Page 10 - 1957-04

Pag. 2
Exemplu în aplicarea
regulilor agrotehnice
Obţinerea unor producţii spo­
rite la unitatea de suprafaţă
este obiectivul principal ce stă
în fata muncitorilor de la gos­
podăria de stat din Apoldu de
Sus, secţia Miercurea.
Pentru a realiza acest obiec­
tiv, muncitorii de la secţia
Miercurea se străduiesc să fo­
losească din plin fiecare zi
bună de muncă. Astfel, ei au
reuşit ca pînă la 28 martie să
termine însămîntările din epo­
ca a I-a şi să pregătească în­
treaga suprafaţă de teren ce
urmează să fie însămîntată cu
culturi din epoca a H-a.
Dar, pentru a se putea obţi­
ne o recoltă bogată nu este de
ajuns numai să semeni la timp.
Culturile au nevoie de hrană şi
pe aceasta trebuie s-o găseas­
că în sol. De aceea muncitorii
de la secţia Miercurea acordă
o mare atenţie îngrăşării tere­
nului. Ei au împrăştiat cîte 200
kg. potasiu la ha. pe cele 30
ha în care s-au însămîntat car­
tofii. Pe terenul în care se va
însămînta porumbul s-au dus
cîte 25 tone gunoi de grajd, la
hectar iar la grădina de legu­
me şi zarzavaturi s-au trans­
La G.A.S. Apoldu de Sus
lipsesc aracii pentru vie
La secţia din Gîrbova a gos­
podăriei agricole de stat din
Apoldu de Sus, lucrările în vie
sînt avansate. Tăiatul s-a făcut
pe o suprafaţă de peste 160 ha.
arăcitul s-a făcut pe 116 ha.,
iar cercuitul pe o suprafaţă de
peste 100 ha. Sapa mare şi a-
ratul printre rînduri s-au făcut
de asemenea pe suprafeţe des­
tul de însemnate.
Muncitorii de la această sec-
Două întovărăşiri
zootehnice
Duminica trecută s-au inau­
gurat în raionul Brad două în­
tovărăşiri zootehnice. In întovă­
răşirea „Zorile“ din satul Buti-
.gani au intrat 34 de familii, cu
157 de oi şi 31,20 ha. pămînt,
iiar în întovărăşirea „Horia“ din
Valea Brad, au intrat 29 de fa­
milii, cu 153 de oi şi 14 ha. de
pămînt. Printre primii ţărani
muncitori care s-au înscris în"
întovărăşire .au fost Ion David,
Gheorghe Nicula, Ioachim De-
neş, Gheorghe David şi alţii.
C. TUDORAN diferite probleme de gospodă­
corespondent rire şi înfrumuseţare a comu­
---------? ---------
Fruntaşă pe raion
Cooperativa din Poiana a
reuşit în acest an să-şi rea­
lizeze planul de aprovizionare, In curînd o nouă piaţă
în proporţie de 122 la sută, pla­
nul de achiziţii cu 102 la sută
şi planul de noi membri coo­ ranilor muncitori care-şi desfac
peratori cu 125 la sută. In fe­ produsele industriale şi agricole
lul acesta, cooperativa din Po­
iana a devenit o cooperativă
fruntaşă pe raionul Sebeş.
M. DOBROTA să amenajeze o nouă plajă,
I. ONIŢA care va fi pavată cu piatră, pe
SCRISOARE DE LA PRIETENI DRAGI rea bandajelor înainte de mon­
Dragi tovarăşi,
Colectivul Uzinei de reparat
locomotive „F- E. Dzerjinski“ din
Voronej, vă mulţumeşte pentru
calda şi sincera dvs. scrisoare.
Noi sîntem buouroşi că ne
scriu feroviarii în legătură cu
materialul rulant, prietenii noş­
tri apropiaţi şi tovarăşii de mun­
că. Noi sîntem fericiţi că prie­
tenia dintre popoarele sovietic
şi romîn se bazează pe nemuri­
torul principiu leninist de egali­
tate al popoarelor, suveranitate
şi independenţa lor naţională.
Aceasta, încă odată, este sub­
liniată cu toată puterea în de­
claraţia guvernului sovietic din
30 octombrie 1956, declaraţie
oare prevede principiile de dez­
voltare şi întărire pe mai depar­
te a prieteniei şi colaborării în­
tre Uniunea Sovietică şi cele­
lalte state socialiste. întregul
nostru popor se bucură de suc­
cesele şi izbînzile ţărilor de de­
mocraţie populară. La opera de
construire a frumoasei Dvs- ţări
au contribuit succesele obţinute
de poporul romîn. Nouă ne sînt
deosebit de dragi succesele fe­
roviarilor din R.P.R.
Poporul sovietic munceşte în
prezent pentru îndeplinirea în­
semnatelor sarcini puse în faţă
de cel de al XX-!ea Congres al
P.C.U.S. tn îndeplinirea acestor
sarcini un loc de onoare îl o- In anii puterii sovietice, de copiii noştri au reconstituit u- timp funcţionează cu succes comotive. Din secţia strungărie,
cupă căile ferate. Noi, reparato­ la meşteşugul primitiv, uzina zina şi oraşul. La 1 Mai 1943 cuptorul electric pentru încălzi­ Iov. Giufistov a aplicat metoda
portat şi încorporat în sol 500
tone gunoi de grajd. Tot pe te­
renul în care vor fi cultivate
legume şi zarzavaturi s-au mai
administrat 1,25 tone azotat de
amoniu şi 3,5 tone superfosfat.
La unele culturi de legume
cum sînt de exemplu foioasele,
li se vor aplica îngrăşăminte şi
pe faze de vegetaţie. La răsă­
rire se va aplica cîte 50 kg.
azotat de amoniu la hectar, iar
după cca. o lună se va aplica
din nou cîte 50 kg. azotat de
amoniu la hectar la aceleaşi
culturi.
O atenţia deosebită se acor­
dă îngrijirii culturilor de toam­
nă. întreaga suprafaţă de peste
100 hectare însămîntată cu grîu
şi secară a fost îngrăşată a-
cum în primăvară, cu cîte 100
kg. azotat de amoniu la hectar.
Ţinînd seama de importanta
aplicării diferenţiate a regulilor
agrotehnice, muncitorii de la
secţia Miercurea, au grăpat
cultura de grîu pe o suprafaţă
de 25 hectare unde plantele au
fost mai dezvoltate. Cultura de
grîu de pe restul suprafetii,
fiind mai slabă, s-a lăsat ne-
grăpată pînă prinde putere.
ţie se izbesc însă, în străduinţa
lor pentru a termina la timp
fiecare lucrare, de o greutate
pe care conducerea gospodăriei
putea s-o evite. Este vorba des­
pre araci. In total secţia are
nevoie de cca. 40.000 araci. A-
ceştia au fost comandaţi de că­
tre şeful secţiei încă de la în­
ceputul lunii ianuarie. Dar nici
pînă în prezent, cu toate că
timpul este înaintat, nu au fost
asiguraţi decît cca. 3.000 de a-
raci şi aceştia sînt necorespun­
zători deoarece au dimensiuni­
le de stîlp.
Conducerea gospodăriei de
stat din Apoldu de Sus va tre­
bui să se intereseze pentru a
procura cît mai de grabă aracii
necesari.
Noutăţi din TEIUŞ
Hotărîri luate
Adunarea populară din co­
muna Teiuş a stabilit 35.000
lei ca fond de autoimpunere pe
anul 1957. După oe s-au dezbătut
nei, s-a stabilit ca prin muncă
voluntară şi prestaţie, să se
pietruiască străzile V. I. Ixmin
şi Barbu Lăutaru, să se tencu­
iască Şcoala medie mixtă şi să
se repare podeţele din comună.
Pe zi ce trece, creşte numă­
rul unităţilor socialiste şi a ţă ­
pe piaţa Teiuşului. Pentru a ti­
ne pas cu această dezvoltare.
Comitetul executiv al Sfatului
popular Teiuş, a luat hotărîrea
Coleciivul atelierelor C.P.R. Simeria a primit recent o scrisoare de la ( •au reconstituit secţia de turnă­
colectivul uzinelor de reparat locomotive „F. E. Dzerjinski" din Voronej, (
în legătură cu munca desfăşurată de personalul uzinei pentru asigurarea
unor reparaţii de caliiaie şi la termen.
Scrisoarea pe care o publicăm mai jos este un răspuns la scrisoarea
adresată acum cîiva timp de colectivul Atelierelor C.F.R. Simeria, uzinei
„Dzerjinski", cînd le-a joşi trimisă feroviarilor sovietici şi o pictură cu
noua cazangerie a atelierelor de la Simeria. Prin scrisorile ce şi le trimit,
cele două colective îşi împărtăşesc re ciproc experienţa obţinută în muncă, s
îşi arată realizările dobîndite şi se sfătuiesc, ca intre prieteni sinceri,
asupra posibilităţilor de a asigura transportul feroviar cu locomotive repa
râie la timp şi în bune condiţittni.
Publicăm mai jos scrisoarea prim ită de la feroviarii sovietici.
rii de locomotive ne străduim
din toate puterile să asigurăm
munca fără întrerupere şi cu me­
rite deosebite să întîmpinăm
cea de a 40-a aniversare a Ma­
relui Octombrie-
Nu ascundem că drumul nos­
tru nu a fost uşor. Pînă la re­
voluţie patronii uzinelor noastre
au fost acţionari asociaţi, care
în goană după supnaprofit au
exploatat muncitorii pînă la ma­
ximum. Dar muncitorii au
luptat, au organizat greve şi
demonstraţii. Mulţi dintre ei în
această lupta şi-au dat viaţa
pentru viitorul luminos al cla­ evacuare au pornit imediat la laţii de încălzire şi topire a mecanică şi frezorul Costiucen-
sei muncitoare. Despre aceasta,
cu elocvenţă, aminteşte placa
comemorativă dintr-o secţie a
uzinei unde au avut loc adunări
revoluţionare.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Măsuri de prevenire a incendiilor
pe timpul primăverii
In mediul sătesc şi în sectorul lo­
cativ de la oraşe, incendiile sînt deo-
bicei provocate din jocul copiilor cu
focul, focuri făcute prin curţi şi pe
străzi pentru arderea gunoaielor, a-
runcarea cenuşei cu jar la întîmplare,
improvizarea bucătăriilor de vară şi
a cuptoarelor de copt pîine, coşurile
deteriorate şi necurăţate ca urmare a
unei lungi perioade de folosire a lor
şi crearea condiţiilor favorabile de in­
cendiere a pădurilor ca urmare a a-
cumulării unui strat mort, a reduce­
rii umidităţii şi lipsei de verdeaţă.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare trebuie să înscrie în planu­
rile de apărare împotriva incendiilor,
măsurile necesare a se lua şi să dea
decizii în acest scop, iar formaţiile
voluntare P.C.I. să contribuie la reali­
zarea următoarelor m ăsuri:
— intensificarea muncii de propa­
gandă şi agitaţie împotriva incendii­
lor. Aceasta se poate desfăşu­
ra la şcoli şi prin cercurile de pio­
nieri, prieteni ai pazei contra incen­
diilor, pentru a îndruma copiii să nu
se joace cu focul, iar părinţii să
nu lase copiii mici fără supraveghe­
re în această privinţă;
— îndrumarea cetăţenilor pentru cu­
răţirea curţilor şi a terenurilor virane
de gunoaie, bălegar, împrăştiate şi
alte resturi, a uscăturilor de la arbori
etc. şi scoaterea lor în afara locali­
tăţilor ;
— asigurarea curăţirii coşurilor ce
sînt de obicei încărcate cu funingine
către sfîrşitu! perioadei de încălzire,
prezentînd un pericol mai accentuat şi
luarea de măsuri pentru demontarea
instalaţiilor provizorii de încălzit:
— îndrumarea şi controlul asupra
instalării bucătăriilor de vară şi a
cuptoarelor de copt pîine. (Această
sarcină revine în mod deosebit forma­
ţiunilor voluntare P.C.I.).
— interzicerea facerii focurilor des­
chise ia întîmplare, în apropierea şu­
rilor de furaje sau a construcţiilor,
fără supraveghere sau pe timp de vînt.
— instrucţiuni şi reguli privind de­
pozitarea cenuşei rezultate din ve­
tre. (Aceasta devine foarte pericu­
loasă odată cu trecerea la un ano­
timp u sc a t); de asemenea, interzicerea
arderii gunoaielor pe lîngă case sau
pe străzi. (Aceasta trebuie să se facă
o suprafaţă de 10.900 m.p. In
noua piaţă se vor construi 14
mese de beton, lungi de cîte 8
m. Pînă la această dată, s-au
construit 7 mese.
Succesele colectiviştilor
Colectiviştii din Teiuş au
terminat toate însămîntările de
păioase şi cartofi care au fost
prevăzute în epoca a I-a. In
momentul de fată ei lucrează
la pregătirea celor 10 ha. de
porumb, din care 5 ha. le vor
însămînta cu porumb hibrid.
112 la sută depăşire de plan
Achizitorii Dumitru Radu şi
Silviu Sălcău de la cooperativa
„9 mai 1945“, au achiziţionat
9.500 ouă, 310 kg. deşeuri tex­
tile, 86 kg. seminţe de dovleac,
75 kg. seminţe de floarea soa­
relui, 17 kg. lînă şi alte pro­
duse. A- °TOlU
noastră a trecut la o înaltă me­
canizare. Din 1935 muncitorii
noştri au dat de 4 ori mai mul­
te locomotive reparate ca pînă
în perioada lui Octombrie. Ama­
rele Război de Apărare a Pa­
triei a curmat dezvoltarea uzi­
nei- In perioada ocupaţiei Voro-
nejului de către ocupanţii fas­
cişti, uzina a fost distrusă com­
plect şi transformată în ruină.
Oraşul nostru a fost distrus de
fascişti în aşa măsură îneît în
Voronej au rămas numai 6 la
sută din locuinţe. Conducătorii
şi muncitorii uzinei întorşi din
refacerea secţiilor uzinei şi lo­
cuinţelor. Nepunînd la socotea­
lă greutăţile războiului, hrana
neîndestulătoare, locuinţele, hai­
nele, etc., comandanţii, soţiile ş'
atunci cînd e cazul numai la cîmp
sau în • crematorii speciale la oraş).
In afara acestor măsuri care pri­
vesc întreaga populaţie, în planurile
de apărare a localităţilor este necesar
să se prevadă şi să se realizeze:
— amenajarea surselor de alimen­
tare cu apă pentru incendii prin re­
pararea rămpilor deteriorate peste
iarnă şi consolidarea malurilor şi
drumurilor de acces către rampe;
— repararea şi consolidarea diguri­
lor pe rîurile ce seacă pentru crearea
rezervei de vară, precum şi îndiguirea
apelor de primăvară rezultate din to­
pirea zăpezii, în regiunile lipsite de
alte surse de apă ;
— curăţirea bazinelor artificiale de
mîlul depus peste iarnă şi repararea
gardurilor de protecţie a surselor de
pe rîuri;
— plantarea perdelelor verzi de pro­
tecţie în locurile indicate;
— verificarea şi repararea materia- ,
Uliul de incendiu al F.V.P.C.l. şl pre­
gătirea lui pentru acţiune pe timp de
vară; (procurarea butoaielor şi a altor
vase pentru apă, ungerea axelor etc.).
De asemenea, sfaturile populare
care au pe teritoriul lor păduri ce le
aparţin şi ocoalele silvice trebuie să
verifice planurile de apărare a pă­
durilor aprobat prin H.C.M. nr.
3912/1953 şi să treacă la aplicarea iul
curăţind sectoarele vulnerabile de us­
cături, reparînd observatoarele, organi-
zînd patrulări şi pregătind uneltele
de stingere în funcţiile stabilite.
Unităţilor S.M.T., G.A.S. şi G.A.C.
le revin următoarele sarcini:
— verificarea, repararea şi pregăti­
rea utilajului mecanic, cu care se va
lucra în campania de însămînţări şi
de vară din punct de vedere al pre­
venirii incendiilor şi dotarea lui cu
utilajele iniţiale de stingere, in mod
deosebit se va urmări aceasta la va­
goanele brigăzilor de tractorişti,
— instruirea tractoriştilor înainte de Sînt însă şi părinţi care nu deschiderea perspectivei unei treprins o serie de acţiuni pen­
ieşirea la cîmp, asupra regulilor de
prevenire a incendiilor, ce trebuie res­
pectate la folosirea utilajului agricol
şi cantonamentului.
Organele chemate a organiza paza
contra incendiilor în sectoarele lor de
activitate trebuie să ceară organelor
de conducere P.,C.Im sprijinul. «
Adunarea generală
a cooperativei
„C rişana"
Duminică a avut loc adunarea
generală a cooperativei meşte­
şugăreşti „Crişana“ din Brad.
La lucrările .adunării au parti­
cipat 188 de cooperatori, care
au ascultat darea de seamă şi
au ales noul consiliu de condu­
cere. Luînd cuvîntul, tovarăşii
Ion Nitra şi Ion Nica, au criti­
cat vechea conducere a coope­
rativei pentrucă a creat goluri
de producţie şi nu s-a ocupat
suficient de viaţa culturală.
După aceea s-a ales noul con­
siliu de conducere, în frunte cu
tov. Ion Baciu.
C. GRADEANU corespondent
torie şi au dat prima şarjă de
fontă. După aoeea au fost re­
constituite secţiile meoan-ică, oa-
zangerie şi altele. La sfîrşitul a-
nului 1947, colectivul uzinei a
terminat reconstruirea staţiunii
electrice a uzinei şi din acest
timp în uzina noastră a crescut
productivitatea muncii atingînd
nivelul de pînă la război, ca în
anul 1955 să fie şi mai mare.
Dragi prieteni,
Noi şi familiile noastre ne a-
mintim bine grozăviile războiu­
lui, pieirea copiilor nevinovaţi,
femeilor şi bătrînilor, ne amin­
tim perfect cum războiul a dis­
trus preţioasele valori cultura­
le ale patriei- Iată de ce luptăm
cu atît entuziasm, pentru pace.
In anii cincinalului de după
război, secţiile noastre au fost
înzestrate cu noua tehnică. In
secţii se aplică metode de pre­
lucrare cu viteză a pieselor de
locomotivă. Se aplică sudarea
automată şi sudarea cu gaze sub
presiune la refacerea pistoane- a pieselor pentru material ru­
lor, tijelor, bielelor şi discurilor lant. Iniţiatorul acestei metode,
de sertare. Funcţionează insta­ frezorul Samsonoc din secţia
metalelor cu ajutorul curentului
de înaltă frecvenţă. Cu aseme
nea metode se face tratamentul
termic al pieselor de schimb la
locomotive şi a sculelor. De un
Nr, 719
Importanta ajutorului dat de părinfi
^in procesulS Hde edHucare a copaBai|lor
Şcoala pregăteşte noua gene­ mod temeinic, cl dimpotrivă îl somn, muncă şi odihnă, să nu
raţie pentru viată, înarmează antrenează în diferite activităţi admită întîrzierea la şcoală, să
pe elevi cu cunoştinţe; multila­ dăunătoare invătămîntului. Pen­ le dea acasă un loc de muncă,
terale, îi educă în spiritul pa­ tru a-i readuce şi pe aceştia în urmărind îndeplinirea strictă a
triotismului socialist al dra­ rîndul, (celorlalţi, pentru a-i de- temelor, şă le dea o educaţie
gostei fată de muncă, . sinceri­ . termina să participe şi ei ală- sănătoasă'-, faţă de obligaţiile
tate, cinste, cu raj'şi ajutorJre- Aturi de şcoală .-în complicatul şcolii, să le dezvolte sîrguinţa
ciproc. * proces de educare a . copilului,, şi să le imprime cinstea şi res­
Sarcinile educării se împli­ am o-ganizat în cadrul orelor pectul faţă de cei vîrstnici.
nesc în procesul de învăţămînt culturale, vizite la casele lor de in felul acesta procedînd, noi
de către .membrii 'corpului di­ două ori pe s.ăptămînă. Aşa am am reuşit să realizăm unitatea
dactic şi organizaţiile de tine­ reuşit,' printr-o muncă răbdă­ dorită între educaţia familiei şi
ret. toare şi constantă să i facem a şcolii, formînd prin ea oa­
meni noi, devotaţi patriei.
Alături de şcoală însă şi de să înţeleagă cum că sînt datori
organizaţiile de tineret, familia să acorde o deosebită grijă pen-, -¦r- CRISTINA TUDORAN
trebuie să contribuie şi ea. e- - tru sănătatea copiilor,’să adorde.
ducarea copiilor în spirituPdra- acestora orele necesare de I învăţătoare — Căstău
raionul Orăştie
gostei fată de muncă. Perspectiva bucuriei —
Astfel, la şcoala elementară
de 4 ani, unde lucrez eu, legă­ important stimulent pentru elevi
tura şcolii cu familiile copiilor,
s-a stabilit în momentul intră­ Marele pedagog Mâkarenltfy lata, de pildă, la şcoala de
rii copiilor la şcoală.-Părinţii, în minunatele, sale opere, ^araţă 7 ani nr. 1 din Sebeş, în anul
ai căror copii au intrări îţi şcoa­ printre altele că adevăraţii! şcolar care a trecut, a fost des-
lă, au fost’chemaţi "în cadrul
şcolii la adunarea cu părinţii, stimulent al vieţii omului, îl chisă elevilor perspectiva urmă-
tn care li s-a făcut cunoscut, cofisţiţuie bucuria zilei de mîi-
cerinţele şcolii privind munca ne“. Şi, intr-adevăr, aceasta toarei bucurii: o excursie a că­
de învăţămînt şi educare a înfrumuseţează şi înnobilează rei itinerar şă cuprindă cele
copilului, iar dînşii prin comi­ viaţa. mai interesante localităţi din
sudul ţării. Desigur că această
tetul de părinţi, au promis un Datoria noastră de pedagogi bucurie a fost condiţionată; la
ajutor preţios în educarea co­ trebuie să ne determine ca să excursie, urmau să participe doar
pilului. Apoi, la şedinţele luna­ acordăm acestui factor o deo­ elevii care vor promova clasa
sebită im portanţă.' Noi sîntem cu succes.
re cu părinţii copiilor, le-am aceia de a căror pricepere şi
făcut cunoscut schimbările fi­ E lesne de înţeles că fieca­
zice şi psihice ale fiilor lor în tact depinde ca în tinerele ge­ re elev dorea fierbinte să plece
dezvoltarea şi reuşita lor la în­ neraţii să fie sădită dorinţa de în excursia anunţată şi în con­
a lupta mereu pentru ca aceas­ secinţă ritmul muncii la învă­
văţătură. tă bucurie a zilei de mîine să ţătură a crescut simţitor.
Rezultate frumoase în urma fie întotdeauna nouă şi să ser­
vească .intereselor colective. Constatîndu-se această latu­
acestor şedinţe am realizat cu Spre ziua de mîine trebuie să ră bună a acţiunii, la şcoala a-
familiile Gheorghe Ursulea.nu, se înainteze, cu gîndul de a o miniită, s-a luat hotărîrea ca
I. Suciu, I. Fleşeriu, I. Bădă- face mai bună, mai frumoasă,
lău, Gh. Dănilă, St. Mertan, mai bogată decît cea de azi. excursiile de sfîrşit de an, pen­
Aceasta e una din cheile pro­ tru elevii merituoşi, să se pre­
î. Domu, Samoilescu şi alţii gresului. schimbe într-o tradiţie. Şi în a-
cest an va fi organizată o ex­
prin interesul continuu pe oare
l-au manifestat au consti­
tuit preţioase ajutoare în mun­ In munca noastră de stimu­ cursie a cărei itinerariu, de rin-
ca de educare şi instruire a lare a elevilor, de mobilizare a dul acesta, se va îndrepta în
copiilor de şcoală. acestora pe frontul învăţăturii, spre nordul tării. Deja s-au în­
acordă importanţă şi interes bucurii, contează extrem de tru procurarea fondurilor ne­
pentru notele şi purtarea copii­ mult şi dacă ea este cu price­ cesare,
PETRU FiLIMON
lor ior, care nu-şi ajută copii pere folosită, aduce rezultate
în a-şi însuşi cunoştinţele în deosebit de frumoase. corespondent
¦La casa tinerei general® e
In grădină se străduiesc ca să transforme rul basmului său cu o fată de
Din grădina casei pionieri­ grădina, dintr-o întindere obiş­ împărat, cu mărul de aur şi cu
nuită plină de tot felul de bă­ atît de minunate întîmplări.
lor din Deva, rîsetele, ca nişte
clopoţei se aud pînă departe. lării, intr-un parc pitoresc. -• ...„şi nu era seară fără ca
Strigăte ascuţite de surprinde­ Camera poveştilor să nu îmbrace grăjdarv.l haine
cu totul şi cu totul de ani".
re, vorbe cu tilc, glume copilă­ De jur împrejur măsuţe mici Copiii stăpîniţi de emoţie as­
reşti, toate te impresionează, servesc drept piedestaluri unor cultau atenţi:
sugerindu-ţi o nemărginită trucaje din lemn îh mărime ...„iar noaptea călărea prin
dragoste faţă de aceşti tineri naturală, întruchipînd cele mai faţa fetei de împărat străluci­
atît de veseli, zgomotoşi. felurite personaje de basm. tor ca soarele, fiindcă pasă-mi-
In fundul grădinii, un şir Aici întîlnim pe neînfricatul te vestmîntul său era din fir
lung de pionieri se ţineau unii Făt-Frumos al cărui paloş a do- de aur"...
pe alţii de briu, iar primul tră­ borît nenumăraţi zmei, pe Ilea­ Micuţii ascultători, fermecaţi
gea de o rădăcină îndărătnică na Cosînzeana — o fată de o de minunăţia basmului, trăiau
care neţinînd seama de voinţă frumuseţe răpitoare, pe Statu- aevea viaţa eroilor, confundin-
Palmă-Barbă-Cot, Balaurul cu du-se cu aceştia şi inv&ţînd de
lor, nu vroia să se rupă.
7 capete, care varsă pe nări
Un ultim efort, o ultimă în­ trîmbe de foc, pe legendarii la dînşii să fie !buni, drepţi şi
cordare şi rădăcina, ca împin­ Sfarmă-Platră şi Strîmbă-Lem­ bravi.
să de un resort subteran, se ne, toţi eroii care ne-au fasci­
rupse, iar vajnicii muncitori Cuvintele povestitorului, bo­
gate în imagini, cădeau ca o
căzură claie peste grămadă, nat cîndva în copilărie, toţi sînt sămînţă rodnică în glia sufle­
aidoma ca cei din basmul cu
ridichea. aici în camera poveştilor. tului tinerei generaţii, care
Interesîndu-mă, am aflat de Povestitorul, prof. Oprea Va­ mîine va scrie prin măreţia ,
la tov¦ Toma Pienaru, directo­ lentin, aşezat pe un scaun mai faptelor, un basm adevărat al ^
înalt, pe care toţi de aci îl nu­ unei vieţi fericite, un basm al
mesc „tron", cu o voce duioasă vieţii noi.
rul casei pionierilor, că tinerii şi caldă, începu să-şi depene fi­ D. STAICU
de strunjire cu viteză la bidoa­ perioare, iar uzina are o şcoală
tarea lor pe roţi. In secţia de nele d-e cilindru şi alte piese, medie pentru tinerii muncitori.
turnătorie aproape toate piese­ îndeplinind norma peste plan Desigur că noi nu ne limităm la
le din bronz se toarnă în co- pînă la 400 la sută. aoestea' Noi trebuie să căutăm
chile. Tot aici lucrează maşini căi noi pentru culturalizarea
centrifuge pentru turnarea că- O clară descriere a iniţiative­ poporului. Statul sovietic nu
măşuelii sertarului- In secţia de lor pentru îndeplinirea planului precupeţeşte mijloacele de întă­
fierărie se efectuează o mecani­ înainte de termen ne-o face su­ rire a bazelor materiale în
zare mai mare. La confecţiona­ dorul din secţia de cazangerie, transporturi şi înarmarea aces­
rea osiilor dé vagoane se aplică tov. A. S. Topichin, care a înde­ tora cu tehnioa cea mai înain--
metoda „fierarul mecanic“. A- plinit planul în 1955 cu 251 la bată. In curînd, uzina noastră
proape în toate secţiile se gă­ sută. Expunerea muncii raţiona­ va trece la repararea locomo­
sesc ventilatoare şi colţuri ro­ lizate ne-o face brigadierul lă­ tivelor „Diesel“. Acestei mari
şii. In primul semestru se des­ cătuş tov. A. T. Sviridov din munci creatoare îi trebuie cu­
chide clubul „Karl Marx“, clu­ secţia de armătură. In 1956 el noştinţe speciale şi o înaltă cul­
bul uzinei. a propus 6 raţionalizări. Pro­ tură tehnică.
punerile sale s-au răspîndit şi
De anul nou, 250 familii de în alte uzine de reparat loco­ T ovarăşi,
muncitori şi funcţionari au pri­ motive. In uzina noastră el nu
mit locuinţe confortabile. In este singurul în munca creatoa­ Vorbindu-vă despre faptele
cursul ultimilor 3 ani uzina a re. In ultimul cincinal, de la noastre, noi aşteptăm la rîndul
luorat rentabil. Simţul noului, muncitori, tehnicieni şi ingineri nostru o scrisoare detailată des­
iniţiativa, perseverenţa, succe­ s-au primit 3000 de propuneri pre viaţa voastră, munca pro­
sul, aceste calităţi minunate pe de raţionalizări; mai mult de ductivă şi succesele în muncă.
care Partidul Comunist le insu­ jumătate din ele au fost apliaate Noi vom fi fericiţi dacă şi dvs.
flă omului sovietic, se manifes­ şi aduc însemnate economii. veţi vizita uzina noastră şi, ca
tă în întrecerea socialistă oare oameni de aceeaşi profesie ,să
la noi într-adevăr a devenit Datorită grijii partidului şi discutăm interesele noastre co­
obştească. In ultima vreme, mai guvernului s-au creat toate con­ mune în domeniul reparaţiilor.
mulf ca ori cînd s-a ridicat pe diţiile pentru continua lărgire a
o treaptă mai înaltă această orizontului tehnic şi cultural al Ga semn al apropiatei noas­
mişoare patriotică. Printre în­ muncitorilor noştri. La noi a tre cunoştinţe vă rugăm a primi
deletnicirile feroviarilor, s-iau fost organizată o reţea de şcoli umilul nostru dar, albumul cu
născut şi metode noi de freziare de calificare, cursuri prin cores­ fotografiile ce reprezintă succe­
pondenţă la şcoli medii şi su- sele în anii de după război.
Din însărcinarea colectivului, scrisoarea a fost semnată d e :
Conducătorul uzinei Semeonov
Secretarul comitetului de par tid Cereşnev
ko din secţia de complectate a Preşed. comitetului de înireprin dere Briuhanov
reparaţiilor, au instruit cu meto­ Secretarul comsomolului Corceaghin
dele lor de frezare, nu numai Secţia Cazan. Sudor electric
muncitori ai uzinei noastre, ci Secţia fierărie — fierar Tupichin
şi ai altor uzine de reparat lo­ Secţia montaj — lăcătuş Cotov
Secţia armătură — strungar
Secţia turnătorie — modelar Babohin
Cuzovov
Slepocurov