Page 14 - 1957-04
P. 14
Pas. 2 DRUMUL SOCIAIIS M U LU 1 Nr. 720
DECLARAŢIE
asupra tratativelor dintre delegaţiile guvernamentale ,x)00<x>00<xx><xxx>00c><x>00c0<x>0000c><x><>c''00<x>0<xx>00<xx>00^ Despre munca practică
din şcoli
ale Republicii Populare Romîne Luna martie a fost pentru stder tirgiştii hunedoreni plină de succese.
In toate secţiile, planul de producţie a fost depăşit cu mult — dtndu-se
şi Republicii Populare Bulgaria astfel patriei in plus sute de tone de metal. Tot Ui această lună colecti- , ilele acestea s-a ţinut o şe
dinţă de lucru cu directorii
(Urmare din pag. I-a) şi întărirea păcii în Europa, de vor strădui şi în viitor să lăr In cadrul tratativelor au fost vul secţiilor furnale vechi şi laminoa re au raportat că in \ntreccrea por şcolilor de centru din raionul
Haţeg. In cadrul şedinţei, tova
o deosebită însemnătate este gească şi să adîncească tot mai examinate multilateral proble nită în cinstea zilei de 1 Mai, ei şi-au realizat angajamentele luate de răşul Traian P o p a a prezentat
mele colaborării economice şi a da peste plan 5.500 tone de fontă şi respectiv 2.000 tone de laminate. referatul „Cum s-au aplicat'
tru dezvoltarea relaţiilor comer realizarea unui acord general e- mult aceste relaţii în interesul tehnico-ştiintifice dintre Repu Acest lucru a făcut ca furnaliştii şi luminătorii să-şi. reînnoiască !anga principiile învăţămîntului poli
conomic care să favorizeze blica Populară Romînă şi Re jamentele.
ciale, schimburilor culturale şi schimburile economice tradiţio păcii şi socialismului, pe baza publica Populară Bulgaria în tehnic, la toate obiectele de în-
nale între toate ţările acestui încă din primele zile ale lunii aprilie, slderurgiştll 'hunedoreni au vătămînt, la şcoala de 7 ani din
ştiinţifice reciproc avantajoase, continent. De asemenea, cele deplinei egalităţi în drepturi, a domeniul agriculturii. Cele două Tpteşti“. Pe marginea referatu
împotriva discriminărilor de ori două guverne sînt pentru dez părfi au căzut de acord să ex dat un nou avint întrecerii pornite in cinstea zilei de 1 Mal. lui au vorbit directorii şcolilor
ce fel şi a cortinei de fier ridi voltarea folosirii paşnice a ener respectării reciproce a suverani tindă schimbul de experienţă în . . amm din Sîntămaria, Demsuş şl Ha
cate de cercurile agresive ^inter giei atomice pe baza schimbului domeniul construcţiei socialiste ¦¦ — ¦—. ¦ r-- * -k aa- . - JS-' ¦- u. ţeg. Vorbitorii au arătat că di
naţionale cu scopul de a împie de experienţă şi de cunoştinţe în tăţii şi integrităţii teritoriale, a în agricultură şi să lărgească rectorii şcplllor trebuie să in
dica relaţiile prieteneşti şi acest domeniu între toate ţări schimbul de specialişti, materia IVIiiie reu a#lo merai Ion Chifoşoa, Avram Cuida,-lo- tensifice munca practică pe lo
schimburile economice şi cultu le europene. neamestecului în treburile inter le şi informaţii privind culturi turile experimentale, în ateliere
rale între popoare. le agricole. pentru furnale sif. Cindrea şi Constantin Stoica şi să aplice mai operativ princi
Guvernele romîn şi bulgar ne şi avantajului reciproc. piile învăfămîntului politehnic
In ultima vreme puterile occi consideră că este imperios ne A avut loc un schimb de pă Minereul de fier aglomerat, s-ău dovedit a fi ?ele inai bune.- în şcoli.
cesar să se recunoască dreptu III. reri asupra posibilităţii de a este mult apreciat de furnalişti.
dentale încearcă în mod insis rile Chinei populare ca membru se folosi potenţialul pe oare-1 Din el se poate obţine fontă Tractorişti ' ¦, . E. OSIAC
al Organizaţiei Naţiunilor Uni In timpul tratativelor au fost prezintă pentru cele două ţări mai multă, şi de bună' calitate.
tent crearea unor organizaţii în te şi membru permanent al Con examinate pe larg problemele Dunărea ca sursă de energie, Acest luoru este cunoscut colec ¦fruntaşi 8522 litri lapte contractat
siliului de Securitate al Orga colaborării dintre Republica irigaţii, cale de navigaţie, pen tivului de muncă de la fabrioa
chise, cum sînt „piaţa comună“ nizaţiei. Cele două guverne con Populară Romînă şi Republica tru dezvoltarea pisciculturii şi de aglomerare. De aceea, ei se Mecanizatorii de la S. M. T, jjn comuna Roşia de Secaş, în
sideră că marile probleme inter Populară Bulgaria. S-a consta altele. străduiesc, oa în întrecerea por Orăştie obţin frumoase rezulta * numai 10 zile ale lunii trecu
şi aşa-zisul Euratom la care să naţionale care se referă la pa tat că relaţiile de cooperare şi nită în cinstea zilei de 1 Mai, te în campania de primăvară. te, s-au contractat cu furaje,
participe numai ţări din Europa cea şi securitatea popoarelor nu într-ajutorare care s-au dezvol In domeniul transportului, să dea furnaliştilor cît mai mult Pe staţiune planul pe campanie 4179 litri lapte şi fără furaje
apuseană. Este evident că ase pot fi rezolvate în mod eficace tat între cele două ţări pe bază cele două guverne au ajuns la minereu aglomerat. a fost realizat în proporţie de 4343 litri lapte.
menea organizaţii separate sînt fără participarea marii puteri de egalitate şi avantaje recipro o înţelegere în vederea lărgirii 52 la sută pînă la 30 martie.
îndreptate împotriva colaborării socialiste din Asia, Republica ce au dat rezultate satisfăcă transportului de mărfuri şi a Că reuşesc să facă acest lu In această muncă, s-au evi
popoarelor europene, împotriva Populară Chineză. toare. tranzitului. oru, îl arată însăşi faptele. In Brigada .a IV-a a realizat pla denţiat colectorii Vasile Muntea-
păcii şi securităţii ţărilor lor; ele primele două zile ale lunii a- nul pe campanie cu 100 la sută nu şi Viorel Lupan.
urmăresc să divizeze şi mai Republica Populară Romînă şi Delegaţiile au constatat că Cele două guverne >au însăr prilie, s-au dat peste sarcinile pînă la aceeaşi dată. Brigada a
mult ţările Europei şi să inten Republica Populară Bulgaria legăturile comerciale între cele cinat organele lor competente să de producţie cu 664 de tone mai IX-a care lucrează la G. A. C. I. IONAŞ
sifice activitatea cercurilor agre sînt interesate în întărirea păcii două ţări au crescut continuu, pregătească propuneri concrete mult minereu aglomerat. Cele „PetSfi Sandor“ din Deva, a
sive occidentale. şi colaborării între toate statele depăşind în 1956 de 5 ori vo în legătură cu problemele eco trei brigăzi conduse de Tiberiu realizat de asemenea, pînă la Repară localurile şcolilor
din Balcani şi sud-estul Europei lumul din 1950. Aceste schim nomice discutate, pe baza căro Hrişcu, Gheorghe Mateescu şi 30 martie, planul pe campanie.
In această privinţă puterile a- şi îşi exprimă hotărîrea ca şi în buri ajută în măsură tot mai ra să se încheie acordurile res Simion Anmeş şi-au dovedit şi Cu cîteva zile în urmă, au
viitor să acţioneze în această di mare la dezvoltarea economiei pective. de data aceasta hărnicia lor. Dintre tractorişti, fruntaş pe avut loc adunările populare
pusene acordă un rol deosebit recţie. Ele consideră că toate naţionale şi la ridicarea nivelu staţiune, este tovarăşul Avram din satele Sfbişelul Nou şi Ou-
lui de trai al popoarelor celor In timpul vizitei delegaţiei Fontă peste plan Mihăilă care printr-o bună or
militarismului german. Ele în problemele litigioase, care îm două ţări. Republica Populară Republicii Populare Romîne în ganizare a muncii şi prin îngri- cuiş. Adunările populare au vo
Romînă livrează Republicii Popu Republica Populară Bulgaria s-a „Să ridicăm cu 10 la sută iirea atentă a tractorului a reu tat taxele de autolmpunere şi au
zestrează armata vest-germană piedică îmbunătăţirea relaţiilor lare Bulgaria produse petrolife manifestat cu tărie prietenia fră indicele de utilizare al volumului şit să realizeze planul pe cam hotărît să repare localurile şco
re, utilaj petrolifer, energie elec ţească dintre poporul romîn şi util al furnalelor fată de media panie cu 220 la sută. lilor din aceste două sate. Mulţi
revanşardă cu arme atomice, Republicii Populare Bulgaria cu trică, sare, medicamente şi al poporul bulgar. realizată în 1956 !”¦Sub această dintre sătenii aflaţi la adunare
tele, iar Republica Populară lozincă, furnaliştii hunedoreni, Laminai orii menţin şi-,au achitat taxele. Printre a-
promovează generali hitlerişti la Grecia şi Turcia pot şl trebuie Bulgaria livrează Republicii Cele două delegaţii subliniază de la secţia furnale vechi, au ceştia se găsesc şi tovarăşii Io-
Populare Romîne minereu de cu acest prilej importanta con pornit întrecerea în cinstea zilei ritmul întrecerii slf Moraru, Simion Luca, Au
comanda forţelor militare ale să fie rezolvate pe calea trata fier, cabluri şi conductori, tutun, tactelor directe şi a schimburilor de 1 Mai. Zi de zi, angajamen rel Tufar, Ion Avram, Gheorghe
medicamente, produse alimenta de păreri între conducătorii ce tul lor a fost realizat. Prin mă Pe graficul de producţie din I.azăr şi alţii.
Pactului Atlanticului de Nord tivelor, pentru că aceasta cores re şi altele. lor două popoare în problemele rirea indicelui de utilizare, fur faţa secţiei laminoare, s-'au în
de interes comun privitoare la naliştii au avut posibilitatea să scris noi cifre. In numai 2 zile, M. TONTA
Aceasta constituie un pericol punde în întregime intereselor Vecinătatea celor două ţări şi dea mari cantităţi de fontă pes s-au laminat cu 209 tone mai
succesele obţinute de ele în dez te plan. mult decît prevederile planului. In contul festivalului
pentru pacea şi securitatea tu popoarelor acestor ţări şi va voltarea economiei naţionale per De data aceasta, lupta între
Primele două zile ale lunii a- schimburi, pentru a ocupa pri
turor popoarelor europene, care contribui la menţinerea şl întă prilie nu au desminţit hotărîrea mul loc în întrecerea în cins
tea zilei de 1 Mai, pare a fi
au suferit cotropirea şi consecin lor. In acest timp, s-au dat peste mai strînsă-
ţele dezastruoase a două răz planul de producţie cu 103 tone Timpul va lămuri însă cine
va cîştiga întrecerea. Deocam
boaie mondiale provocate de im mai multă fontă. dată, cele 3 schimburi, conduse
de maiştrii Gh. Andrăşescu,
perialismul german. Şi de data aceasta, brigăzile .Ion Trifu şi Constantin Petru,
aspiră fiecare pentru titlul de
Guvernele romîn şi bulgar se conduse de primii furnalişti fruntaş.
pronunţă cu hotărîre împotriva rirea păcii în Balcani. Stabili mit să se lărgească şi să se în construirea socialismului în Re Elevii şcolii din Poiana, pe
acestor planuri de divizare a rea, susţinerea şi lărgirea rela tărească tot mai mult colabora publica Populară Romînă şi în lîngă succesele la învăţătu
Europei şi de intensificare a ţiilor economice, politice, cultu rea economică şi ajutorul reci Republica Populară Bulgaria, şi ră, obţin succese şi în strînge-
pregătirilor militare agresive. rale între Romînia, Bulgaria, proc frăţesc între Republica în problemele vieţii internaţio rea fierului vechi. Pînă în pre
Iugoslavia, Albania, Turcia şi Populară Romînă şi Republica nale. zent, ei au strîns 1500 kg. fier.
Guvernul Republicii Populare Populară Bulgaria, pe drumul vechi şi alte deşeuri, pentru care
Guvernele romîn şi bulgar au încasat suma de 300 lei,
sumă care a fost vărsată în
Romîne şi guvernul Republicii Grecia corespund Intereselor po industrializării socialiste, al ri sînt însufleţite de dorinţa co contul festivalului.
Populare Bulgaria declară că poarelor lor şi păcii generale. dicării agriculturii în scopul mună de a dezvolta şi întări tot D. M.
sprijină lupta dreaptă a poporu Ambele delegaţii au constatat creşterii bunei stări a ambelor mai mult relaţiile de colabora
lui german pentru unificarea popoare. re multilaterală între Romînia
Germaniei într-un stat democra cu satisfacţie că existenta unor şi Bulgaria. Ele sînt profund
tic şi iubitor de pace. Cele două state socialiste în Balcani, care Cele două părţi au hotărît să convinse că această colaborare
duc o politică de coexistentă încheie un acord pe termen lung va contribui într-o măsură cres-
pentru livrări reciproce de m ăr
ţări consideră că unificarea Ger paşnică, constituie un element furi pe anii 1958-1960.
cîndă la întărirea economiei na
maniei poate fi realizată numai de cea mai mare însemnătate Delegaţiile au examinat pjo- ţionale a celor două ţări şi la
pe calea înţelegerii reciproce în pentru stabilitatea şi colaborarea blema specializării şi cooperării ridicarea bunei stări materiale
ţărilor din această regiune, care în domeniul construcţiei de ma şi culturale a poporului romîn
tre germanii înşişi, prin apro a fost deseori frămîntată de con şini, producţiei de laminate, de şi a poporului bulgar.
pierea celor două state germane, flicte Inspirate şi folosite de pu metale feroase, industriei elec
Republica Democrată Germană terile imperialiste pentru promo trotehnice şi în alte ramuri in Guvernele romîn şi bulgar îşi
şi Republica Federală Germană dustriale precum şi stabilirea exprimă ferma lor hotărîre de
a întări prin toate acţiunile lor
şi nu pe oalea reînarmării Ger varea scopurilor lor agresive. unei colaborări mai strînse în prietenia frăţească şi unitatea
maniei occidentale şi a partici Cele două delegaţii constată domeniul lucrărilor de cercetări de nezdruncinat a puternicului
geologice, de explorare şi ex lagăr al ţărilor socialiste.
pării ei La pactul agresiv al At că relaţiile politice, economice şi ploatare a petrolului. Republica
culturale între ţările lor şi Re Populară Romînă va sprijini Cele două guverne vor depu
lanticului de Nord. publica Populară Federativă Iu Republica Populară Bulgaria în ne împreună toate eforturile pen
Ele consideră că pentru dez goslavia s-au îmbuntătit şi s-au domeniul explorării şi exploatării tru realizarea celor mai profun
de năzuinfi ale popoarelor lor :
voltarea economică a ţărilor eu petrolului, precum şi al folosirii
gazelor naturale din valea riu-
ropene şi pentru ridicarea nive dezvoltat în mod însemnat. Re lui Kumciiska. întărirea cauzei socialismului,
lului de trai al popoarelor lor, publica Populară Romînă şi Re menţinerea şi consolidarea păcii
pentru colaborarea prietenească publica Populară Bulgaria se şi securităţii popoarelor.
In numele guvernului Republicii Populare Romîne, In numele guvernului Republicii Populare Bulgaria,
CHIVU STOICA ANTON IUGOV
Un nou cămin de zi
DECLARAŢIE D e curînd s-a deschis la Ha
ţeg primul cămin de zi pen
cu privire la tratativele între delegaţiile Partidului tru copiii din acel raion. Cămi
Muncitoresc Romîn şi Partidului Comunist Bulgar nul este dotat cu vesela nece Să faci dlntr-o bucată de m etal un lucru util, nu-1 deloc uşor. Strungarul utemlst Constantin Kerekeş
sară, paturi, cearceafuri, plapu- de la U.R.U.M. Petroşani, este un prl ceput prelucrător al metalelor.
( Urmare din pag. l-a) perientă oare vor fi găsite ne- şi grupări politice care se pro me şi alte obiecte. Cei 59 de
nunţă pentru ideile socialismu- copii de la căminul de zi au şi In clişeu: iată-1 Iucrînd cu atenţie la confecţionarea unul reductor. In cinstea zilei de 1 Mal, el îşi depă
mod simţitor informarea reci cesiare. lui drept un aport la cauza co început să îndrăgească pe edu şeşte norma zilnică cu 70—90 la sută.
procă asupra principalelor pro De asemenea, cele două părţi mună a olasei muncitoare în catoarele lor, în frunte cu to
bleme oare au stat în faţa celor lupta pentru socialism şi pace. varăşa Ana Epure.
două partide, s-au. făcut schim vor susţine lărgirea şi intensifi- Partidul Muncitoresc Romîn şi
buri de delegaţii de partid- oaTea schimburilor de delegaţii Partidul Comunist Bulgar îşi OOOCX>OOCXîOOOCOOOGCOOeOO©DCCOOCXXIOCOQoCC€&a3QCOÎXOGOOOOCK3CocooacoOO<>O0C^^
culturale, de tineret, sindicale vor continua eforturile pentru
Participanţii la tratative de între Republica Populară Romî a crea asemenea legături, cu Grija partidului şi guvernului MAI MULT INTERES
clară că sînt hotărîţi să adîn nă şi Republica Populară Bul scopul de a contribui la stabi pentru creşterea bunei stări
cească şi să lărgească şi mai lirea unităţii de acţiune în rîn- materiale şi culturale a oameni faţă de pădurile comunale
mult legăturile existente şi co garia. durile mişcării muncitoreşti in lor muncii din patria noastră,
laborarea frăţească între Parti In etapa actuală a dezvoltării ternaţionale- îmbracă pe măsura dezvoltării cu bună ştiinţă, regulile silvice fost aduse pădurilor comunale lemnului chiar în afara comunei.
dul Muncitoresc Romîn şi P ar multilaterale a puterii economi elementare, codul silvic, precum prin nerespectarea regulamen Asemenea cazuri s-au petrecut
tidul Comunist Bulgar. In acest mişcării muncitoreşti internaţio Delegaţiile Partidului Munci ce a tînărului nostru stat demo- şi regulamentul pentru admi tului de exploatare a pădurilor în comunele Doştat, Teliuc,
scop, cele două părţi vor con nale stabilirea de contacte şi re toresc Romîn şi Partidului Co orat-popular, formele cele mai nistrarea şi gospodărirea pădu şi anume: s-a depăşit limitele Demsuş, Berthelot, Almaşu Mic,
tinua şi în viitor consultările a- laţii permanente între diferitele munist Bulgar îşi manifestă în- variate. rilor de folosinţă comunală a- parchetelor şi s-au tăiat arbori etc. cu toate că o astfel de
supra problemelor de interes co partide comuniste şi muncito orederea că schimburile de pă probat prin hotărîrea Consiliu nemarcaţi, aşa cum s-a întîm- practică este categoric inadmi
mun între reprezentanţii ambe reşti reprezintă o formă impor reri şi hotărîrile luate în unani Bunăoară, pentru satisfacerea plat în parchetele comunelor To- sibilă.
lor partide, schimbul de delega tantă de colaborare, ajutor re mitate asupra problemelor dis din ce în ce mai complectă cu lui de Miniştri nr. 895 din anul
ţii pentru studierea reciprocă a ciproc şi schimb de experienţă. cutate la prezentele tratative lemne de foc şi de construcţii a 1955. meşti, raionul Brad, Bretea In cadrul pădurilor comunale
experienţei de partid. vor contribui la o unire şi mai ¦nevoilor populaţiei, comisia re Strei, raionul Haţeg, Mărtineşti, nu s-au executat pînă în pre
Partidul Muncitoresc Romîn strînsă a Partidului Muncitoresc gională constituită pe baza Aşa de exemplu, datorită fap raionul Orăştie, Valea Sîngeor- zent nici un fel de- lucrări silvi?
S-a stabilit totodată lărgirea şi Partidul Comunist Bulgar Romîn şi a Partidului Comunist H.C.M. nr. 2315 din anul 1954, tului că nu s-au angajat la giului, raionul Hunedoara şi al culturale ca: împăduriri, cură
informării reciproce asupra acti sînt hotărîte să lărgească şi să Bulgar sub marele steag al timp pădurari comunali, că în tele. Au fost lăsate cioate înal ţiri, combaterea dăunătorilor, etc-
vităţii celor două partide în di întărească, pe baza respectului marxism-leninismiului, în inte a predat unui număr de 93 co unele comune cum sînt Almăş- te şi aşchiate, s-a distrus se-
ferite domenii ale construcţiei reciproc şi a egalităţii în drep resul construirii socialismului Sălişte, Cărmăzăneşti, Vorţa şi minţişul utilizabil, sau au fost Această lipsă revine în întregi
socialiste sau ale vieţii de par turi, legăturile şi colaborarea în cele două ţări, în interesul mune din regiunea noastră, altele din raionul lila, plata tăiate complect dezorganizat me unităţilor silvice din cadrul
tid, prin schimbul de materiale, frăţească cu toate partidele co consolidării continue a lagărului spre folosinţă exclusivă, o su aşa cum s-a întîmplat în par regiunii.
documente şi literatură de par- muniste şi muncitoreşti, fiind socialismului, în interesul cau prafaţă păduroasă de aproape pădurarilor nu s-ia făcut regulat, chetele comunelor Teliuc, Mier
,tid. Cele două părţi v o t folosi, profund convinse că aceasta va zei păcii şi socialismului în lu 25.000 hectare de pe care se Existenţa acestor lipsuri sem
de comun acord, şi alte forme contribui la consolidarea conti mea întreagă. poate recolta anual o masă lem precum şi pentru că au fost curea, Doştat, Foit, Hăşdat, nalate în ce priveşte gospodă
de colaborare şi schimb de ex- nuă a mişcării muncitoreşti in noasă de peste 30.000 m.c. promovate în munca de pădu Geoagiu şi Almaşu Mic. Orga rirea pădurilor de folosinţă co
ternaţionale. De asemenea cele rari elemente necorespunzătoa nele silvice care cunosc impor munală, duce în mod inevitabil
două delegaţii consideră stabi In perioada care s a scurs de re, în pădurile comunale s-au tanţa respectării regulamentului la brăouirea şi degradarea lor.
lirea de legături cu alte partide la retribuirea acestor păduri co înregistrat o sumedenie de de de exploatare în vederea rege De aceea este necesar ca sfatu
munelor, adică din toamna anu licte silvice. La mărirea numă nerării pădurilor, nu au dat a- rile populare şi ocoalele silvi
Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Din însărcinarea Corn itetului Central lui 1954 şi pînă în prezent, mai rului delictelor a contribuit mult sistenţa tehnică corespunzătoare ce să-şi revizuiască atitudinea
Mu ncitoresc Romîn al Partidului Comunist Bulgar mult de 82.000 m.c. lemne de şi faptul că în unele locuri (Rîu sfaturilor populare în această
Prîm-sccretar Pi im-secretar foc şi de construcţie rurală, re Alb, raionul Haţeg, Băiţa şi problemă. faţă de păstrarea pădurilor co
zultate din exploatarea parche Vălişoara, raionul Brad, Buru
GHEORoHE GHEORGHIL'-DEJ TODOR J1VCOV telor amplasate în pădurile de iene raionul Ilia, etc.ţ parchete Unele sfaturi populare cum munale şi să le acorde o mai
folosinţă comunală, au fost dis le nu au fost exploatate, precum sînt de exemplu cele din Teliuc,
tribuite populat iei de la sate. şi faptul că organizaţiile de par Topliţa, Cerbăl, Hăşdat şi alte mare atenţie.
tid şi sfaturile populare nu au le, confundă pădurea comunală
Modul cum s-au administrai combătut tendinţa unor ţărani cu păşunea comunală, iar unii Respectarea bunurilor- obşteşti
pînă acum pădurile, de folosinţă muncitori de a considera pădu preşedinţi emit bonuri de mînă este o obligaţie cetăţenească, o
comunală de către sfaturile rile comunale drept păduri par datorie patriotică a fiecărui ce
populare şi comitetele de gos ticulare. pentru tăierea de arbori din pă tăţean cinstit. Pădurile comuna
podărire a fondului silvic, pre dure sau pentru transportul le, sînt. şi ele un bun obştesc.
cum şi asistenta tehnică acor Cele mai mari prejudicii au De aceea trebuie să le îngrijim
dată acestora de către ocoalele şi să le apărăm ca atare.
silvice lasă mult de dorit. In
numeroase locuri s-au încălcat, Ing. C. FULGA
