Page 1 - 1957-04
P. 1
Pr o l e t a r i d i n t o a t e t a r il e , u n i ţ i -v ă i COMUNICAT
privind tratativele dintre delegaţiile Partidului M unsitores:
Romîn şi Partidului Comunist Bulgar
La 30 martie a.c., orele 10 dinâneaţa, la Co roului Politic al C.C. al Partidului Comunist
mitetul Central al Partidului Comunist Bulgar Bulgar, Dimitr Ganev şi Boian BÎIgaranov, se
REGIONALRM.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULARREGIONAL au început tratativele între delegaţiile Partidu cretari al C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
lui Muncitoresc Romîn şi Partidului Comunist Dimo Dicev şi Carlo Lucanov, membri ai C.C.
Anu! IX. Nr. 717 Marţi 2 aprilie 1957 4 pagini 20 bani Bulgar. al Partidului Comunist Bulgar.
¦im Din partea Partidului Muncitoresc Romîn Din partea Partidului Muncitoresc Romîn Ia
Ia tratative ia parte o delegaţie compusă din tratative mai participă şi tovarăşii Andrei Pă-
.¦ ' .y .• - tovarăşii: curaru, şef de secţie la C.C. al Partidului Mun
citoresc Romîn şi Constantin Lăzărescu, şef de
Sprijin concret întovărăşirilor agricole 1in cinstea % t\c i de M ă i Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al sector Ia C.C. al Partidului Muncitoresc Ro
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc mîn, iar din partea Partidului Comunist Bul
în campania de primăvară Laminatorii hunedoreni —¦¦¦.¦., Romîn, Chivu Stoica şi Petre Borilă, membri gar participă şi tovarăşii: Catia Avramova,
--- şi-au îndeplinit angajamentul ai Biroului Politic ai C.C. al Partidului Mun membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
In regiunea noastră, cea mai răspund de întreaga producţie a citoresc Romîn, Leonte Răulu membru supleant Boris Velcev, membru supleant al C.C. al
accesibilă Formă de cooperare în întovărăşirilor, Duminică 31 martie. Prin In lupta pentru reduoerea la al Biroului Politic al C. C. al Partidului Mun Partidului Comunist Bulgar şi Naiden Belcev,
bloc-valţurile laminorului de ba minimum a procentului admis citoresc Romîn, Grigore Preoteasa, membru al şef de sector al C. C. al Partidului Comunist
producţia agricolă s-a dovedit a Numeroase întovărăşiri agri- Combinatul siderurgic Hunedoa de rebut, pe primul loc s-a si C. C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Bulgar.
fi întovărăşirea pentru lucrarea cole au rămas mult în urmă cu ra, un nou lingou a început să tuat schimbul condus de tov. G. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de
în comun a pămîntului. Acest lucrările în această campanie Ioan Trifu, care a redus cu 50 Stat al Planificării şi Mihail Roşianu, mem Convorbirile s-au desfăşurat Intr-o atmosfe
lucru este conîirmat prin creşte se profileze. Acest lingou a bru supleant al C.C. al P.M.R. ră cordială şi prietenească.
rea continuă a numărului de în din cauză că tehnicienii agro
tovărăşiri agricole din cadrul nomi nu le-au ajutat să clarifi Din partea Partidului Comunist Bulgar la Delegaţiile Partidului Muncitoresc Romîn şi
regiunii şi prin întărirea econo- ce problema perimetrelor. înto tratative ia parte o delegaţie compusă din to
vărăşirea din Boşorod, raionul varăşii: Todor Jivcov, prim-secretar al Comi Partidului Comunist Bulgar au făcut schimb
tetului Central al Partidului Comunist Bulgar,
Anton Iugov, Vîlco Cervencov, membri ai Bi de informaţii despre activitatea şl sarcinile ce
lor două partide frăţeşti.
mico-organizatorică a acestora. Haţeg, a trebuit să piardă mai marcat un eveniment de seamă la sută aceste rebuturi. Realiză V iz ita sui B u lg a ria a d e le g a ţie i
Numai de Ia apariţia docu multe zile bune de lucru în a- în munca liaminatorilor. Prin la rile obţinute s-iau datorat în bu
ceastă primăvară, aşteptînd ca
mentelor celui de-al II-lea Con tehnicienii secţiei agricole raio minarea lui, angajamentul la- nă parte, măririi indicelui de uti g u v e rn a m e n ta le şi de p a rtid d in R.P.R.
gres al P.M.R., au luat fiinţă nale să vină să comaseze pămân minatorilor de a da patriei în lizare a laminorului.
în regiunea noastră un număr tul întovăraşitilor noi înscrişi. cinstea zilei de 1 Mai 2.000 to SOFIA 1 (De la trimisul hidrocentrale cu o putere totală stat şi parcul Virank din apro
de 75 întovărăşiri agricole în Intovărăşiji din Nălaţi, raionul ne laminate peste plan, a fost In dimineaţa zilei de 1 a- pierea Sofiei, iar apoi centrul
care au intrat 1467 Familii de Haţeg, au cerut secţiei agricole îndeplinit. prîiie, conducerea combinatului special „Agerpres“). de 50.000 de kw. Un alt baraj reconstruit al Capitalei Bulga
ţărani muncitori, cu peste 1000 şi a secţiei laminoare a felici riei şi magazinul universal cen
ha. teren arabil, iar în vechile timp 0 jumătate de an să Bilanţul întrecerii între schim tat călduros pe kminatori pen Duminică dimineaţa tovară pe Isker, un canal deschis de tral. Oaspeţii au vizitat un car
întovărăşiri au intrat un număr trimită tehnicieni pentru a cia buri a consemnat fruntaş pe tru succesul obţinut, eviden tier al oraşului şi parcul na
rifica situaţia perimetrului. Sec secţie schimbul condus de mais ţiind în mod special pe tovarăşii şii Gheorghe Gheorghiu-Dej, 70 km. şi un lac de acumulare ţional Vitoşa. In cursul vizi
de 2283 familii cu o suprafaţă ţia agricolă a privit cu indife trul Gheorghe Andrăşesou, oare Ion Topliceanu, IIea Iordan,
de 1700 ha. teren arabil. rentă însă cererea întovărăşiţi în această perioadă a laminat Ioan Ciuoiu, Vîlsan Constantin, Chivu Stoioa şi Petre Borilă au de 10 km2, vor permite irigarea telor, delegaţia romînă a fost
Munca întovărăşiţilor s-a dove lor, necomasîndu-le terenul 900 tone peste plian. Schimbu însoţită de conducători ai Parti
dit a fi mult mai rodnică şi mai nici pînă acum. Astfel de rile conduse de tov. Constan Gheorghe Mănăilă, Ştefan Guşă vizitat Complexul hidroenerge unor mari suprafeţe de teren, dului Comunist Bulgar şi ai gu
bine răsplătită decît cea a tir a aspecte se găsesc în toate ra tin Petru şi Ioan Trifu, şi-au şi alţii. vernului R. P. Bulgaria, în
nilor muncitori cu gospodării ioanele. Ele trebuie înlăturate adus şi ele contribuţia la în tic „Stalin“ ele pe rîul Isker, în constituind totodată un plăcut frunte cu tovarăşul Todor Jiv-
individuale. Acest fapt este con cu desâvîrşlre şi cît mai repede. deplinirea înainte de termen a Cu acest prilej laminatorii kov.
firmat de producţia medie la angajamentului. apropiere de Sofia. "Membrii d e-s> loc de recreare şi de sporturi
hectar obţinută de întovărăşiri O cauză principală care duce s-au angajat să mai dea pînă la
le agricole, producţie care în Ia întîrzierea lucrărilor în înto legaţiei romîne s-au oprit la nautice pentru locuitorii Sofiei.
trece în mod sistematic pe cea vărăşirile agricole o constituie 1 mat peste 1.000 tone laminate.
a sectorului individual, in a- faptul că unii întovărăşiţi îşi lu şantierul barajului lacului de a In a doua jumătate a zilei
nul 1956 întovărăşirile din re crează mai înainte terenul ce-1
giune au obţinut, în medie, cu au în afara întovărăşirii şi cumulare „Pancerovo“, la hi delegaţia romînă, în frunte cu
2—300 kg. grîu şi cu circa 500 numai după aceea lucrează pe
kg. porumb la hectar mai mult cel din întovărăşire. In afară de drocentrala „Piasarel“ şi la ma tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
decît ţăranii cu gospodării indi aceasta, în unele întovărăşiri
viduale. lucrările nu se fac în comun şi rele baraj „Stalin’’. Dej, a vizitat gospodăria de
aceasta duce pe de o parte la
Aceste producţii se datoresc întîrzierea lor, iar pe de alta Pianul trimestrial a fost depăşit Complexul hidroenergetic de
faptului că în întovărăşiri exis face să nu se poată aplica re
tă posibilităţi largi de aplicare gulile agrotehnice înaintate. Hărnicită colectivului fabricii titorilor ziarului nostru. Dra pe rîul Isker este una dintre S.M.T. Albii obţine rezultate însemnate
a regulilor agrotehnice. Dar Toate acestea contribuie la scă de încălţăminte „Ardeleana“ gostea de muncă ce-i caracteri marile lucrări în domeniul elec
trebuie arătat că întovărăşirile derea producţiei la hectar şi din Alba Iulia e cunoscută ci- zează pe muncitorii de aic\
agricole au posibilităţi pentru a prin urmare la scăderea venitu trificării ţării şi extinderii iri Pînă la 28 martie S.M.T. găti din timp terenul, lucru ce
obţine rezultate mult mai mari. rilor întovăraşitilor. De aceea ------ ? ------- voinţa lor de a da produse mai gaţiilor, realizate în anii regi Alba realizase peste 50 fa sută a făcut ca tractoarele să poată
Aceste posibilităţi au rămas întovărăşiţi! trebuie ajutaţi de mului democrat-popular în Bul din planul pe campanie. Unele lucra fără întrerupere.
nefolosite însă, din cauză că către organizaţiile de partid, de Inaugurarea unei noi multe, se concretizează prin re garia. Puterea instalată a cen brigăzi sînt aproape de a-şi rea
inginerii şi tehnicienii agronomi către sfaturile populare şi ca întovărăşiri agricole zultatele obţinute. tralelor electrice din Republica liza planul. Brigada a 6-a a Greşit procedează gospodării
nu le acordă ajutorul agroteh drele agricole să înţeleagă că Populară Bulgaria a oresout realizat 80 la sută din planul le colective din Berghin, Teiuş
este în Interesul lor să aducă HAŢEG (Prin telefon de k Dacă ne referim l:a succesele considerabil. Intr-un singur an pe campanie, k r brigada a 5-.a şi altele, care nu sprijină bri
nic necesar. tot pămîntul în întovărăşire şi subredacţiia noastră voluntară). dobîndite în perioada de timp puterea instalată a întrecut de a realizat peste 70 la sută găzile de tractoare. Conducerile
să execute în comun toate lu 4 ori pe cea instalată pînă în acestor gospodării colective nu
Sltuafia însămîntărilor din e- crările, începînd de la însămîn- In ziua de 31 martie a.c., 34 cuprinsă între 1—29 martie 1944. Suprafeţele irigate au Mulţi tractorişti care îşi or înţeleg pe semne că, cu cît spriji
poca I-a a acestui an se prezen ţărî şi pînă la recoltări. familii de ţărani muncitori din a.c., se poate vedea că planul crescut de asemenea de 4,5 ori ganizează bine munca şi oare nă mai mult pe tractorişti, cu atît
ta la data de 20 martie astfel: satul Sîntămăriia Orlea, au de producţie a fcjst realizat în faţă de cele irigate pînă în 1944. folosesc din plin timpul, iau aceştia pot fiace lucrări de cali
gospodăriile de stat realizaseră Inginerii şi tehnicienii agro constituit o întovărăşire agrico proporţie de 104,55 la sută. A- reuşit să depăşească cu mult tate şi într-un timp mai scurt,
planul de însănântare în pro nomi au datoria să controleze, lă, pe oare au denumit-o „Orlea cest rezultat a făcut ca pînă la Conducătorii complexului au planul pe campanie. Tractoriş fapt ce duce ta economisirea de
porţie de 68,49 la sută, gospo împreună cu conducerile întovă Trai ana“. vorbit solilor poporului romîn tii Viorei Miclăuş a realizat zile-muncă şi ta sporirea pro
dăriile colective în proporţie de răşirilor, starea semănăturilor aceeaşi dată, planul pe întreg despre importanţa lucrărilor e- planul pe campanie cu 150 k ducţiei ta hectar. Conducerea
60,66 Ia sută, întovărăşirile a- de toamnă şi acolo unde aces Lia festivitatea inaugurării, au xecutaie şi perspectivele de dez sută, Ion Sechereş cu 128 la gospodărie' colective din Teiuş
grfcole, în proporţie de numai tea sînt slabe, să fie îngrăşate participat un mare număr de trimestrul I să fie depăşit cu voltare a complexului hidroe sută, iar Vasile Simion cu 124 nu numai că nu sprijină pe
24,35 la sută, iar sectorul indi cu îngrăşăminte chimice sau na ţărani muncitori. Echipa artis 1,50 la sută. nergetic de la Isker. fa sută. Simion Lupşan, Ioan tractorişti, dar se situează pe
vidual, în proporţie de 52,35 la turale. In majoritatea întovără tică a căminului cultural" din Şutic, Martin Schazer. şj alţii, poziţia greşită de a amîna lu
sută. Ne întrebăm, cum se ex şirilor se observă că problema Măceu, a prezentat un frumos Ca şi pînă acum, cele mai Barajul. „Stalin“, care .are o au reuşit de asemenea să depă
plică faptul că întovărăşirile a- grăpării culturilor de toamna şi bogat program artistic, oare înălţime de 73 m, stăvileşte a- şească planul pe campanie. crările agricole, pe motivul că
grlcole au rămas atît de mult este neglijată. Este necesar să a fost răsplătit cu vii aplauze. frumoase-rezultat.: Le-au înre pele Iskerului, formînd un lac
în urmă cu însămîntările, fată se treacă de îndată la grăparea gistrat tovarăşii Ana Moldovan, de acumulare lung de 16 km. Realizarea şi depăşirea pla ar fi prea devreme.
acestora, pentru a se uăstra apa DOINA a r d e l e a n u cu o suprafaţă de 11 km2. A- nului se datoreşte în bună mă
de celelalte sectoare? în sol. Iolanda Mărgineanu, Elena pele Iskerului acţionează două sură şi faptului că multe din Intru cît volumul lucrărilor
Bucur, Nicoke Luca, Ioan Dră-
Răspunsul este destul de clar. Conducerile S.M.T.-urilor tre g0j ş{ ioan Haţegan. contractate cu unităţile socia
Inginerii şi tehnicienii agronomi
s-au mulţumit cu faptul că au buie să ajute întovărăşirile a- • ttM U M M tH f* gospodăriile colective sprijină liste nu acoperă capacitatea de
ajutat întovărăşirile să-şi în gricole mai mult ca pînă acum.
tocmească planul de producţie, trebuie arătat că ajutorul pe Adunări populare pentru votarea S -a m ă r i t c a p a c i t a t e a brigăzile de tractoare. Condu lucru a maşinilor şi tractoare
iar mai departe le-au lăsat să care S.M.T. Orăştie îl dă întovă autoimpunerîlor pe anul 1957
se descurce cum vor şti. Trebuie răşirilor este nesatisfăcător. In maternităţii din Deva cerile gospodăriilor colective lor, S.M.T. ajută şi ţăranii mun
menţionat că la mulţi mai dăi afară de faptul că tractoarele din Cistei, Obreja, Oiejdea şi al citori individuali, pentru a-şi lu
nuie tendinţa greşită de a sub sînt trimise cu întîrziere pen Zilele trecute, prin grija sec tele, s-iau îngrijit pentru a pre cra pămîntul.
aprecia rolul întovărăşirilor a- tru a executa lucrările contrac ţiei sănătate a Sfatului popular
gricole în creşterea producţiei a- tate, se constată că agronomii La Ormindea îngriji de respectarea hotărîrilor
gricole. Această tendinţă este de la S.M.T. nu ajută întovără luate. regional şi a conducerii Spita I
foarte dăunătoare şi trebuie şirile pentru a-şi organiza bine Săptămîna trecută, în sala lului unificat din Deva, s-a dat
combătută cu toată tăria de că munca, nu le arată importanţa căminului cultural din Ormin EMANOÍL DIACONESCU în folosinţă cu întreaga capaci Să redăm agriculturii terenurile
tre organizaţiile de partid şi executării în comun a lucrărilor dea, raionul Brad, a avut loc corespondent
sfaturile populare. o adunare populară a locuito tate, maternitatea din oraşul n e p ro d uctive şi slab p ro d u c tiv e
şi nu le dau îndiumări practice rilor satului. La adunare a fost La Ribicioara Deva.
Inginerii şi tehnicienii secţii prezentată o dare de seamă de
lor şi punctelor agricole, trebuie pentru a face acest lucru. către tov. Ioan Demian din Cetăţenii din satul Ribicioara, In urma muncii intense de
să se îngrijească pentru ca în partea comitetului executiv al raionul Brad, au ţinut adunarea
sămîntările din această primă S.M.T.-urile au datoria de a în sfatului popular comunal din populară pentru votarea autoim- puse de către constructorii din Chemarea la întrecere patriotică a Comitetului executiv
vară să fie făcute în toate înto Băiţa, asupra sumelor încasate punerilor pe anul 1957 în ziua cadrul T.R.C.L.H. şi a persona
druma şi ajuta întovărăşirile să- şi a lucrărilor de autoimpune- de 25 martie. In acest sat, lo- lului maternităţii, numărul pa al sfatului popular raional Marghita din regiunea Oradea
vărăşirile, Ia timpul optim, re executate în anul trecut, cuitorii au hotărît ca să folo- turilor s-a ridicat la 65, faţă de
şi creeze şi să-şi dezvolte fon După aceea s-a trecut la vota- sească fondurile din autoimpune- 20 cîte erau în anul 1951. Sala Oamenii muncii din satele raionului nostru au primit cu
fiindcă numai astfel se va putea rea autoimpunerilor pe anul re pentru repararea localului de de operaţii s-a dotat cu apara însufleţire rezoluţia plenarei Comitetului Central al Partidului
duri de bază. Ele au posibilitatea 1957, stabilindu-se şi lucrările. Şcoală şi construirea unei ma- tură modernă, k r interiorul clă Muncitoresc Romîn din decembrie 1956 şi au început o acţiu
asigura o producţie sporită la Astfel, adunarea populară a vo- Laz” de lemne. dirii a fost complect renovat. ne susţinută pentru valorificarea terenurilor neproductive şi slab
(Continuare in pag. 2-a) tat continuarea lucrărilor de ra- Pentru înlăturarea totală a productive în vederea creşterii producţiei agricole.
hectar. Ei nu trebuie să uite că dioficare ia satului, împrejmuirea Mulţi dintre participanţii la eventualelor contaminări, legă
’p p p p p p p n p p n i ~'t 'f adunare, printre care Solomon tura pacientelor cu cei din afară Pe baza propunerilor venite din rîndul ţăranilor muncitori
şcolii şi pardosirea sălilor de Duda, Nicolae Trifan şi Roman nu se mai face prin vizite direc şi în urma studierii posibilităţilor locale, comitetul executiv al
te, ci prin convorbiri telefonice sfatului popular raional Marghita, îndrumat de comitetul raio
clasă. Dan> s“au angajat ca pe lîngă de la telefoanele cu priză, insta nal de partid a luat încă din cursul anului trecut o serie de
bani, să contribuie la realizarea late acum în fiecare salon. Ma măsuri pentru a reda agriculturii terenuri nefolosite încă.
In aceeaşi adunare, s-a ales lucrărilor votate şi prin muncă mele internate aici se bucură de
voluntară. o îngrijire atentă din partea a La chemarea comitetului executiv al sfatului popular au
noul comitet de cetăţeni şi co 23 de cadre medicale. răspuns cu entuziasm mii de ţărani muncitori din raionul nos
AUREL PÎRITU tru dornici de a contribui la ridicarea agriculturii, la ridicarea
misia de revizie, care se vor corespondent nivelului de viată.
Ca rezultat al muncii depuse au fost redate agriculturii
peste 450 ha. lereri neproductiv, s-au ameliorat prin măsuri de
prevenire a inundaţiilor alte 800 ha. şi s-au efectuat pe o distan
ţă de 28 km., pe traseul nurilor Ier, Gyepes şi Huszasău im
1 portante lucrări hidroameliorati ve.
I Convins fiind că în toate raioanele patriei noastre sînt
j j magini de pe şantierul tineretului 1 încă suprafeţe de terenuri ce pot fi redate producţiei agricole
din ^Hunedoara 1 prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, cu mijloace şl posibilităţi j
1
1 locale, comitetul executiv a! sfatului popular raional Marghita,
0 exprimîiid dorinţa ţăranilor muncitori din raionul nostru,
1 cheamă toate comitetele executive ale sfaturilor populare raio
nale din întreaga ţară să desfăşoare o largă acţiune pentru pu
0 nerea în valoare a terenurilor neproductive şi slab productive,
¦) contribuind astfel la sporirea producţiei agricole.
1 In acest scop comitetul executiv al sfatului popular raional
-)
I Marghita îşi ia următoarele an gajamente :
1
1 1. Terminarea lucrărilor de regularizare a cursului pîrîului
1 Huszasău pe o lungime de 8 km., a văii Iteului pe o lungime
de 12 km. şi a văii Gyepes pe o lungime de 10 km., şi execu
1 tarea canalului de descărcare din satul Mişca-Chislaz pînă la
I rîul Barcău, pe o distanţă de 5 km. Prin aceste lucrări se
1 îmbunătăţesc simţitor condiţiile de producţie pentru circa 1.200
] ha. şi se redau agriculturii încă 500 ha. teren.
j 2. Aplicarea unor măsuri tehnice de conservare a solului
1 pentru stăvilirea eroziunilor în comunele: Bale, Brusturi, Bur-
I
I zuc, Popeşti, Sîrbi, Suiuc, Voievozi şi Boianul Mare.
I 3. Defrişarea unei suprafeţe de 250 ha. păşune şi regene
I
rarea unei suprafeţe de 150 ha. Vor fi executate lucrări de îmbu
I nătăţire a păşunilor, prin curăţiri de terenuri, defrişări şi în-
I sămînţări suplimentare cu ierburi perene în toate comunele.
I
III Tinerii brigadieri de pe şantierul tineretului de la Hune- Pe şantierul noului laminor de Ia Hune- 1 4. întreţinerea lucrărilor executate pînă în prezent prin
doara, se califică. Aşa de pildă, utemistul Pavel Poşniciuc, s-a doara, lucrează şi sudorul Traian Sîncrăian. ] consolidarea taluzurilor şi despodmolirea albiilor înfundate.
Mulţi dintre tinerii brigadieri sosiţi pe şan calificat recent în meseria de fierar-betonist. Executînd lucrări de bună calitate şi depă- I
tierul tineretului de la Hunedoara, au început ) Vom depune toate eforturile pentru ca angajamentele luate
L să înveţe cîte o meserie. Tînăra brigadiera 1 în întrecere să fie îndeplinite în cele mai bune condiţii pentru
ca şi în acest fel să contribuim la întărirea economică a scum
} pei noastre patrii, la ridicarea continuă a nivelului de trai al
oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
j
Comitetul executiv al sfatului popular
L Margareta Babă, şi-a ales meseria de sudor Iată î în clişeul de faţă, iucrînd la montarea scheletului şindu-şi sarcinile de pian el este fruntaş în 1 raional Marghita — regiunea Oradea
t lat-o în clişeul de faţă, mînuind aparatul grinzilor din oţel-beton, pentru construirea cuptoarelor adînci. producţie. (j
j- de sudură electrică. ,___! ,__ 1 ,___l . J - f u . / — I \— I \— I <- ¦W/iJUu/u/u/vJuJv L-J !_./ I. 1 \— I ----1 \— t >— / V / <_!>_/•_/«—t- JJ«_t._>\ _—/<—IW-J.—/< /<-
L
/u J ü u J u /u /ü Ü u /J i