Page 9 - 1957-03

PROLETARI DEN TOATE ŢĂRILE, VN IŢl’V A t
m u lsocialismului
Anuí IX . Nr. 692
1.140 tone oţel
mai mult
Alexandru Petrovici, Gheor
Lhe, Chihaia, Petru Fortu şi
Traian Bîrlea, sînt patru primi
topitori de la otelăria Combina
tului siderurgic din Hunedoara
De la începutul acestui an, ei
au pornit cu entuziasm la mun
că, hotărîţi să dea patriei cît
mai mult otel. Şi pînă la 1 mar
tie, muncitorii din echipele pe
oare le conduc au muncit cu
sîrg, contribuind la realizarea
oelor 1.140 tone de oţel, care
s-au dat peste plan în acest an,
pe întreg sectorul oţelănie.
—O—
Preocupări
folositoare
Să fii o bună gospodină nu
este un lucru uşor. Trebuie să
ai cît mai multe cunoştinţe des­
pre arta culinară, iar uneori nu
strică să ştii şi puţină croitorie.
Iată ce le-au îndemat pe fe­
meile gospodine din satul Orăş-
tioara, comuna Beriu, să orga­
nizeze un curs de croitorie şi
de artă culinară. La acest curs,
s-au înscris 12 gospodine. Pî­
nă acum, au fost ţinute 9 lec­
ţii teoretice urmate de demon­
straţii practice. Astfel, tovară­
şa Victoria Feneşan care con­
duce acest curs, a arătat femei­
lor, în cadrul lecţiilor, cum se
pregăteşte igienic o mîneare,
diferite reţete de prăjituri, etc.
Mult interes pentru însuşirea
lecţiilor predate au manifestat
gospodinele Maria Caraşcă,
Maria Bogdănescu, Floarea Ne-
.gqiK Maria Sigoi şi altele
Se redeschid
grădiniieie de copii
Problema amenajării celor
155 de grădiniţe pentru copii
existente in regiune, a constituit
o preocupare permanentă a co­
misiilor de femei. Gospodinele
din regiunea noastră s-au stră­
duit ca în cinstea zilei de 8
Martie să dea acestor grădiniţe
un aspect cît mai plăcut. Ast­
fel, la grădiniţele din raioanele
Alba, Hunedoara, Sebeş, Brad
şi altele, s-au zugrăvit interioa­
rele localurilor, s-au curăţat pa­
turile, iar acolo unde a fost ne­
cesar, femeile au confecţionat
prin muncă voluntară o serie
de lucruri ca şorţuleţe, scutece,
rochiţe şi alte obiecte.
Am în faţă 6 autobiografii. Toa­
te încep cu acelaşi nume: Mihalac.
Pronumele diferă: Ioan, Venţel,
losif, Rudolf, Francisc şi iar Ioan.
Mai departe, în fiecare autobiogra­
fie găseşti scris Ia capitolul pro­
fesie : miner, meserie a cărei tra­
diţie a dus-o familia Mihalac din
tată-n fiu. Povestea acestei fami­
lii de mineri începe prin anul 1896
şi se împarte în 3 generaţii bine
distincte. Primul miner al familiei
a fost şl...
... prima generaţie
Se numea Ioan Crelinschi. Mai
tîrziu prin schimbarea numelui a
devenit Mihalac. S-a născut pe me­
leagurile Poloniei, dintr-o familie
de oameni săraci. Cu mare greuta­
te a învăţat meseria de miner şi
a lucrat prin diferite localităţi.
Datorită strădaniei sale ajunge în
cele din urmă specialist în desco­
perirea de noi zăcăminte de căr­
bune. In anii cînd fraţii Hoffman
pun stăpînire pe zăcămintele de
cărbune în Valea Jiului se simte
lot mai mult nevoia braţelor de
muncă. Atunci guvernul din ţara
noastră, care reprezenta interesele
fraţilor Hoffman şi ale altor bo­
gătaşi, a început în colaborare cu
guvernele burghezo-moşiereşti din
diferite ţări să deporteze oameni
care să fie folosiţi ca robi în sub­
teran. Printre cei deportaţi din
Polonia în această perioadă şi re­
partizaţi să lucreze la mina Jieţ-
Lonea a fost şi Ioan Mihalac (Cre­
linschi). Nu a avut încotro. Pen­
tru a cîştiga o bucăţică de pîine
a fost nevoit să se stabilească în
Rominia. Aducerea lui aici nu a
însemnat altceva decît schimbarea
stăpînului. Munca istovitoare, mi­
zeria, foamea şi metodele de tor­
tură erau aceleaşi.
Din viaţa şi lupta sa nu au ră-
'V/v-Av-
0<^00c00000 0ci000c0000000000<><><xxx>0000000000000!>000000<>0>00000c00000<xx>0<>0<>0«.
PRIN M U NŢII ŞI VĂILE I
IN RO D O PI
In autobusul încăpător şi conforta- OOOOOOOOOOQOOOOOOQOOOOOOOOOOOO o
O bit, care !ace cursa de la Plovdiv la Y
O Rudozem, s-a aşezat Ungă mine un
L călător, mărunt de statură şi agreabil. m%
X După ce şi-a pus jos sacul de călă-
?
g torie şi şi-a aranjat cu mina părul
Duminică, 3 martie 1957 4 pagini 20 bani O cărunt, el m-a privit cu încredere, ca
6 pe un prieten, şi mi-a spus ca pentru In munţii Rodopi, pe
a mă linişti: rîul Ardă e prevăzută
— Plecăm în curînd 1 construirea unui sistem
Maşina grea porni spre sud, spre de rezervoare şi a unei
Rodopi. Peste o oră, noi discutam ca centrale electrice pen­
nişte cunoştinţe vechi. tru zăgăzuirea forţei
Nikola Madjarov este un urmaş al acestui rîu vijelios şi
maeştrilor-bijutieri, odinioară vestiţi punerea ei în slujba
în Rodopi. Cei 70 de ani ai săi nu-l industriei şi a gospo­
împiedică nici acum să lucreze cu a- dăriilor săteşti. In cu-
ceeaşi măestrie ca şi în tinereţe. El
mi-a vorbit cu multă plăcere despre rînd vor începe prime-
Un nou puj de mină daf în exploatare Tricotaje peste meseria lui, bucuros de atenţia ce-i le lucrări.
De curînd, la mina Lonea, în ca drul sectorului 11, a fost dat în exploa­ plan acordam, a scos din buzunar un sul [n cjjseu. stăvilarul
tare puful orb nr. 7. La construirea lui, o contribuţie însemnată şi-au dat bri­ şi l-a desfăcut cu grijă. bazinelor „Studen Kla-
găzile de mineri conduse de Nicolae Petca, Adalbert Tekeş, Mihai Banceat, Tovarăşul Constantin Păcu­ deneţ pe rîul Arda.
precum şi brigada de lăcătuşi condu să de Alexandru Marcu. Punerea lui rar, a comunicat redacţiei că la — Iată este vechi, pe cale de dis­
în funcţiune, va contribui în mod se rios la sporirea producţiei de cărbune fabrica „Teba“ . din Sebeş, pla­ pariţie — a spus bâtrînul giuvaer­
în acest sector. nul pe luna februarie a fost în­ giu, cu o nuanţă de tristeţe, întin-
deplinit în proporţie de 108,51
Apartamente pentru muncitori la sută. zîndu-mi colierul de argint.
— Este un dar oferit de mire mi­
Ieri, într-o convorbire telefonică, tovarăşul Ioan Pătraşcu La sortimentele ciorapi lînă,
de la Trustul 4 construcţii din Hunedoara, ne-a comunicat ciorapi bumbac,' şosete bărbă­ resei, mi-a explicat tovarăşul meu
angajamentele ce şi le-au luat muncitorii de aici în cinstea teşti, s-au dat peste plan 3.924 de drum. Deîndată ce îşi alege mirea­
zilei de „1 Mai’1. perechi/ De asemenea în luna
februarie au fost executate pes­ sa, tînărul îi dăruieşte în primul rînd La aceste cuvinte, el a plecat ca- dumneata cum trăiesc acum bulgarii
Colectivul nostru ne-a spus el — s-a angajat, printre te plan 1.719 bucăţi tricotaje un obiect de argint sau aur. Fără
altele, ca pînă la 1 Mai să dea în folosinţă muncitorilor, 63 de bumbac şi 807 bucăţi trico­ aceasta nu se cuvine să aibă loc cu­ put, s-a strins în sine şi a tăcut, nă- — mahomedani, care cu 5—6 ani în g
apartamente în O. M. Hunedoara, 8 apartamente pentru Trus­ taje de mătase. nunia.
tul minier din Teliuc şi 4 apartamente pentru minerii din pădit de amintiri. Mişcat de dure- urmă dormeau direct pe podeaua de e
Ghelar. Tot pînă la 1 Mai, se vor termina lucrările de orga­ Printre cei care au contribuit — Nu cumva nu se mai poartă ?
nizare la 300 apartamente în O. M., din care 42 apartamente la realizarea acestui succes sînt — Rareori. Cine îşi aduce acum rea părintelui, am tăcut şi eu... pământ? Şi fără să aştepte răspun- O
se vor ridica în roşu şi se va da în exploatare un atelier auto şi Valentin Timar, Reghina Klaî <L aminte de obiectele vechi ? Flăcăii ti-
în cadrul trustului. şi Elena Dorobanţ, ^ neri au lepădat fesurile şi femeile au Am ajuns la monumentul înalt de sul, el adăugă cu acelaşi entuziasm: g
început să arunce vălul care le aco­
De asemenea, angajamentul colectivului este de a mări pro­ -O — perea faţa. piatră de pe mormântul comun, si- — Iată, dincolo de aceste coline se <>
ductivitatea muncii cu 2 la sută şi de a reduce preţul de cost — Timpuri noi, — am spus eu cu
al construcţiilor cu 1 la sută. ÎNTRECERE o nuanţă de consolare. tuat pe locul unde în 1912 bulgarii află satul Ciokmanovo. Cînd treci de g
Bătrînul giuvaergiu m-a privit cu
Acestea sînt numai cîteva puncte din angajamentul mun­ In întreprinderile din oraşul uimire: au înfrînt oştirea turcească. Reveniri- el, vezi satul Smolen cp construcţii g
citorilor Trustului 4 construcţii din Huhbdoara, cu care au Deva lucrează un mare număr — Dumneata crezi oare că eu re­
chemat la întrecere toate şantierele de construcţii. de femei. Multe din acestea gret trecutul? Te înşeli. Pentru mine du-şi din tristeţe, tovarăşul meu de mari: şcoala, dispensarul şi conslruc- g
sînt fruntaşe în producţie. Pen­ el va rămîne totdeauna foarte greu.
DIFUZOAREA VOLUNTARĂ tru a întîmpina ziua de 8 Mar­ Şi cu emoţie, cu un fel de durere as­ drum a început din nou să vorbească, ţiile gospodăriei agricole cooperative o
tie cu succese în muncă, femeile cunsă, el a continuat lin :
au dat întrecerii un nou avînt. y — Mi-au ucis fiul — partizan. — Priveşte, acesta este satul Pol- de muncă. In restaurantul satului poli g
De curînd, cu sprijinul comi­ OOOOOO OOOOOO OOOOOOOOOOOOO kovnik Serafimovo, numit astfel în a- mânca ca şt la oraş, iar seara poţi ve- ^
siei de femei a oraşului Deva,
s-a oiganizat o întrecere între ^ mintirea comandantului-erou. Şi el a- dea un film la cinematograful local. g
femeile din diferite întreprin­
deri. Astfel, fabrica de nasturi rătă spre aşezarea întinsă pe cîteva Pretutindeni s-au construit fintîni noi, g
este în întrecere cu fabrica de coline, acoperite cu păduri de pini. străzi curate, plăcute. Iar oamenii g
perii, magazinul „Alimentara“
nr. 8, cu magazinul nr. 2, iar Cu zece ani în urmă, ca toate satele parcă n-au cunoscut niciodată mi- g
fabrica de teracotă cu I.A.R.T.
După primele zile de întrecere din Rodopi, şi acesta era neglijat; zeria I o
s-au obţinut în toate întreprin­
derile rezultate deosebite avea o şcoală inică şi mizeră, o du- La o cotitură în faţa călătorilor a- g
OL1A4PIA STAN gheană afumată, era izolat de lume. Pare valea rîului Ardă. In depărtare g
corespondentă Exploatările forestiere şi ocupaţiile se zăresc corpurile roşii ale fabricii g
__O— "" l a r ' l n l i i i l m i n o r i l o r S Postate în afara satului erau singura de flotaţie din Rudozem, se conturea- g
Prin contribuţie ^ sursă pentru cîştigarea existenţei. In z<â străzile tînărului. oraş. In bazinul g
în muncă din Petrila prezent, priveşte — şi Madjarov îmi înconjurat de toate părţile, el amin- <>
Pe- drumul comunei din Lă- arătă spre una din coline — vezi clă- teştv de frumoasa floare a Rodopilor. g
pugiu-raionul Ilia, sînt multe
gropi care periclitează circula­ Dinspre clădirea clubului mi­ direa cea mare ? Acolo este oficiul Cîteva minute am admirat în tă- g
ţia vehicolelor. Comitetul exe­
cutiv ai sfatului popular comu­ ner din Petrila, se revarsă me­ poştal, construit recent de locuitorii ccre uceastă minunată panoramă. A- g
nal, împreună cu organizaţia lodia unui joc popular. Dacă
de bază, au hotărît să repare vrei să afli ce se petrece la satului. Pentru dumneata, cuvintele P°‘ Madjarov, aminiindu-şi ceva, m-a ^
acest drum prin contribuţie în club, este de ajuns să întrebi
muncă şi au trecut la mobiliza­ pe unul din petrileni. „Oficiul poştal" nu înseamnă nimu. Privit cu ochii lui căprui şi nu-a g
rea cetăţenilor.
- - Nu se dă nici un specta­ Dar pentru ei, pentru ţărani, este un SPUS zîmbind: o
Primii care au răspuns aces­ col, î(i va răspunde. Acum, ti­
tei chemări, au fo st: ţăranul nerii noştri din brigada artis­ adevărat eveniment. înainte • ca să L)ar am uitat ce era mai im- g
muncitor Nicolae Teodorescu şi tică, fac repetiţii.' ¦¦
deputata Amalia Romec. Cu a- trimiţi o scrisoare sau o telegramă Portant. ŞL dumneata cine piedă în g
jutorul lor şi al altor deputaţi, Iar dacă intri înăuntru vei
în urmă cu cîteva zile, cetăţe­ întîlni pe tinerii artişti ama­ trebuia să mergi o zi întreagă pe ?C°L? Iată, de pildă, la Moghilişte, g
nii din Lăpugiu au transportat
pe acest drum 50 de care cu jos pînă la unicul oficiu poştal din Tinerele Djevjle Kosova şi Rubis <>
pietriş.
regiune. Şi nu e numai poşta... care Cibu'kcieva. Cinci s-a pomenit aşa g
1 Am fost uimit de energia cu ceva ~ln aces^ ţLuit ? Şi-au dat jos O
tori Elisabeta Merciu, Lucia g vorbea acest bătrîn de 70 ani. El s-a vălul ele învată acum carie Pe
Merciu, Marioara Oroş, Nico­ ' născut şi a crescut în inima Rodopi­ copii...
lae Dudaş, Ştefan Truţă şi alţii, lor şi vede ceea ce nu observă un In primii ani de după instaurarea g
care saltă voioşi într-o sîrbă ar­ călător întimplător. puterii populare au sosit în munţi g
delenească, pe care acum o în­
— Cind se vorbeşte despre Rodopi geol°gd. Pe urmele lor au păşit mun- O
vaţă. — continuă el — lumea se referă de Ltorii, care au transformat la- o
Deodată muzica se opreşte.
obicei la bazinul minier. Dar, ştii ______________o
Odată cu ea şi dansatorii.
— Nu e b in e! Cristea şi tu (Continuare în pag. 2-a. g
O
OOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV
Ciucaş, uite aşa trebuie...
In fiecare secţie din Combinatul siderurgic de la Hunedoara, există cîte Şi tînărul Petru Gligor, in­ C O M U N IC A T
unul sau doi difuzori voluntari. De obicei, ziarele vin dimineaţa şi ei le îm­ structorul echipei artistice, se cu privire la cea de a 8“a sesiune a
part fiecărui muncitor la locul de muncă. Dar, iată că în secţia electrică, apucă să repete figurile jocu­ Comisiei sovieto^romîne de colaborare
difuzoarea voluntară Elisabeta Birthel mer, a venit cu ziarele în timpul pauzei, lui. întreruperea nu ţine mult.
La un semn al instructorului, tebnico^ştiinţifică
j Primii care au înconjurat-o, ca să-şi ia abonamentele, au fost muncitorii acordeonul face să răsune din
nou sala de veselie.
tineri. ziarul
In clişeu, difuzoarea voluntară Eli sabeta Birthelmer, împărţind Cu răbdare şi pricepere Pe­
tru Gligor, pregăteşte noul pro­
„Scînleia“. gram al brigăzii artistice.
reí generaţii ele mineri că tradiţia lor de mineri o va duce -O - In cea de-ia doua jumătate a lor automate de curăţire a ţe-
mal departe... lunii februarie a. c., la Bucureşti vilor de extracţie la exploatarea
mas astăzi decît amintiri tragice cîteva clase primare. Dar în fa­ Confecţii kune s-au încheiat lucrările sesiunii sondelor de pompaj în adînci-
pe care nu le pot povesti deci! milie greutăţile erau din ce în ce ... a treia generaţie ordinare a Comisiei de colabo- m e; de asemenea va primi spe-
supravieţuitorii timpurilor sale. mai mari. Atunci a fost nevoit să şi multe rare tehnico-ştiinţifică între U- cialiştî sovietici şi le va face cu-
Una din aceste amintiri o cunoaş­ întrerupă şcoala. La virsta de 14 Patru fraţi, patru mineri, toţi niunea Sovietică şi Republica noscute realizările în domeniul
te şi nepotul său de astăzi Ru­ ani se angajează la mină ca sa­ moştenesc meseria învăţată de la In Petroşani a devenit pro­ Populară Romînă. industriei alimentare şi medici-
dolf Mihalac care mi-a povestit-o lahor. Tot timpul stătea pe lîngă tatăl lor. Atît losif, Rudolf, Fran­ verbial dialogul acesta : nei.
cu multă amărăciune în suflet. cisc cit şi mezinul familiei Ion Mi­ In cadrul lucrărilor sesiunii,
tatăl său, de la care a învăţat mi­ halac, căruia familia a ţinut nea­ — Unde mergi măi ortace oare s-au desfăşurat într-o a t­ O atenţie deosebită a fost a-
— „Mi-aduc aminte că într-o dis­ neritul. Intrarea în mină a fost părat să-i pună numele bunicului cu stofa aia bună ? mosferă de înţelegere reciprocă cordată de sesiunea a 8-a a Co­
cuţie avută cu tata, acesta îmi spu­ primul Iui contact cu muncitorii său, s-au născut şl au crescut in şi prietenie, au fost adoptate ho- misiei sovieto-romîne probleme-
nea că bunicul (Ion Mihalac Cre­ subterani. Trăind şi muncind ală­ mijlocul minerilor de la Jieţ-Lo- — Unde să merg?! La coo­ tărîri oare contribuie la dezvolta- lor lărgirii colaborării în dome-
linschi) a participat alături de turi de ei şi-a putut da seama de nea. Cu toţii au învăţat meseria perativa „Sprijinul miner“. rea continuă a colaborării tehni- niul agriculturii şi a fost apro-
alţi muncitori la o grevă care a condiţiile grele de muncă şi viaţă de mineri şi s-au alăturai luptei co-ştiinţifice între cele două ţări. bat planul de colaborare tehnico-
avut loc cam prin jurul anului la care erau supuşi aceşti munci­ pentru o viaţă mai bună. — Nu ţi-e teamă că ţi-o stri­
1900. Atunci bunicul a fost împuş­ tori. că, ăia de lucrează la normă ? In baza • hotărîrilor luate la ştiinţifică între Ministerele Agri-
cat în picior. Rana i s-a agravat In 1941 cînd minerii de la Lo­ caa de-a 8-a sesiune a comisiei, culturii din cele două ţări pe a-
ducîndu-1 la stingerea din viaţă. A Cînd a rămas orfan îl bălea un nea şi din alte mine din Valea — Hm, ştii că eşti ridicol ?1 Uniunea Sovietică va transmite nul 1957. S-a prevăzut tratarea
murit intr-o cocioabă de casă, pe gînd, să plece din mină. Dar unde Jiului au declarat grevă împotriva Cooperatorii lucrează bine şi Republicii Populare Romîne, in in comun a mai multor probleme
un pat de seînduri fără pic de a- nedreptăţii, fraţii Mihalac au fost ieftin. 155 lei un costum pe cînd primul semestru al anului 1957, Ştiinţifice şi de producţie prin-
coperămînt. Ca drept răsplată a să se ducă ? Parcă în altă parte prezenţi. Odată cu eliberarea pa­ la particulari te costă 4 sutare. documentaţia tehnică pentru tre oare: cultura noilor soiuri
muncii fraţii Hoffman (proprieta­ triei noastre pentru familia Miha­ Şi crezi că lucrează mai bine ?
rii minei) au refuzat să-i dea cel era mai uşor? Atunci s-a hotărît lac cît şi pentru toţi oamenii mun­ Aş, de unde ! construcţia de maşini de instala- de porumb .de înaltă produotivi-
puţin un ajutor bănesc pentru a să rămînă mai departe în mijlo­ cii au răsărit zorii unei vieţi noi.
fi înmormîntat după datineie stră­ cul acestor muncitori cărora a în­ Că omul cu stofa subţioară ţii de reformare catalitică a ben- bate, a viţei de vie şi a culturi-
moşeşti“. ceput să le cunoască greutăţile, să Toată familia pînă şi mama ca­ a avut dreptate, o dovedesc cît
re poartă pe umerii ei povara unei se poate de convingător cifre­ nr liowr d/ej Apet“roîl 0ş'?i ”p'e“n,t“ru TobţAine- rloiWr ie IeS“™rae’ cercetarea mă,su-
Aici, firul povestirii lui Rudolf poarte tradiţia tatălui său. le. Atelierul nr, 10 condus de rea materiei prime necesare fa- ° r mai eficace^.n comba-
Mihalac se întrerupe. Oftează în­ jumătăţi de veac, s-a încadrat în iVisalon Dan, a depăşit planul
delung, apoi dus pe ginduri în­ Flacăra luptei minerilor pentru valoric cu 82 la sută, iar cel bricării alcoolului etilic sintetic terea t)olil<>r şi dăunătorilor de
cheie : revindecări I-a cuprins şi pe Ven­ rindurile partidului, pentru că a- nr. 8 condus de Petru Cioroia- din gaze petrolifere, planuri Plante agricole, sporirea produc-
ţel Mihalac. Hotărîrea de a lupta cestuia îi datoresc viaţa fericită de nu cu 71 Ia sută.
— „De.., aşa era viaţa de miner împotriva nedreptăţii îl face să se azi. Ei muncesc acum în diferite pentru fabricarea de maşini a- tivităţii animalelor, precum şi
alăture tot mai mult mişcării mun­
în trecut 1“. citoreşti. In ziua de 1 mai, din posturi, la diferite mine şi se nu­ Cum să explicăm asemenea gricole, precum şi alte materiale folosirea izotopilor radioactivi în
preajma primului război mondial, mără printre minerii fruntaşi care depăşiri scepticilor ?. Simplu de
Bunicul a murit, dar tradiţia lui i se încredinţează din partea sin­ luptă pentru a da patriei cit mai tot. Cooperatorii ştiu să exe­ documentare. agricultură. .
de miner a fost continuată de... dicatului sarcina de a organiza o mult cărbune. Munca lor este răs­ cute confecţii la comandă cu
manifestare muncitorească. Venţel plătită după merit. Salariile Ie mult gust estetic, după ultima Uniunea Sovietică va da posi- Planul prevede un schimb re-
...a doua generaţie (a doua generaţie de mineri din sînt din ce în ce mai bune. Noile modă şi ieftin.
familia Mihalac) a ştiut să se a- bilitate specialiştilor romîni să ciproc de specialişti pentru a lua
Ventel Mihalac, singurul copil la chite cu cinste de această sarcină. hotărîri ale partidului le-au adus
părinţi, nu avea decît 2 ani cînd mari bucurii în familii. Toţi tră­ se documenteze asupra realiză- cunoştinţă de realizările ştiin-
tatăl său Ioan îl purta de mînă In schimb copoii siguranţei îl iesc bine, au locuinţe confortabile,
spre mina Jief. Nu-şi putea da urmăresc şi este arestat. După ce şi-au cumpărat mobilă, aparate de rilor tehnico-ştiinţifioe şi expe- ţei şi tehnicii în domeniul agri-
seama pe atunci de ce în casa pă­ colindă pe la diferite tribunale, îl radio etc.
rintească nu se găsea pîine. Era condamnă la 15 ani închisoare. Fa­ Citiţi în pagina IV-a rienţei în producţie în domeniul culturii, un schimb larg de ex-
prea mic. Cu timpul a început să milia care devenea din ce în ce Ei au avut parte de vremuri ma! indusţriei petrolifere, metalurgi- perienţă în producţie, asupra rí­
vadă că vinovat nu era tatăl său. mai numeroasă răinîne fără nici un bune decît tată! şi bunicul lor. De
EI muncea din greu dar proprieta­ pic de ajutor. In închisoare sănă­ aceea muncesc cu rîvnă pentru a H Lucrările Adunării Ge­ ce, chimice şi în alte ramuri ale nui mare număr de probleme de
rii îi plăteau un salariu de mizerie. tatea îi este lot mai şubredă înă- pregăti fiilor lor vremuri şi mai nerale a O. N. U.
cinîndu-1. După multe suferinţe îşi bune. In acelaşi timp ei se strădu­ industriei. agricultură, cultura plantelor,
Cu chiu cu vai, Venţel a învăţat găseşte moartea în condiţiile în iesc să scoată din fiii lor a patra H Israelul trebuie să-şi
care a murit şi tatăl său, convins generaţie de mineri din cadrul fa­ retragă imediat şi ne­ La rîndul său, Republica creşterea animalelor, sericicultu-
miliei Mihalac. condiţionat trupele de
pe teritoriul egiptean Populară Romînă, va transmite ra, mecanizarea şi electrificarea
I. MANEA
§) Militariştii vest-germani Uniunii Sovietice documentaţia lucrărilor agricole grele, schimb
tehnică de proiectare pentru fo- de seminţe, biopreparate, schimb
losiraa în construcţii industria- de animale de rasă şi modele de
le a prefabricatelor din beton ar- maşini şi utilaje agricole de cel
grăbesc refacerea Weh- mat, documentaţia tehnică nece- mai nou tip, precum şi schimb
rmachtului sară instalaţiilor de desalinare de documentaţie tehnică pentru
- electrică a ţiţeiului şi instalaţii- construcţii agricole.- •