlII-a sesiune a Comi­ comisiei ca organizaţie care con­
zootehnic. Menirea lor este, de în muncă. Ca o urmare a^ aces­ siei economice O. N. U. pen­ tribuie la rezolvarea cu succes
asemenea, să asigure dezvolta­ tei acţiuni în comuna Sarmise- tru Asia şi Extremul Orient a problemelor economice ce stau
•, rea industriei locale, producă­ getuza, s-a construit un drum pe în faţa ţărilor Asiei şi care în­
toare de bunuri de larg consum, o distanţă de 2 km., căruia i s-a (C.E.A.E.O.). tăreşte independenţa economiei
să muncească neobosit pentru In şedinţele de dimineaţă şi lor. *
buna gospodărire a oraşelor şi făcut o fundaţie cu o cantitate
satelor. de 630 m.c. piatră spartă. Pe seara a fost discutat şi aprobat, In cursul lucrărilor sesiunii,
celelalte drumuri comunale s-au cu o serie de amendamente, pro­ delegaţi au făcut o serie de pro­
Activitatea sfaturilor populare, transportat 2.240 m.c. balast, iectul raportului anual către puneri folositoare. Delegaţia so­
s-au executat 1.200 m. şanţ nou consiliul economic şi social al vietică a prezentat propuneri
A fost odată... bunul mers al muncii lor, depin­ şi s-iau desfundat 4.700 metri de O.N.U., elaborat de secretariatul concrete îndreptate spre lărgi­
de în primul rînd de antrenarea (C.E.A.E.O.). rea colaborării în domeniul pla­
te ale presei, consfătuiri cu co­ In urmă ou cîteva luni, în- continuă a cetăţenilor în mun­ şanţ.
respondenţii voluntari .etc., lu­ tr-unul din articolele apărute în ca practică. In această acţiune Asemenea exemple, unde co­ P. A. Malentin, şeful delega­ nificării, schimbului de experien­
cru ce a dus la îmbunătăţirea ziarul nostru a fost scos în e- sfaturile populare pot primi un ţiei sovietice, a subliniat în cu-
activităţii gazetei. In prezent se videnţă faptul că gazetele de misiile permanente desfăşoară o vîntarea sa de închidere că cea ţă şi a pregătirii cadrelor naţio­
găsesc publicate articole intere­ perete din cadrul Atelierelor ajutor preţios din partea comi­ activitate rodnică, se găsesc şi de-a XIII sesiune a C.E.A.E.O.
sante despre realizările din pro­ C.F.R. Simeria desfăşoară o ac­ în comunele Toteşti, Demsuş, a depus o vastă activitate exa- nale, în domeniul activităţii de
cesul de producţie, r numeroase tivitate vie şi că prin articolele siilor permanente. Comisiile per­ Berthelot şi Rîu de Mori. minînd şi discutînd ^ problemele
caricaturi, precum şi epigrame, apărute ele aduc o contribuţie manente reprezintă una din for­ economice care prefintă impor­ cercetări pentru folosirea ener­
poezii etc. însemnată la întărirea discipli­ mele organizatorice principale Nu acelaşi lucru se poate spu­
nei în muncă, la îmbunătăţirea giei atomice în scopuri paşnice.
La îmbunătăţirea activităţii procesului de producţie. Acum ale activităţii deputaţilor. Ele se ne despre sfaturile populare co­
sale a contribuit şi faptul că însă activitatea gazetelor de pe­ alcătuiesc în raport cu necesită­ munale Sîntămăria şi Baru Ma­ Lucrurile celui de al XVII-lea Congres
rete de aici este nesatisfăcă­ ţile comunei, iar deputaţii se re­ re, care nu ajută comisiile per­
gazeta de perete „Să construim toare. partizează în aceste comisii după manente în munca lor. Din a- al Partidului Comunist din Austria
aptitudini, profesii cît şi după ceastă cauză, comisiile nu des­
Hunedoara" participă la con­ La gazetele de perete „Refa­ sectorul în care îşi duc activita­ făşoară nici o activitate. Preşe­ VIENA 29 (Agerpres). La 28 triece au refuzat să acorde vize
cerea" de la secţia meoanic-şef, tea. dinţii şi secretarii, împreună cu de intrare în Austria delegaţiei
cursul iniţiat de revista ,.Ur­ „Lumina" de la direcţia admi­ comitetele executive din aceste martie s-a deschis la Viena cel Partidului Muncitoresc Socialist
nistrativă, „Fierarul" de la ate­ Potrivit regulamentului de comune, subapreciază importan­ de-al 17-lea Congres al Parti­ Ungar. Preşedintele a protestat
zica". lierul de fierărie, gazeta de pe­ funcţionare a comisiilor perma­ dului Comunist din Austria.
nente, în comunele din raionul ţa comisiilor permanente şi ro­
Haţeg, odată cu sesiunea de
constituire, s-au ales comisiile lul lor.
permanente pe principalele r a ­
desfăşurare a învăţămîntului de rete de la secţiia I-a locomotive muri de activitate. Ele îşi des­ Rezoluţia plenarei C. C. al La Congres participă peste cu hotărîre în numele partidu­
partid etc. şi La multe altele am întîlnit a- făşoară activitatea pe baza pla­ P.M.R. din decembrie 1956, a 400 de delegaţi din toate landu­ lui comunist împotriva acţiuni­
ceLaşi lucru : articolele oare a- nurilor de muncă şi sînt spriji­ pus în faţa sfaturilor populare, lor guvernului austriac şi a de­
Negativ este faptul că gazeta proape că şi-au pierdut culoarea nite de către comitetele execu­ sarcini de mare răspundere. Pen­ rile Austriei. clarat că comuniştii din Austria
de perete „Siderurgistul" oare de vechi ce sînt, (8, 10 şi 25 tive comunale.. Să luăm, de e- tru traducerea lor în viaţă sfa­ La Congres participă de ase­ sînt solidari cu P.M.S.U.
a chemat la întrecere toate co­ ianuarie, din 15 februarie, din 3 xemplu, activitatea comisiei per­ turile populare au datoria să-şi
lectivele de redacţie ale gazete­ martie). Mai toate gazetele pu­ manente agricole din comuna îmbunătăţească simţitor activi­ menea oaspeţi din partea parti­ Congresul a adoptat în unani­
lor de perete din combinat, la blică articole oare tratează pro­ Clopotiva. Pe baza sarcinilor ce tatea, să se sprijine mai mult delor comuniste şi muncitoreşti mitate următoarea ordine de zi:
data de 22 martie, a. c. mai a- bleme generale. Despre realiză­ stau în faţa comitetului execu­ pe diferitele forme de legătură
vea publicate articole cu „6 rile obţinute de muncitorii cefe­ tiv comunal, comisia permanen­ cu masele prin atragerea unui din 18 ţări. 1. Raportul Comitetului Cen­
Martie", „8 Martie“ şi alte cî- rişti din ateliere am găsit un tă şi-a propus în planul de mun­ Cuvîntul de deschidere a fost tral „cu privire la situaţia po­
teva articole tot atît de vechi. singur articol, oare oglindeşte că trimestrial, urmărirea a o activ larg de oameni ai muncii litică şi lupta partidului"; rapor­
succesele obţinute în Luna... ia­ serie de probleme. Printre aces­ rostit de Honner, secretar al tul financiar; raportul Comisiei
De aici se desprinde limpede, nuarie. tea se numără, îmbunătăţirea la conducerea treburilor obşteşti, C.C. al P.C. din Austria, care centrale de revizie.
funcţionării staţiunii de montă, a salutat pe reprezentanţii par­
faptul că Comitetul de partid Se pune întrebarea : Ce fac mărirea producţiei pe loturile punînd un accent deosebit pe tidelor comuniste şi muncitoreşti 2. „Calea Austriei spre socia.-
tovarăşii Vasile Pietnaru, Ilie zootehnice cît şi dezvoltarea po- care participă la cel de-al lism".
din combinat subapreciază el în­ Vasiu, Iacob Şincu, secretari ai miculturii. Pentru a putea cu­ activitatea comisiilor permanen­ XVII-lea Congres al P.C. din
organizaţiilor de bază şi tovară­ te. Austria. Delegaţii au primit cu 3. Rapoartele comisiilor.
suşi întrecerea dintre gazetele de şii loan Opriş, Sabin Costea, prinde cît mai bine munca, a- aplauze comunicarea că la Con­
GHEORGHE OPRINESCU gres au sosit reprezentanţi ai 4. Alegerea Comitetului Cen­
perete. Se impune deci o preo­ Partidului Comunist din Germa­
preşedintele Sfatului popular nia. Ei şi-au exprimat indigna­ tral, Comisiei centrale de revi­
cupare mai mure a Comitetului rea aflînd că autorităţile aus­ zie şi Comisiei centrale de par­
raional Haţeg tid.
de partid faţă de activitatea ga­
zetelor de perete, pentru oa ia- Victoria Muşteanu, Visalon Her- ceastă comisie permanentă şi-a (JÎîţLGL d fa m lu iIn curînd, ii
oestea să devină adevărate ar­ ţa şi alţi responsabili ai colec­ împărţit membrii şi activul lăr­
me de luptă ale organizaţiilor tivelor de redacţie ale gazetelor un nou film romi nesc
de bază pentru înfăptuirea sarci­ de perete ? Ei nu ored oare că e git, în colective pe probleme. S-a
nilor tnasate de partid şi gu- cazul să ia măsuri pentru îmbu­ organizat astfel, un colectiv zoo­ In curînd, pe ecranele cine­ Nedelea. Ne revoltă cruzimea şi baţi, iubesc pe aceeaşi Anică
verm nătăţirea activităţii gazetelor de tehnic, unul pentru sprijinirea matografelor noastre, va rula o perfidia lui Grigore Bălţat, pre­ Nedelea. Trei concepţii diferite
perete de oare răspund ? G.A.C. şi unul pentru dezvolta­ nouă producţie romînească rea­ cum ne impresionează caracte- despre dragoste, se ciocnesc în­
lizată de studioul cinematografic tr-o luptă surdă, dramatică.
C O N C LU ZII rea pomiculturii. din Bucureşti - „Rîpia dracului". 0 PRODUCŢIE A STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC Lupta aceasta, dezlănţuie pe de
Colectivul zootehnic, după ce o parte pasiuni instinctive, pe
Din constatările raidului nostru reiese că acolo unde organele şl or­ Filmul vorbeşte despre viaţa rul vulcanic al lui Fiorinte Dia- de alta, contureză caractere pu­
a examinat cu atenţie modul tăietorilor de lemne de pe de­ mian. Conflictul, se naşte de pe ternice, drepte, eroice.
ganizaţiile de partid se preocupă de îndrumarea colectivelor de redacţie ale cum funcţionează staţiunea de părtatele meleaguri bucovinene, urma faptului, că cei trei băr-
montă cît şi posibilităţile spo­ şi este bine realizat după scena­ încleştarea, se sfîrşeşte cu
gazetelor de perete, rezultatele sînt mulţumitoare. Insă nu peste tot exis­ ririi producţiei de furaje de pe riul scriitorului Dragoş Vicol, triumful acelei concepţii care îi
lotul zootehnic, şi-a întocmit un Laureat al Premiului de Stat. dă dragostei, un bogat conţinut
tă preocupare în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii gazetelor de referat. In acest referat s-a pro­ creator, care îl înalţă pe om dea­
pus amenajarea padocului de la Regizorul Jan Mihail, a izbu­ supra instinctelor, avîntîndu-1
perete. I staţiunea de montă, curăţirea fî- tit să dezvăluie spectatorilor o spre fapte eroice, uneori pînă
neţelor aparţinătoare lotului zoo­ lume nouă, puţin cunoscută, pli­ Ia sacrificiu.
Organele şl organizaţiile de partid tfebule să treacă la analizarea ac­ tehnic şi altele. Comisia a hotă- nă de poezie şi capabilă de eroi­
rît să prezinte aceste propuneri ce încleştări, cu forţele oarbe Filmul, pledează pentru dra­
tivităţii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, în scopul mobili­ comitetului executiv. Analizînd ale n a tu rii; lumea muncitorilor gostea sinceră, curată, puterni­
propunerile făcute în cadrul u- din întinsele păduri de brazi. că, dragoste care-i face pe oa­
zării lor în jurul celor mal importante sarcini trasate de partid şi guvern. nei şedinţe de comitet executiv, meni nu numai iubiţi, ci şi prie­
ele au fost considerate ca bune Acţiunea, ne dă prilejul să teni devotaţi, tovarăşi nedespăr­
Cu ocazia acestor analize, organizaţiile de partid trebuie să arate co­ şi astfel s-au luat măsuri pentru luăm contact cu o serie de ţiţi la bine şi la rău.
înfăptuirea lor.
lectivelor de redacţie că una din cele mai importante sarcini este aceea de privelişti minunate, cu loouri în- Interpretarea, cuprinde cîteva
a forma un colectiv larg de corespon denţi voluntari din rîndul celor mal Un alt exemplu pozitiv îl con­ cîntătoare. Filmul, pune în va­ nume de seamă ale teatrului ro-
Înaintaţi muncitori — fruntaşi în prod ucţie — ingineri şi tehnicieni, care să stituie activitatea comisiei per­ loare peisajul bucovinean, cu mînesc ca de pildă Toma Dimi-
scrie articole prin care să generalizeze metodele înaintate de muncă, re­ manente cu probleme de gospo­ pădurile sale de brad. cu apele triu, artist emerit. Laureat al
zultatele obţinute, şi să combată cu tărie lipsurile ce mai există în fiecare dărie comunală din comuna Sar- sale repezi, pe marginea pră- Premiului de S ta t; Ştefan Ciu-
' compartiment de activitate. misegetuza. Această comisie a păstiilor ameţitoare, în înserări botăraşu, artist emerit, Laureat
iniţiat o cercetare a tuturor por­ molcume, ori în dezlănţuirile al Premiului de S ta t; Tilus
In acelaşi timp colectivele de red acţie trebuie îndrumate ca pe baza ţiunilor de drum oare necesitau sălbatice ale furtunilor. Lapteş, artist emerit. Laureat al
unui pian de muncă bine întocmit să asigure apariţia Ia timp a fiecărei Premiului de Stat, Nicolae Ma-
ediţii, ţinînd seama şi de îmbunătăţirea aspectului grafic al gazetelor de pe­ reparaţii şi întreţineri. In urma In acest cadru de basm. ur­ vrodin, Dana Cotnnea, etc.
rete. mărim povestea de dragoste, a
acţiunii de depistare a drumuri­ lui Tudor Biadale şi ia Anicăi
Acordînd atenţia cuvenită acestei importante laturi a agitaţiei politice lor, comisia permanentă, a în­
de masă, organizaţiile de bază vor avea un sprijin de seamă în lupta tocmit un referat documentar,
pentru înfăptuirea hotărîrilor partidul ui şi guvernului.
^ -O* -IŢI*»¦‘^>•<!5'¦<L>•<'LL>
Minerii de la Lonea au pri­ mei de peste 100 la sută, bri­
mit cu deosebită satisfacţie ves­
tea că de La 1 aprilie se va ex­ Productivitatea sporită a muncii, gada dintr-un abataj cameră a-
perimenta un sistem îmbunătă­ lăturat nu reuşeşte de timp în­
ţit de salarizare pentru ei — ex­ delungat să-şi îndeplinească
presie a grijii partidului şi gu­
vernului pentru muncitorii mi­ asigură succesul minerilor norma. Dacă brigada lui Mihai
neri. Acest lucru va duce la îm­ Caraşca obţine zi de zi o depă­
bunătăţirea cîştigurilor mineri­ şire a sarcinilor de plan cu 40—
lor, la creşterea nivelului lor de
trai. 50 la sută, brigada condusă de
Răspunzînd grijii pe care le-o IV şi V au reuşit să dea lună necesită mult personal. S-a ob­ minerul Gheorghe Huh, care lu­
poartă partidul şi guvernul, mi­ de lună sute de tone de cărbu­ servat însă că lucrul în diferite
nerii sînt chemaţi să mărească ne peste plan. puncte ale minei nu era temei­ Căutînd să complecteze fieca­ productivitatea muncii în sub­ crează inir-un loc de muncă a-
producţia de cărbune, să ridice nic organizat. Mulţi muncitori re sector cu muncitori calificaţi,
continuu productivitatea muncii, Rezultatele obţinute în luna pierdeau timpul degeaba. Con­ conducerea minei a asigurat teran să fie îndeplinită în pro­ semănător, rămîne sub normă
ianuarie, n-au mulţumit îndea­ ducerea minei ,a trecut la redu­ astfel condiţii pentru a se înde­
deoarece singura cale justă şi juns pe mineri. Cu toate că pla­ cerea simţitoare a posturilor ne­ plini sarcina planificată de spo­ porţie de 101,3 la sută, faţă de cu 10 — 20 la sută.
posibilă pentru creşterea nivelu­ nul a fost depăşit, productivita­ productive, iar muncitorii au rire a productivităţii muncii. In
lui de trai este calea sporirii tea muncii a fost mai mică de- fost repartizaţi să lucreze în a- sectorul IV efectivul planificat 97,9 la sută cît a fost în luna De aici se vede că brigăzile
producţiei şi a productivităţii cît cea planificată. Astfel, ran­ bataje şi la înaintări. Acest lu­ era depăşit cu 10 muncitori de
muncii. damentul în cărbune a fost în­ cru a făcut posibil ca proporţia deservire. Productivitatea mun­ precedentă, pe mină în propor­ nu sînt omogene, că nu există
deplinit în proporţie de 89,2 la dintre muncitorii productivi şi cii nu era realizată. Acum prin
Colectivul minei Lonea a reu­ sută, în subteran 97,9 La sută, cei neproductivi să se îmbună­ reducerea acestor posturi, s-a ţie de 101,i la sută, iar pe ex­ suficientă preocupare pentru
şit în acest an să obţină succe­ iar pe mină 94,5 la sută. Preo­ tăţească, realizîndu-se astfel o reuşit să se îndeplinească sarci­
se însemnate pe linia sporirii cuparea de căpetenie a condu­ creştere a productivităţii mun­ na privind productivitatea pla­ ploatare in proporţie de 102,1 la răspîndirea experienţei fruntaşi­
productivităţii muncii, pe linia cerii exploatării, a fiecărui şef cii pe exploatare. nificată. In sectorul V unde pla­
realizării cu un efectiv mai mic de sector şi miner în parte a în- nul forţelor de muncă este înde­ sută. Aceste rezultate reprezin­ lor. Din această cauza aproape
a unei producţii sporite. Experi- ceput să se îndrepte spre găsi- Urmărirea permanentă a e- plinit 100 la sută, în primele 25
enţa acestui colectiv trebuie în­ rea de noi rezerve interne cu a- fectivului p'e revire, raioane, sec­ zile ale lunii martie, productivi­ tă un pas înainte în activitatea 30 la sută din brigăzi nu-şi în­
suşită de toate colectivele mi­ jutorul cărora să se obţină mai ţii şi exploatare a dat posibilita­ tatea muncii pe cap de miner a
niere din Valea Jiului, astfel ca mult cărbune pe cap de miner. tea conducerii exploatării şi şe­ fost îndeplinită în proporţie de colectivului minei Lonea. Aten­ deplinesc normele de producţie,
în scurt timp să se ajungă la Prin efectuarea unui studiu, s-a filor de sectoare să reducă pos­ 129 La sută.
un avînt general al creşterii reuşit să se găsească posibili­ ţia colectivului trebuie îndrepta­ urmînd ca depăşirile fruntaşilor
productivităţii muncii. tăţi de creştere a productivităţii turile neproductive. Astfel, prin Odată cu reducerea posturi­
muncii, lajungîndu-ise oa în lunile concentrarea producţiei s-ia reuşit lor neproductive s-au luat mă­ tă însă şi spre mărirea produc­ să acopere rămînerea în urmă a
Mai mult cărbune pe cap februarie şi martie, productivita­ suri pentru mai buna organizare
tea muncii pLanifioate să fie în­ să se reducă numărul persona­ a muncii. Acest lucru a fost tivităţii la locurile de muncă. acestor brigăzi. Or, în felul a-
de muncitor deplinită şi chiar depăşită. lului neproductiv. La puţul nr. 4 împletit cu înfăptuirea unui şir
s-a montat un troliu. Acum pu­ de măsuri tehnice. Sub silozuri Condiţii asemănătoare — cesta scade şi productivitatea
In acest an minerii de la Lo­ Cum a luonat colectivul de ţul este deservit de mai puţini s-au montat trolii, care asigu­ muncii. In luna februarie, pro­
nea au început munca hotărîţi aici, în ce direcţie şi-a îndreptat oameni. La haldele de steril se ră manevrarea uşoară a vagone-
să obţină succese deosebite. A- atenţia pe„ntru a reuşi să dea telor. Circuitele din jurul puţului rezultate diferite ductivitatea la Cărbune cu toate
ceastă dorinţă a lor se exprimă mai mult cărbune pe cap de mi­ lucra în trei schimburi. S-a con­ s-au reorganizat, lărgindu-se
prin roadele obţinute. In luna ner. ? statat însă că sînt suficiente sfera de activitate a muncitori­ La mina Lonea există multe că a crescut faţă de luna prece­
ianuarie ei au dat peste plan două schimburi şi chiar unul lor de aici. Liniile ferate din brigăzi renumite pentru succese­ dentă, totuşi n-a atins nivelul
3.126 tone cărbune, iar în fe­ Mai bună organizare — mai singur. Şi de aici au fost elibe­ subteran au fost reparate s-au le pe care le obţin în producţie. planificat, ea fiind realizata nu­
bruarie 143 tone. In perioada In abatajul cameră nr. 103, din mai în proporţie de 98,5 la
1 — 25 martie sarcinile de plan puţine posturi neproductive raţi muncitori care acum au tre­ mai pus în funcţiune 10 vago- sectorul I, lucrează brigada mi­ sută.
au fost îndeplinite în proporţie cut să lucreze direct La frontul nerului Luca Stanciu. Producti­
de 100,2 la sută. Sectoarele I, Mina Lonea este foarte în­ nete, care fuseseră defecte. Mica vitatea obţinută de minerii din iz
tinsă, iar lucrările sînt din ce­ de cărbune. In ateliere existau această brigadă este de 5,42 to­
le mal diferite, Toate acestea mecanizare a căpătat o largă ne pe post. In primele 20 zile îmbunătăţirea sistemului de
mulţi muncitori care nu aveau ale acestei luni ei au dat peste salarizare, pentru a asigura o
sarcini concrete. Ei au fost în­ extindere. Datorită acestui fapt plan 2.250 tone cărbune. continuă creştere a nivelului de
drumaţi spre munca în subte­ frai al muncitorilor mineri, tre­
ran. S-a ajuns ca în luna februarie Şi brigăzile conduse de mine­ buie s’a aibă la bază o ridicare
rii Geza Kopetin, Aurel Berin- continuă a producţiei şi produc­
dei, Marian Adrian şi altele, ob­ tivităţii muncii. De aceea, suc­
ţin indici înalţi de productivita­ cesele obţinute de colectivul mi­
te a muncii. nei Lonea, trebuiesc dezvoltate,
Nu acelaşi lucru se întîmplă iar lipsurile grabnic înlăturate.
însă cu numeroase alte brigăzi Fiindcă numai în felul acesta
de mineri care lucrează în con­ se poate asigura succesul de­
diţii asemănătoare. In limp ce plin în lupta pentru sporirea pro­
brigada din abatajul cameră nr.
607, obţine o depăşire a nor- ducţiei de cărbune şi creşterea
productivităţii muncii.
R. GHEORGHIU