Page 88 - 1957-03
P. 88
cc&sxj
DE PE ST E HOTARE
I ii
Mesajul trimis de N.A. Bulganin F.S.M . sprijină lupta grevistă 0 discriminare fără precedent
lui E. Gerhardsen a sfîrnif interes a muncitorilor englezi în istoria O .N.U.
în fările nordice PRAGA 29 (Agerpres) . După cuprinde pe metalurgiştii şi BUDAPESTA 30 (Ager- narea Generală O.N.U. au
constructorii de maşini din toa
OSLO 30 (Agerpres) TASS cum transmite agenţia Ceteka, te sindicatele — membre ale preş). M.T.I. anunţă: Peter fost făcute declaraţii nefondate
anunţă : Cercurile politice nor Federaţia Sindicală Mondială a F.S.M. din Japonia, Germania,
vegiene, presa şi opinia publi dat publicităţii o declaraţie în Franţa, Belgia, Italia, ţările Mod, trimis extraordinar şi mi cu privire la mandatul delega
că acordă o mare atenţie me legătură cu greva muncitorilor
sajului pe oare N.A. Bulganin, hardsen reprezintă continuarea potriva Uniunii Sovietice, a- de la construcţiile navale din scandinave şi Olanda. nistru plenipotenţiar, delegat ţiei ungare. Nota subliniază în
preşedintele Consiliului de Mi tratativelor care au avut loc tunci Uniunea Sovietică, va Anglia şi din industria con Unitatea şi sprijinul de luptă
niştri al U.R.S.S., l-a trimis lui cu prilejul vizitei lui Gerhard considera drept o datorie a sa structoare de maşini, care cer permanent al R.P. Ungare la legătură cu aceste declaraţii că
Einar Gerhardsen, primul mi sen la Moscova. Acest mesaj, în cadrul autoapărării să lichi mărirea salariilor cu 10 la sută. al muncitorilor englezi, precum
nistru al Norvegiei. Ziarul scrie ziarul, urmăreşte în pri deze aceste baze prin mijloa şi manifestarea largă a solida O.N.U. a remis seoretarului ge validitatea scrisorilor de acre
„ÎDagbladet“ arată că mesajul mul rînd dezvoltarea şi întări cele militare cele mai modeme. Federaţia Sindicală Mondială,
şefului guvernului sovietic a rea relaţiilor dintre Norvegia Aceasta constituie încă un a- se spune în declaraţie, sprijină rităţii servesc de exemplu pen neral al Organizaţiei Naţiuni ditare ale delegaţiei ungare
format tema principală a discu şi U.R.S.S. vertisment, în afară de acela pe întrutotul lupta muncitorilor
ţiilor pe culoarele Stortingului. oare Uniunea Sovietică l-a a- englezi pentru mărirea salariu-' tru toţi muncitorii care sînt ne lor Unite o notă din partea Mi este indiscutabilă, dat fiind fap
El a fost comentat şi discutat Ziarul subliniază că mesajul dresat acum cîteva săptămîni lui. voiţi să lupte pentru apărarea
cu seriozitatea oare se cuvine a- şefului guvernului sovietic o- tuturor ţărilor a căror teritoriu salariilor lor. Federaţia Sindica: nisterului Afacerilor Externe al tul că acestea au fost emise de
cestui document. Oamenii poli glindeşte situaţia reală. Con- a fost ales de America pentru F.S.M. salută mişcarea largă lă Mondială cheamă pe toţi
tici se vor ocupa încă multe zile ducătorii N.A.T.O., pregătindu- crearea de baze atomice. Prin R.P. Ungare în care se spune prezidiul R.P. Ungare. Nota
de acest mesaj. se pentru un război mondial cu tre aceste ţări figurează şi 0- de solidaritate internaţională, muncitorii şi organizaţiile lor
folosirea armei atomice, vorbesc landa“. care s-a desfăşurat chiar de la sindicale să-şi întărească soli printre altele: Guvernul ungar subliniază de asemenea că de
Ziarul „Norges Handels og şi acţionează ca şi cum acţiu primele zile ale grevei şi care daritatea cu fraţii lor grevişti
Sjfartstidende“ scrie în artico nile lor ar rămîne nepedepsite. Şeful guvernului sovietic, englezi. consideră ca o discriminare fă claraţiile nefondate formulate
lul său de fond că „scrisoarea Mesajul lui Bulganin, sorie zia continuă Baruch, nu ia lăsat
premierului Bulganin adresată rul, trebuie interpretat ca un a- nici o îndoială în privinţa fap ră precedent în istoria Organi în legătură cu această chestiu
premierului Gerhardsen îşi via vertisment prietenesc de a nu tului că bazele atomice desti
lăsa amprenta asupra dezbate participa la aventuri militare nate acţiunilor agresive pot fi zaţiei Naţiunilor Unite faptul că ne încalcă suveranitatea statu
rilor generale din Norvegia“. oare ar putea avea consecinţe nimicite cu ajutorul armei a-
Arătînd că scrisoarea este adre catastrofale pentru Norvegia şi tomice. Ar fi o nebunie şi o Adunarea Generală a O.N.U. lui ungar, constituie un ames
sată pe un ton foarte politicos, Danemarca. crimă de a presupune că U-
ziarul scrie: „Fireşte că în niunea Sovietică nu va răs nu a adoptat încă o hotărîre tec în afacerile interne ale Un
mod corespunzător vor trebuii HAGA 30 (Agerpres). Zia punde prin aceeaşi armă dacă
să răspundă .atît premierul rul „Dwaarheid“ a publicat un va fi atacată şi dacă se va fo pozitivă în problema manda gariei, violînd astfel prevederile
nostru cît şi presa norvegiană articol semnat de F. Baruch, losi împotriva ei bombe ato
pentru a se da posibilitate u- membru al C.C. al P.C. din 0- mice şi cu hidrogen. Nimeni -------------------- oooxxX000-------- ——------- tului delegaţiei ungare şi pro Cartei O.N.U.
nui schimb de păreri...“. Zia landa, consacrat mesajului lui nu poate contesta Uniunii So
rul se declară în favoarea N. A. Bulganin adresat lui Ger vietice dreptul de a se apăra Ministrul de externe al Siriei despre testează în mod energic împo Ministerul Afacerilor Externe
dezvoltării colaborării dintre hardsen, primul ministru al prin toate mijloacele de oare
U.R.S.S. şi Norvegia. Norvegiei. dispune. triva acestui lucru. al R.P. Ungare a cerut secre
-A- „Este de prisos să arătăm — In încheiere Baruch subli situaţia politică din Orientul Mijlociu Nota Ministerului de Externe tarului general al O.N.U. să
scrie Baruch — că scrisoarea niază că sînt necesare tratati
COPENHAGA 30 (Ager lui Bulganin adresată premie ve serioase cu privire la dezar DAMASC 30 (Agerpres)’. — Hanţă, a spus Bitar, s-a confir al R.P. Ungare atrage de ase dea publicităţii această notă,
pres). Ziarul „Land Og Folk“ rului norvegian se referă nu mare şi interzicerea tuturor ti- După cum anunţă agenţia mat după încetarea agresiunii menea atenţia O.N.U. asupra aa document oficial al O.N.U.
arată într-un articol de fond că numai la Norvegia. Ea este a- MEN, ziarul sirian „Al Bars“ anglo-franceze împotriva Egip faptului că în comisia de veri şi să o facă cunoscută tuturor
mesajul lui N. A. Bulganin a- dresată nouă tuturor. Bulganin purilor de arme atomice. „Nu a publicat în ziua de 29 martie tului“. El a declarat că Franţa statelor membre şi diferitelor,
dresat primului ministru Ger nu a lăsat nici un dubiu cu un interviu al ministrului Afa livrează Israelului avioane şi di
privire la faptul că dacă de pe există o altă soluţie, scrie el, cerilor Externe al Siriei, Salah ferite arme şi trimite tehnicieni ficare a mandatelor şi în Adu- organe şi organisme ale O.N.Uj
bazele din Norvegia vor fi în El Bitar, privind actuala situa militari.
treprinse acţiuni agresive îm- în afară de tratative serioase. -°ooxxxoo°-
ţie politică în Orientul mijlociu. Vorbind despre politica arabă,
Guvernul olandez poate con Ministrul sirian consideră că Bitar a spus că „politica de ne Ordinul de zî adresat de Sukarno
utralitate pozitivă este o politi
tribui la succesul acestor tra „principalul pericol care ame că care serveşte intereselor na ofiţerilor şi soldaţilor indonezieni
ninţă astăzi atît ţările arabe cît ţionale ale arabilor, este singu
tative dacă va anula tnatatul şi securitatea şi pacea în Orien DJAKARTA 30 (Agerpres). Preşedintele Republicii arată'
tul Mijlociu este alianţa dintre ra cale care să garanteze inde China Nouă anunţă: In seara că starea de război a fost pro
Franţa şi Israel“. „Această a- pendenţa noastră“. zilei de 28 martie preşedintele clamată pentru a apăra integri
Sukarno, în calitate de coman tatea Republicii Indonezia.
-oooOOooo-------------------- dant suprem al armatei indo
neziene a adresat un ordin de Forţele armate, care au o ma
LA PARIS «-a deschis expozifia zi ofiţerilor şi soldaţilor forţe re răspundere în faţa poporului,
trebuie să acţioneze ţinînd sea
u X 7 5 ă r u T m a r x î s t e ii lor armate indoneziene. ma de interesele statului. Nu
Ordinul de zi cheamă pe toţi mai în felul acesta pot fi solu
PARIS 30 (Agerpres). La de standuri cu cărţi cu următoa
30 martie la velodromul de iar rele teme: politica generală, ofiţerii şi soldaţii să menţină ţionate toate problemele, poatei
nă din Paris s-a deschis expo problema algeriană, economie onoarea statului şi a armatei,
să respecte disciplina şi să a- fi ridicat prestigiul ţării şi res
ziţia „Ziua cărţii marxiste“. politică, istorie, filozofie, litera bordeze problemele ţinînd seama
de interesele statului. tabilită integritatea teritorială a
La pregătirile în vederea or tură, artă. In afară de aceasta
Indoneziei.
-oooQO000-
PENTRU INTERZICEREA EXPERIENŢELOR privind baza americană din ganizării acestei expoziţii tradi mai există standurile organizate Alegerile în coloniile francele din
Susterberg şi dacă va declara ţionale participă oei mai de sea de ziarul „THumanite“ de re Africa neagră şi din A4adagascar
că va împiedica aducerea în mă scriitori şi ziarişti progre
vista „Democraţie Nouvelle“ şi
cu arma atomică şi cu hidrogen ţara noastră de armament ato sişti din Franţa. de revistele „La pensee“ şi DAKAR 30 (Agerpres). — La gorile de duminică drept un pas
„Nouvelle Critique“.
mic american“. Anul acesta expoziţia cuprin- 31 martie vor avea loc alegeri pe calea acordării unei oareoari
La expoziţia din 30 martie
TOKIO 30 (Agerpres). TASS U.R.S.S. la şedinţa subcomitetu Peniru înfăptuirea reformei agrare vor fi puse de asemenea în vîn- în coloniile franceze din Africa autonomii interne teritoriilor
anunţă: Declaraţia Ministerului lui comisiei O.N.U. pentru de zare în afară de operele clasici neagră şi din Madagascar. A- franceze din Africa neagră şi
Afacerilor Externe al U.R.S.S., zarmare şi în declaraţia din 26 lor miarxism-leninismului şi ope genţia Reuter relatează că în din Madagascar. Intr-adevăr
care exprimă hotărîrea guvernu martie a reprezentantului Minis re ale lui' Robespierre, Saint
lui sovietic de a încheia un a- terului Afacerilor Externe al Just, Holhach, Buonarolti etc. total se vor prezenta în faţa ur guvernul de la Paris sub pre
cord cu privire la sistarea ex U.R.S.S., sînt un nou pas al
perienţelor cu armele atomice şi guvernului sovietic prin care se m Italia —O'fro— nelor 25 milioane africani şi siunea mişcărilor de eliberare
cu hidrogen şi reafirmă hotărî urmăreşte scoaterea din impas naţională care se desfăşoară în
rea Uniunii Sovietice de a în a acestei probleme. Guvernul ROMA 30 (Agerpres). — aţie, şi va deschide calea pro e nouă înscenare malgaşi, majoritatea votînd Africa şi Madagascar este ne
cheia imediat un acord privitor sovietic a propus încheierea u- TASS anunţă: Comitetul de gresului. pentru prima oară. Vor fi alese voit să aplice o serie de refor
la încetarea experienţelor cu a- nui iacord cu privire la încetarea conducere al Federaţiei dijmaşi- judiciară adunările teritoriale din 12 te me oare sînt însă departe de a-
ceste arme, a fost întîmpinată vremelnică a experienţelor cu lor a dat publicităţii o rezoluţie Comitetul de conducere al Fe ritorii africane şi 6 adunări pro
în Japonia cu un viu interes. bomba atomică şi cu hidrogen. în care constatînd situaţia pre deraţiei declară că reforma a- mA. jRjrica de sud vinciale din Madagascar. Ob cordarea dreptului la indepen
Dacă ţărilor occidentale le-ar cară în care se află regiunile ru grară trebuie să fie înfăptuită
Ziarul „Asahi“ arată marea mai fi rămas cel puţin o urmă rale şi situaţia grea a maselor pe următoarele principii de ba LONDRA 30 (Agerpres). servatorii politici consideră ale- denţă şi autodeterminare.
însemnătate a noilor propuneri de sinceritate, în calea unui ast largi a oamenilor muncii de la ză: limitarea proprietăţii funcia După cum anunţă presa la 28
sovietice. Ziarul cere guvernelor fel de acord nu există nici un sate — .muncitori agricoli, dij- martie la Derban (Uniunea ------ oooXXXooo—
S.U.A. şi Angliei să le studieze fel de piedici şi el ar putea fi maşi şi agricultori — cheamă re; imediata repartizare a sur sud-africarfă) a compărut în
cu atenţie, subliniind că respin încheiat imediat“. plusurilor de pămînt şi împro faţa justiţiei Alan Peton, pre S. U. A. se amestecă în treburile inter ne
gerea propunerilor sovietice de la lupta pentru înfăptuirea re prietărirea ţăranilor care lucrea şedintele partidului liberal din
către puterile occidentale le va LONDRA 30 (Agerpres). _ ză pămîotul; stabilirea unor Uniunea sudafricană, cunoscut ale Tailandei
pune într-o situaţie delicată în Propunerea sovietică cu privire formei agrare generale. Numai scriitor, autorul cărţii „Plîngi,
faţa opiniei publice. la încetarea exploziilor nuclea condiţii echitabile la împroprie ţara mea dragă!“. BANGKOK 30 (Agerpres). o orientare proamericană, pen
re experimentale a trezit un viu această reformă, se spune în tărirea ţăranilor prin acordarea Ziarul „Kaofaf“, referindu-se la tru a înlătura orice posibilitate
Ministerul Afacerilor Externe interes în rîndul păturilor largi de alocări de stat şi eşalonarea Pretextul acestei înscenări ju surse apropiate de guvern, scrie de modificare a politicii externe
al Japoniei a primit favorabil ale opiniei publice engleze. rezoluţie, va permite să se gă diciare a fost faptul că acesta
noile propuneri sovietice. In plăţii în decursul unei perioade a participat la un miting orga într-un articol de fond din 29 tailiandeze. După cum sublinia
cercurile ministerului declaraţia „Manchester Guardian“ pu sească o ieşire din actuala situ îndelungate. nizat de reprezentanţi ai popu martie că reprezentanţii S.U.A.
sovietică este apreciată ca un blică scrisorile unui miare număr laţiei de culoare. în Tailanda urmăresc ca în ză ziarul, reprezentanţii S.U.A.
pas înainte pe calea interzicerii de cititori care cer guvernului -oooXXXooo- noul cabinet, format în prezent folosesc diferite forme de pre
armei nucleare. englez să înceteze experienţele După cum se ştie, Alan Peton de primul ministru Fibul Son-
cu bombele cu hidrogen. Un PROTEŞTE în LIBAN luptă activ împotriva politicii g'ram, să fie numite persoane cu siune pentru a-şi atinge scopu
PEKIN 30 (Agerpres). TASS grup de locuitori din Huli îşi ex rasiale dusă de guvernul Uniu rile lor.
anunţă. La 29 martie ziarul primă neliniştea în legătură cu nii sud-africane. In oartea sa
„Dagunbao“ a publicat^ articolul proiectatele explozii în insula împotriva adoptării „doctrinei Eisenhower4 „Plîngi, ţara mea dragă!“ el
redacţional intitulat „bste tim condamnă segregaţia rasială în
pul să se pună capăt experien Christmas şi cer încetarea aces BEIRUT 30 (Agerpres). — manifest se arată că politica ex Uniunea sud-africană. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE » şi 2 aprilie 1957
ţelor cu bomba atomică şi cu ternă dusă de actualii conducă
hidrogen“, în care se spune: tor experienţe, precum şi reali In legătură cu publicarea comu tori ai Libanului, care au adop nelor. Ies în relief instalaţiile DEVA : Uraganul; ALBA IULIA : LONEA : Hoţul cenuşiu ; ORAŞTIE :
nicatului libano-american cu pri tat „doctrina Eisenhower“ este unui mare stadion. Alături de a- Ei au fost primii; APOLDU DE SUS : Soltanat; PETROŞANI: Mama;
„Recentele propuneri ale Uni zarea unui acord internaţional vire la rezultatele tratativelor cesta este situat parcul central In zori de z i; BARU MARE: Ma SEBEŞ : Mi-e sete ; TEIUŞ: Voci de
unii Sovietice în problema^ de duse de Richards, consilier spe în contradicţie cu hotărîrile Con de cultură şi odihnă. In jurul o- xim Minciună; BRAD : Cazul frun primăvară; ZLATNA: La marginea
zarmări], formulate în cuvînta- privind încetarea tuturor experi cial al preşedintelui S.U.A., cu raşului se întind cîmpuri netede, taşului Coceatkov ; HAŢEG : Sarea oraşului; Şantierul Naţional al tine-,
rea rostită de reprezentantul guvernul libanez, Congresul Na ferinţei de la Bandung şi cu brăzdate de canale. Sătucurile pămîntului; ILIA : Campionul lumii; retului Bluming: Doi acri de pămînt;
enţelor nucleare. statutul Ligii ţărilor arabe. împrăştiate în şes, par ca de HUNEDOARA: (grădină) Al 41-lea.
tional al Libanului, care grupea basm. Plovdivul este înconjurat
ză diferite partide şi organiza In manifest se subliniază că din toate părţile de mu-nţi — SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
ţii politice, precum şi oameni Rodopi, Stara-Planina şi Sred-
politici, a lansat un manifest. In această politică reprezintă o na-Gora.
gravă primejdie pentru indepen
denţa ţării. Pe malul Mariţei se înalţă
pavilioanele Tîrgului internaţio
D in depărtare se văd o mulţi Note de drum din ţările de democraţie populară nal. La Tîrgul de toamnă din a- LUNI 1 aprilie 1957. Programul I: microfon: „Revizorul“. Adaptare ra
me de clădiri împrăştiate nul trecut, Bulgaria a prezen 6,00 Muzică uşoară; 6,25 Jocuri popu diofonică după comedia lui Gogol j
P rin m u n ţii şi v ă ile B u lg a rie i tat variate obiecte ale produc lare romîneşti; 6,45 „Azi începe o 21.05 Muzică uşoară de Saşa Cosma;
pe coline. Este Plovdivul. S-ar ţiei s a le : maşimi-unelte pentru lună nouă“ ; 7,35 Din cîntecele po 22,20 Muzică uşoară; 22,45 Program
părea că acesta este alcătuit nei. Mii de locuitori ai Plovdi Mii de tineri şi tinere studiază te a acesteia se înalţă un obe prelucrarea metalelor, sape pen poarelor ; 8,00 Muzică uşoara; 9,30 de doine; 23,15 Muzică corală ro
din cartiere izolate, împrăştiate vului au luptat împotriva fas la Institutul de Medicină „I. P. lisc — monumentul ridicat în tru explorări geologice, locomo „Ştiinţa învinge"; 10,00 Muzică de mînească.
la întîmplare. Dar pe măsură ce cismului. Pavlov“, la Institutul de Agri cinstea ostaşilor ruşi oare şi-au tive electrice de mină, motoare cameră de Stan Golestan ; 10,30 Sfa
ne apropiem de oraş se contu dat viaţa pentru'eliberarea Plov Diesel, compresoare de instalaţii turi gospodăreşti; 10,35 Muzică de MARŢI 2 aprilie 1957. Programul
rează tot mai precis străzile Vechiul Plovdiv constituie o cultură „V. Kolarov“, la Insti divului de sub asupritorii turci frigorigene, combine, turbine, estradă; 11,45 „Traista cu poveşti": 1: 6,00 Cîntece ; 6,45 „Fluieraşul fer
care îl leagă într-un întreg. parte din istoria vechii Bulga tutul Industriei alimentare şi de — de cealaltă parte statuia u- ciocane pneumatice, cositoare şi „De ce i-e frică peştişorului mai mult mecat“ ; 7,35 Concert de dimineaţă;
rii ; dar el înscrie o pagină stră condimente. Există o şcoală pe riaşă a unui ostaş sovietic din pluguri de tnactor. O vastă dez şi mai mult" — povestire de Viorica 8,30 Muzică ; 9,00 Muzică din opere;
Istoria oraşului, care se întin lucită şi în istoria Bulgariei noi. dagogică şi o şcoală de muzică, cel de al doilea război mondial. voltare au luat industriile căr Huber; 12,10 Concert de prînz ; 13,30 10.00 Din cîntecele şi jocurile po
de în şesul Traciei, începe din Oraşul îşi aruncă vechile lui o şcoală medie de cultură fizică Măreţul monument este construit bunelui, chimică şi alte ramuri Povestiri populare orientale: indiene, poarelor; 10,30 La microfon Rodica j
ladîncul veacurilor. Cu peste straie, se lărgeşte se înfrumuse şi alte instituţii de învăţămînt. din piatră, oare a fost adusă tadjice şi afgane; 14,00 Muzică u- 11.05 Muzică uşoară; 11,30 Melodii
ţează, se dezvoltă. Acum Plov A fost înfiinţat un institut de aici din toate colţurile ţării. Este ale industriei. şoară romînească; 15,05 Folclorul populare romîneşti; 13,05 Concert de
2000 de ani în urmă s-au aşe divul este un mare centru indus cercetări ştiinţifice în domeniul un simbol al recunoştinţei po ...Un lucru este limpede: pe în creaţia compozitorilor; 15,30 Mu prînz; 14,00 Muzică simfonică; 15,05
zat aici tracii. In urma unei stă- trial şi cultural al ţării, în oare pomiculturii. porului bulgar faţă de ostaşii so zică uşoară ; 16,15 Concert pentru Concert de muzică populară romî
pîniri de cinci secole a turcilor, sînt reprezentate industria tutu vietici eliberatori. colinele Plovdivului şi la poalele copii; 18,15 Concert de estradă; nească; 15,50 Muzică uşoară; 16,15
în înfăţişarea Plovdivului au a- nului, textilă, alimentară şi alte In timpul serii pe străzile cen acestora se ridică un mape oraş 19.10 Din cîntecele populare romîneşti „Vreau să ştiu“ ; 17,19 Piese pentru
părut multe aspecte orientale : ramuri ale industriei. In anii pu trale bine iluminate, inundate De pe colina Eliberatorilor se socialist. care vă plac mai mult; 19,55 „Noap orgă; 18,35 Muzică populară; 19,10
s-au înălţat moschee, s-au con terii populare a fost construit de luminile reclamelor multico vede minunata panoramă a te bună, copii": „Povestea fîntînii", Pentru fiecare cîntecul d ra g ; 20,00
struit caravane-seraiuri scunde. combinatul „Mariţa“ — cea mai lore, domneşte o mare animaţie. oraşului. Pe dealurile înalte şi basm popular chinez; 20,55 Muzică Concert de estradă; Programul II:
la poalele acestora, pe malurile uşoară italiană; 21,10 Părinţi şi co 14,03 Muzică uşoară romînească;
După războiul de eliberare mare întreprindere textilă din O panoramă frumoasă se des pii; 21,25 Cîntece de dragoste şi jo 14,40 Muzică populară romînească:
din 1877-1878 oraşul a început chide de pe colina Eliberatorilor. Mariţei largi, îmbrăcată în gra curi populare romîneşti; 23,30 Muzi 15.00 Muzică uşoară; 18,10 Din mu
să crească repede. Aici au fost Bulgaria şi chiar din întreaga O scară repede de granit urcă că uşoară. Programul 11: 15,15 Arii zica ţărilor nordice; 18,55 Sfatul me
create întreprinderi textile, de pînă în vîrful colinei. De o par nit, se aliniază străzi. Cîteva
încălţăminte şi altele. Plovdivul peninsulă balcanică — au fost şi duete din operete; 15,40 Melodii dicului: Bronsectazia; 19,45 Muzică
a căpătat trăsături caracteristi din ele, cu multe secole în urmă,
ce unui oraş capitalist: în cen create o uzină de reparaţii auto, populare romîneşti executate la di instrumentală; 20,28 Muzică uşoară;
tru se construiau casele luxoa au văzut pe cruciaţi.
se ale bogătaşilor, iar periferii uzine constructoare de maşini şi ferite instrumente; 16,20 Muzică de 21.05 Pentru fiecare melodia prefera
le, unde locuiau oamenii muncii, • Deasupra caselor cu cele mal
erau acoperite de magherniţe alte întreprinderi. cameră; 16,45 Melodii preferate de tă ; 23,15 Concert de noapte.
mizere, împrăştiate în dezordi diferite stiluri arhitecturale, se
In oraş sînt multe instituţii de ascultători; 17,30 Muzică populară; Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15
ne. învăţămînt mediu şi superior. înalţă coşurile fabricilor şi uzi- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
18.10 „Săptămîna muzicii maghiare"; 22,00; 23,52 (programul I) ; 14,00
Oraşul are bogate tradiţii re
voluţionare. In 1919 Plovdivul 18,55 Sfatul medicului: Regimul de 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00; 23,00
a fost declarat un oraş al comu-
viaţă al şcolarului; 19,15 Teatru la (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 236.320, din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligraf ică „1 Mar — DEVA.
,I
