Page 15 - 1957-04
P. 15
DRUMUL SOCIALISMULUI
¦i• ¦ T " fi *; . ¦ . .* •• . r¦'» ¦ \ * • •«*!I•
Nr. 720
Peg. 3
JUSTA ORIENTARE ŞI OPERATIVITATEA
• • * , «• A • M, . ’•
factori de bază ai agitaţiei vizuale militante
: Organizaţiile de partid din giştilor hunedoreni. De eu- fate, iar cadrul postului ufemist Pe Ioarr Filip preşedintele' transportat pe ctmp, arăturile
Combinatul siderurgic Hune rînd, activitatea acestei gazete de control zace în dosul dife sfatului popular din' comuna şi însămînţăfile din epoca I-a
doara au căpătat în decursul s-a întregit prin repunerea în ritelor materiale cu care a fost Rapolţu M are,l-am .găşit ţa. bir executate în proporţie de 95 la
Iç toate întreprinderile .re muncii o constituie progresul
anilor de activitate o bogată funcţiune a televizorului din a- acoperit. Şi dacă la aceste cî- i;oui Său aplecat^ asupra J-neL sută, pînă în prezent s-au con giunii noastre se desfăşoară o tehnic conţinu, perfecţionarea
teva cuvinte mai adăugăm in schiţe foarte ciudate pe care e- tractat cil' statul 22 ha. sfeclă susţinută muncă în vederea în tehnicii şi tehnologiei producţD
experienţă practică, în oe pri proplerea intrării principale a formarea că gazeta centrală deplinirii; planului de stat la ei. Nu se poate înregistra o
veşte organizarea pe fiecare loc „SIderurgistul“ a criticat cu a- rau Rotate numele a vreo 30; . de zahăr, 21 ha. tutun şi 300 toţi indicii. De o deosebită a-
de muncă, a unei agitaţii vi combinatului. sprime inactivitatea agitatorică tenţie se bucură din partea co creştere substanţială a produc
zuale vil, atrăgătoare şi mobi din secţie — şi contrar aştep de cetăţeni, iar în dreptul fie-' ‘ 'kg. lină“.' lectivelor întreprinderilor creş tivităţi muncii, fără o preocu
lizatoare. Preţuind sprijinul pe Ocupîndu-ne de felul în oare tărilor situaţia a rămas ne terea productivităţii muncii şi, pare permanentă de a introduce
oare acest principal mijloc de schimbată — ne putem da sea căruia diferite forme geometri tj. Intre timp, îp Biroul preşe légat de aceasta, reducerea în producţie mijloace tehnice
agitaţie îl constituie în munca este organizată, în momentul ma ou uşurinţă de dezinteresul preţului de cost. In acest scop
de, partid, unele organizaţii de de faţă, agitaţia vizuală în pe care organizaţia de bază din ce, unele colorate în roşu, altele dintelui, a intrai un grup de ti sa iau o serie de măsuri teh- perfecţionate, care să dea un
.bază din secţiile combinatului combinat, nu putem scăpa din secţie (secretar Muşa Balint) îl nico-organizatorice care, apli randament mai mare decît al
au reuşit — prlntr-o largă popu- vedere tocmai secţiile principale manifestă în această direcţie. în albastru, •?. neri tractorişti.. După ce tov. cate, dau posibilitatea să se tele de acelaşi gen, să uşureze
ale marii Întreprinderi. Aceasta, obţină rezultate frumoase.
larlzare - să stlTm tae şi să cu atît mai mult cu cît în une Am dezbătut mai pe larg «si M-am apropiat mal mult de Ioan Filip le-a strlns mina a şi să scurteze timpul diferitelor!
le din ele organizaţiile de par faze şi operaţii. Deşi de la în
t,ied adgelstafătoşorlacrîă ,oipssllafăbădeac0lipv6itraa-. tovarăşul preşedinte, privind cu început să le spună de ce au ceputul anului a trecut numai
atenţie schiţa. In dreptul nu fost chemaţi.
melui Ion Gligor era o însem — Aş vrea să nu ne facem
nare: „el de acord, sofia nu“. de ruşine — începu preşedin
Trebuie stat de vorbă cu ea. In tele. Uitaţi aici un număr de
ducă ka bun sftrşit init ativoe Hvi!ate 5i Mientare, tuaţia nesatisfăcătoare în care continuare alt nume. Lîngă el 10 ţărani individuali, — şi le Colectivul fabricii de încălţă un trimestru, la această între
pornite din mase, influenţînd în se găseşte agitaţia vizuală în minte „ARDELEANA“ din Al prindere s-a introdus § maşină
Incă de la 25 martie 1957, două secţii principale din com era scris: „da" şi data de „8 citi numele — şi-au manifestat ba Iulia, a repurtat succese pentru croirea mecanică a pie
sens pozitiv întreaga activitate binat: furnale 1—4 şi turnăto frumoase în anii trecuţi în ce selor de căptuşală. De aseme
de producţie. colectivul de muncă de la fur- rii. Şi pentru a evita repetările martie 1957“. dorinţa de a face arăturile do priveşte creşterea productivită nea s-a introdus, în vederea
vom mai aminti pe scurt; că or ţii muncii şi reducerea preţului îmbunătăţirii calităţii produse*
Un exemplu bun hi această nalele 1, 2 şi 4 au reuşit să-şi ganizaţia de bază de la cocse- Apoi, preşedintele ridică primăvară cu tractoarele. De a- de cost. Folosind integral tim lor, operaţia de radlizit contur
direcţie nl-1 oferă atenţia pe îndeplinească angajamentul luat rie, aglomerator şi chiar de la pul de muncă, aplicînd metode rurile de la spatele încălţămin*
oare o acordă agitaţiei vizuale, în cinstea zilei de 1 Mai, elabo- O.S.ML suferă de aceeaşi lipsă schiţa care cuprindea notările ceea vă cerem să faceţi arătură înaintate de muncă, punîndu-se tei.
organizaţia de bază de la sec rînd peste sarcinile de plan o de orientare practică şi operati- un accent mai mare pe ridica
ţia laminoare (secretar Victor cantitate de 5.500 tone fontă şi v iate ta organizarea agitaţiei amintite şi sub ea îmi arată de bună calitate. rea calificării şi cointeresînd pe La reducerea prefuluî _de cost
făcînd economii la consumurile vizuale, pe fiecare loc de muncă. muncitori în realizarea de eco contribuie în mare măsură foi*:
Martin). Şl |*ntou a Justifica cererea lui loan Gligor care Discuţia a fost destul de nomii, s-a reuşit ca cei doi in losirea economicoasă a mata*
aceasta, să pornim de la fiapte- „00 !"i A « asta Îeprezin- , scurtă. Tinerii tractorişti au dici arătaţi să fie îmbunătăţiţi. riilor prime şi materialelor. Iri
.. , ’ , ’ , P * purta nr. 17, cazul fabricii „ARDELEANA",
Pătrunzînd în hala liaminoa- — Aceasta — precizează; tor plecat hotărîti la treabă. Cu In acest an, continuînd preo principala economie se feaH«
relor, te întîmpinăv numeroase tă una dintre cele mai de şea- nţ.ZruiljnicHiar,ctiviştii comitetului de j tşv. preşedinte ni-am} îndreptat cuparea pentru dezvoltarea zează la talpă şi în special la1
ppaannoouuriii, ggridafuiuoee şsii duuifceuriutee lioo- ummă,0jvnircQtonIrii Q„pe care furnaliştli par;-. din Combinat trec prin varăşul Ioâri Pilit) ~ este a apoi spre Valea Rapoltului, succeselor obţinute anul trecut,
zinci. Din conţinutul lor reu- rhejcJţiieadocrreenşiteraiui porobdţiuncuţti-eoi şmi prdoi-- sec,ţii, msne.nicnîiterrehsează de Lpronbme^. 17-a familie din; _Rapoltp s-au luat o serie de măsuri piele. Pentru a îndruma faun*
wŞeştri i—i. ft«ăTr*ăx ajutorul mcuiJ.ivvaa —— ductivitătii muncii In ciuda a- unde se află zona': legumicolă a
cestul fapt, pentru1 inorgcamn?izaaţ.i?a blemele producţiei de’ întocmi- Mare, care s-a ' *ínsóris - în ; comunei. Aici 23 de familii lu tehnico-organlzatorice menite citorii asupra felului cum pof
să-ţi formezi o imagine clară rea plamjPri,or de muncă ale or- întovărăşirea agricolă de la în
'despre sarcinile oe stau în faţa de bază de la secţia furnale ceputul anului, şi a 87-a fami crează o suprafaţă de 8 ha. Nu să asigure o creştere perma să realizeze economii la crbitf
laminatorilor, stadiul în oare 1 - 4 (secretar Lucaci Lăscuţ) ganlzaţiilor de bază precum şi
se află rezolvarea lor, precum de dezbaterile ce nu Inc în adu lie. din anul 1952. toţi legumicultorii de aici, care nentă a productivităţii muncii s-au afişat panouri ou metodâi
şi iniţiativele cu ajutorul cărora realizările deosebit de frumoase nărjle aces{i ra. Ne întrebăm a- au încheiat contracte cu statul,
-se realizează acestea. încă de ale furnaliştilor nu au constituit {UmCij cum se face cg aceşti ac Pentru această' perioadă pre au avut teren în această^vale. şi îmbunătăţirea muncii în an de aşezare a tiparelor pe piele-:
ta intrarea în secţie, un panou obiectul principal, în jurul că- şedintele împreună cu întreg Personal tov. Ioan Filip, însă,
simplu te pune la curent cu an- rula sa se organizeze pe scara tivişti nu au observat pînă acum comitetul executiv a fixat ca o- s-a ocupat de comasarea şi iri samblu. După cum se ştie, a- Măsurile luate de conducerea
c§ ^ multe din secţiile şi sec- biectiv principal munca pentru garea , acestui' teren adecvat
g»aajiiaammeenmtiuili lluuaatt adee llaammnniiaattoorrii arŞa ,° puternică agitaţie prin mărirea producţiei la hectar şl culturii de legiune şi zarzava- provizionarea ritmică a locuri întreprinderii ,,Ardeleana“ îşi a*
în cinstea zilei de Mal — ozin,c1’ panouri şi gazeta de toarele deorpRraondiuzcaţtiieilealede copmarbtii-d problema contractărilor. Comi turi.
tetul executiv a linut nu de lor de muncă cu materialele rată deja roadele; Productivlta«
cît şi ou situaţia la zi a îndepli- paeTedeez’voP1ftnatrupe ampa?irTdaenp'ea^rtelzasuşci . nu-şi îndeplinesc una din cele mult o şedinţă cu toţi deputa Cînd am plecat de aici pînă
nirii lui. Un alt panou îţi face mai de seamă sarcini, cum este ţii unde preşedintele a prelucrat la ieşirea în şoseaua principală necesare este un factor care tea muncii a crescut cu 0,9 la
cunoscute criteriile, pe baza că- cesele dobîndite. asigurarea unei agitaţii vizuale planul de cultură, precizînd nu a comunei, tovarăşul preşedinte
rora brigăzile de tineret din Este adevărat că în secţie e- concrete, operative, puternic mo mărul hectarelor ce se vor în- a ţinut neapărat să-mi poves permite desfăşurarea normală sută în luna ianuarie şi cu 0,8
schimbul maistrului Gheorghe bilizatoare?. sămînţa şi ce producţie trebuie tească despre realizarea unei
Andrăşescu au chemat la între- xlstă unele lozinci şi panouri obţinută la hectar. Totodată a iniţiative a lui pe care locuito a producţiei, şi implicit, folo la sută în luna februarie.
cere socialistă, brigăzile din ce- ou caracter general, dar acestea dat şi indicaţii cum trebuie să rii comunei au sprijinit-o de la
sînt departe de a primi califi- se muncească în această direcţie- mic pînă la mare. sirea în condiţiuni optime a Preţul de cost, în luna februa
lelalte schimburi. Ajungînd la cativul de cel puţin satisfăcă-
platforma laminorului, două tor. Dacă vorbim însă despre Deputaţii, înarmaţi cu aceste — Este vorba de Valea Ra timpului de lucru şi a maşinilor. rie .a fost redus cu 5 la sută-, faţă
grafice simple, pe înţelesul tu agitaţia concretă, axată pe prin- poltului de lîngă apa Mureşu
turor, marchează realizarea sar cipalele probleme ce frămîntă probleme au ţinut şedinţe pe lui. Aici, în fiecare an o supra
cinilor de producţie la zi, pre colectivul secţiei la ora actuală, circumscripţii, unde oamenii pe faţă de 70 ha. era inundată şi
cum şi situaţia rebuturilor în putem spune că ea este inexis Desigur că trebuie luate lîngă faptul că şi-au însuşit cele nu putea fi folosită Ia nimic. Conducerea fabricii „ARDE de plan, iiar economiile înregis
raport cu procentajul admis. Ce- tentă. Victoria furnaliştilor a
făcut mare vîlvă în combinat, măsuri hotărîte, concrete, le spuse de deputat!, au făcut şi o Pentru a reda agriculturii a- LEANA“ a făcut în acest scop trate se ridică la suma de pes
lelalte lozinci afişate î n . secţie cu atît mai mult cu cît el s-au
cuprind recomandări şi îndem- angajat să mai dea peste plan gate strîns de principalele sar serie de propuneri. ¦ ceastă suprafaţă, s-a stabilit, un plan de aprovizionare rigu te 38.500 lei. Fără îndoială că
nuri însufleţite, constituind un cini ce stau în prezent în faţa
puternic factor mobilizator în pînă la 1 Mal — încă 1.050 Rezultatele acestei munci or împreună cu un grup de depu ros întocmit, inslstînd ca aces la obţinerea acestor rezultate, o
rîndul muncitorilor. In acelaşi tone de fontă. Or, dacă anali- oamenilor muncii, aceasta e ganizate le-am constatat din
timp gazeta de 'perete „Lamino- zăm formele agitatorice din notiţele tov. loan Filip preşedin taţi, un plan de irigare. Apoi ta să fie respectat de furnizori. contribuţie de seamă au dat-o
rul“ tratează cu competenţă cele secţie, se observă că despre singura soluţie de înlăturare a tele sfatului. In carnetul lui tot prin deputaţi, sfatul popular Ţinînd o permanentă legătură muncitorii care luorează aici.
mmaaii aarrzzăăttooaarree nprroobblleemmee ccee ssee toate astea nu se aminteşte în lipsurilor constatate în această scria: „tot gunoiul din comună a lansat o chemare către toţi ou principalii furnizori, uneori
nici una din ele. Gazeta de locuitorii comunei. Aceştia au prin contacte personale, s-a Rezultatele obţinute pînă în
desprind din sarcinile Ia al pere^e. ..Jurnalistul , pe lîngă direcţie. n. barbuceanu reuşit ca golurile de producţie prezent, aşa cum se văd, sînt
Zilele trecute, lamlnaforîi şl a4pe?tul neghjent, tratează ş sau stagnările să fie evitate, frumoase, dar ele trebuie să
ecvusnaipmeniee- carleunsă-aud petürecu{tn răspuns cu entuziasm, şi în primind cele necesare la terme constituie o etapă de plecare
au îndeplinit angajamentul luat spre dobîndireă de noi succes«
în întîmpiniarea zilei de 1 Mal urmă. ca sl cura nu ar avea Cu piesa „O aiţieţi sttţio uc timp de două săptămîni au să nul fixat. în viitor.
2.000 tone laminate peste plan. cunoştinţă de vestea irevocabl- Baza materială pentru creş
Se poate afirma că la acest re- pat prin muncă voluntară un jh A. CIBIAN
marcabil succes agitaţia vizua- lă, că se apropie sărbătorirea terea rapidă a productivităţii
lă — în cadrul căreia multiplele zilei celor ce muncesc. Pecetea LA D EV A şanţ lung de 5 km. care acum --------------------ţ.---------------------
lipsei de operativitate o poartă
forme agitatorice an fost orien de asemenea panoul intitulat: conduce apa provenită din ploi
tate în direcţia obiectivului prin „Calendarul fruntaşilor în pro-
cipial — îşi are partea el de ducţie“, postul U.T.M. de con- Luni I aprilie, a fost prezen ales hoţul de buzunare)' mal u- în rîul Mureş, iar cele 70 de
contribuţie- trol, cît şi panoul celor ce tată în oraşul Deva, de către mani deoît „gentlemenii", fugiţi
creează greutăţi în îndeplinirea ansamblul teatrului de stat din faţa judecăţii drepte a po ha. au fost redate agriculturii.
Deosebit de valoroasă este de planului de producţie. Turda, piesa scriitorului ceho
asemenea activitatea Intensă şi slovac Miloslav Stehlic „Oas I. MANEA
openatlvitatea cu oare gazeta Să mergem mai departe. La peţi nepoftiţi“.
de perete centrală „Siderurgis- secţia turnătorii vom găsi o si porului şi cuibăriţi prifi pădurir;
. tui“ a început să se ocupe — Pornind de la un fapt auten
în urma criticii făcută în co tuaţie care se află întru totul tic, subiectul prezintă spectato deveniţi astfel' criminali •sînge?
loanele ziarului — de proble- sub orice critică. Nu întîlnim rilor o întreagă galerie de ti
mele cotidiene, legate de munca aci nici un panou sau lozincă, puri, reprezentînd fiecare o a- roşi şi odioşi. Primii au momen
fie chiar şi cu caracter general.
Ca atare, nici vorbă nu poate te cînd se regăsesc şi se îndu
fi despre o agitaţie vie, organi
zată în cinstea lui 1 Mai. Ga ioşează, pe cînd cel din urmă
zeta de perete a rămas mult în
sînt veşnic în căutarea prăzii-
numită categorie socială. Sînt Distribuţia rolurilor s-a dove
prezentate în piesă şi chipul dit a fi bine inspirată. Se poate Respectarea disciplinei finan timp planul de vărsăminte al nanciare. De exemplu, faţă da
înrăit şi înveninat al duşmanu afirma că fiecare actor în parte, ciare de stat este baza realiză impozitelor la buget. întreprin anii precedenţi, numărul eva-
lui de clasă şi chipul naivită s-ia achitat în chip meritoriu de r i i !bugetului de venituri, care derile I.A.R.T. şi Fabrica de zioniştilor (meseriaşi şi comer
ţii, al nevinovăţiei şi figura în sarcina ce i-a revenit în culege asigură finanţarea la timp şi teracotă, care au vărsat în ter cianţi care luorează clandestin)
tunecată a teroristului, cît şi rea succesului colectiv. Repre în întregime a tuturor acţiuni-1 men impozitele, depunînd cu şl a răilor platnici, s-a redus
figura luminoasă a omului nou, zentaţia a fost primită cu multă lor economice, sociale şi cultu regularitate deconturile şi au simţitor. Insă şi în prezent,
puternic, înarmat ou conştiinţa rale, prevăzute în planul de avut o preocupare permanentă mai avem în oraşul nostru o
deplinei sale puteri şi libertăţi. căldură de către spectatorii de stat. pentru urmărirea şi lichidarea serie de contribuabili care e-
veni, care au răsplătit prin a- debitorilor, precum şi a stocu xercită activităţi clandestine,
Lucrurile se învîrtesc în deosebi Cum se face acest lucru în! rilor . supranormative,.. sînt. e- sustrăgîndu-se în felul acesta
plauze meritele evidente ale ce oraşul nostru? xempie bune în respectarea le de la plata impozitelor şi ta
în jurul & doi evadaţi, unul „lo gilor economico-financiare. Nu xelor, cum sînt: contribuabilul
godnic de meserie“ şi celălalt lor oare timp de 2 ore s:au stră De pildă, în sectorul socia acelaşi lucru se poate spune Petre C. Ion, ‘ croitor, Iuliana
hot de buzunare. Desfăşurarea list, unele întreprinderi şi or despre O.C.L. produse indus Moraru, croitoreasă. Maria Ku-
duit să redea de lia înălţimea ganizaţii economice, respectînd triale, Fabrica de brichete fura drevatz, coafeză, Daradics Fa-
acţiunii ni-i prezintă pe aceştia legile economico-financiare, au
scenei „un crîmpei din viaţa u- reuşit să-şi, realizeze sarcinile
în chip deosebit şi pînă la urmă nei familii de chiaburi, dintr-un
ne dovedeşte că el, deşi deţinuţi
productivă şl viaţa siderur- urma evenimentelor de actuall- de drept comun, sînt totuşi (mai sat din Boemia“. 1 d e . plan, realizînd .în acelaşi jere, etc. Aceste întreprinderi bkn, croitor şi alţii.
au neglijat normele •legale, în- In afară de aceştia, mai sînt
l l l l II tîrziind uneori vărsarea impo cetăţeni care deşi realizează ve
locvenţă că în preajma anului După, eum sra văzut însă în zitelor şi cotelor, lucru care nituri şi au posibilităţi mate
1907, marea masă a ţărănimii articolele publicate în ziarul de face ca finanţarea acţiunilor riale. totuşi se achită de sar
muncitoare a fost crunt exploa care ne ocupăm, nu ni s-ia înfă prevăzute în buget, să nu se cinile fiscale cu multă greutate
tată de către moşieri. ţişat situaţia reală a ţărănimii şi numai după aplicarea forme
din Transilvania- Starea ţărăni facă în termen, conform planu lor de urmărire. De exemplu,
Din aauza sărăciei, a lipsei mii, aşa cum a fost prezentată, lui trimestrial. Totodată, se Augustin Gavrilă, tinichigiu,
de pămînt, ţăranii din comitat, Arnold Meszaros, vopsitor, Li-
provoacă goluri în conturile de
impozite, iar întreprinderile sînt
încă de la începutul anului — reflectă părerea claselor condu ob'igate a suporta majorările viu Iordache, croitor, Tiberiu
au emigrat în America pentru cătoare din comitat. Autorul a legale, aplicate pe fiecare zi de Szalosy, proprietar de auto-taxi
ca să povată trăi. (Act nr- 181 servit interesele acestora. Stu întîrziere. şl alţii, nu-şi achită impozitele
Răscoala ţăranilor din 1907 a In întreaga expunere autorul dieta maghiară din Posony, în comitat)'. diul său poate fi conside De asemenea, T.A.P.L. Deva, în termen, lucru ce duce la ne-
produs un răsunet puternic şi face o comparaţie şi încearcă tre 3 şi 10 aprilie 1848 a votat Aceasta fiind starea ţărănimii, rat ca un studiu de propa deşi a fost îndrumat de orga realizarea veniturilor la buget.
în fostul comitat Hunedoara, să dovedească că ţăranul din mai multe legi. Intre acestea a gandă, menit să influenţeze, să nele financiare prin verificările
care, după cum se ştie, se în Transilvania are o stare mult figurat şi legea 12-a oare a dis ştirile despre evenimentele răs formeze un curent de opinie pu efectuate, totuşi continuă să Nedeclararea tuturor surselor
vecinează ou Oltenia. mai bună. (Se referă la lucra pus ca beneficiile moşierilor să coalei din Romînia au fost pri blică, destinat atît pentru presă persiste în unele abateri ca: de venituri, precum şi depăşi
rea lui Pencescu, intitulată fie asigurate cu datorii de stat. mite cu simpatie de către ţără cît şi pentru clasa stăpînitoa nerespectarea gramajelor la rea în repetate rînduri a ter
In arhiva comitatului nu gă „Chestia ţărănească“, în S-a prevăzut deci şi în Unga nimea săracă şi proletariatul a- re din Transilvania. mîncăruri şi băuturi, nedepune- menelor de plată a impozitelor,
sim aote oare să ne furnizeze care se afirmă că ţăranul din ria despăgubirea moşierilor. gricol din comitatul Hunedoara. rea' şi nevărsarea la timp a şi taxelor, atrag după sine pe
date privitor la această împre Romînia nu este sărac din mo -Şi, nu se poate tăgădui că nu Reforma agrară dfn anul impozitelor şi deconturilor etc. lîngă somatiunile fiscale şi so-
jurare, deoarece, între timp a- tivul că nu are pămînt suficient, Revoluţia maghiară condusă a existat şi o mare frămîntare 1921, n-a reparat nedreptatea Conducerea T.A.P.L. nu s-a maţiuni penale.
oestea au fost selecţionate încă ci pentru că nu ştie carte şi de Kosuth a luat sfîrşit în a- a ţărănimii în legătură cu răs socială existentă, în ce priveşte străduit să lichideze o parte din
sub administraţia maghiară. S-a este neglijat. nul 1849. De la această dată, coala din Romînia. Acest fapt lipsa de pămînt a ţăranilor. Nu stocurile supranormative. Ast Mai sînt unii cetăţeni care
păstrat un.singur registru. Gă pînă lia 1866, Transilvania a ne este certificat cu un act o- mai guvernul de largă concen fel, în unităţile T.A.P.L. din posedă motociclete şl biciclete
sim în scHimb date preţioase Autorul trece în revistă în fost administrată de către gu ficial. trare democratică a înfăptuit Deva, stau de timp îndelungat, cu care se plimbă făloşi prin
în ziarele locale, de pe acel cercările ce s-au făcut în Romî vernul austriac, deci pînă atunci, adevărata reformă agrară în a- stocuri de lichior, vermut şi oraş, fără a-şi achita taxele de
¦timp. Astfel, în ziarul ofioial lo nia în favoarea ţăranilor. Astfel desigur că moşierii din Transil Comandantul grănicerilor din nul 1945. alte băuturi, lucru care face să permis fiscal, care reprezintă o
cal ,,Hunyadmegye“ din Deva, el încearcă să arate cum la vania nu au putut fi despăgu Orşova, scria în raportul său, se imobilizeze o parte din fon sumă mică. Aceştia, nedînd im
<oare era organul oficial al cla 1749, domnitorul Mavrocordat, biţi de către stat. Numai după din 26 martie 1907, către Mi Prin acest pas revoluţionar, durile circulante ale întreprin portanţa cuvenită obţinerii per
sei stăpînitoare din comitat, pu a uşurat (sublinierea noastră), ce împănatul, la 1866, se împa nisterul de Interne că, „popu ţărănimea muncitoare a fost derii. miselor fiscale în termen, sînt
blicistul maghiar lancso Bene- soarta ţărănimii, întrucît pînă că cu nobilii, Ungaria şi Tran laţia judeţelor vecine cu gnaniţa, smulsă din ghearele mizeriei. pasibili la amenzi şi majorări.
dek, se ocupă în patru articole atunci aceasta a fost legată de silvania este din nou adminis din Caraş-Severin şi Hunedoa Aproape un milion de ţărani au Abateri de la respectarea dis
consecutive de starea ţărănimii pămînt. Apoi cum Napoleon al trată de maghiari. Situaţia ţă ra, este gata la aprinderi şi răs primit loturi din pămînturile ciplinei financiare sînt şi în Ţinînd seama de cele arătate
din Romînia. El arată că, mo IlI-lea a recomandat domnito ranilor din Transilvania nu era coale împotriva domeniilor, ast moşiereşti, pe întreg cuprinsul ceea ce priveşte acordarea alo mai sus, pentru respectarea dis
tivat de răscoala ţăranilor de rului Cuza să dea .libertate ţăra deloc prea fericită. fel că este întemeiată îngrijora ţării. împărţind pămînt ţărani caţiei de stat pentru copii. La ciplinei financiare, conducerile
. dincolo, presa maghiară ar tre nilor. Cuza, însă, n-a putut face rea că flacăra poate să se ex lor, statul nostru le-a asigurat Fabrica de brichete furajere, întreprinderilor şi organizaţiile
bui să se ocupe temeinic şi o- acest lucru, deoarece, partidele Faţă de marea cifră a pămîn- tindă şi aici“. în acelaşi timp şi mijloacele precum şi la Şcoala medie nr. socialiste, au sarcina de a ve
biectiv de starea ţărănimii din conservator şi libera! s-au opus. tului arător deţinut de moşieri, pentru cultivarea lui în hune 2, nu s-au respectat prevederi ghea la aplicarea tuturor dis-
Romînia. Motivele, după acest 16.421 gospodării ţărăneşti au Clasa conducătoare din comi condiţiuni. Astfel, ţărănimea le legale, achitîndu-se sume u- poziţiunilor cuprinse în hotă-
autor, ar fi considerentele po In continuare, autorul înfăţi posedat numai 27-577 fugare tat ia fost cuprinsă de •această muncitoare primeşte astăzi u- nor salariaţi care n-aveau drep rîriie şi legile elaborate de par
litice maghiare de stat- şează unele legi făcute în inte pămînt arător. Au existat 3.660 teamă şi, rîn consecinţă, s-a nelte şi maşini, agricole, îngră tul. tid şi guvern. De asemenea,
resul ţăranilor care n-au avut gospodării care au posedat pă dispus concentrarea jandarme şăminte chimice, seminţe selec trebuie să ia de bune îndrumă
Intelectualii romîni din Tran însă darul de a îmbunătăţi mînt pînă la un iugăr, dar fără riei la Petroşani. ţionate, îndrumare zootehnică In ceea ce priveşte stabilirea rile ce li se dau de către orga
silvania duc o luptă susţinută soarta ţăranilor întrucît „n-au pămînt arător, şi erau 3.691 de gratuită, credite avantajoase şi încasa-rea impozitelor şi taxe nele financiare, care la rîndul
pentru dreptul de autodetermi fost aplicate cu bună credinţă gospodării care au avut pînă la Autorul articolului despre ca pentru procurarea de animale, lor din sectorul particular, se lor, au datoria să aplice întoc
nare pe seama poporului romîn de către autorităţi“- 1 iugăr pămînt arător. Servitorii re e vorba aici, încă la 1896, poate spune că s-au obţinut u- mai legalitatea populară. P ri
transilvănean. Or, dacă s-ar ad agricoli erau 5.667 familii, iar într-o lucrare vastă s-a ocupat unelte şi maşini agricole. nele rezultate. In general, tota vind sectorul particular, toţi
mite acest lucru, conchide au In tot ceea oe spune acest au muncitori agricoli 13.529 familii. de scopurile şi năzuinţele romî- litatea veniturilor au fost cu cetăţenii trebuie să ştie că achi
torul, şi ţăranii romîni de aici. tor n-a fost temeinic şi nici o- nilor din Transilvania. După a- E o deosebire ca de la cer la prinse în impunere, stabilindu- tarea la timp a impozitelor şi
bmetiv. Mai ales el denaturează Această repartizare a pro cest studiu al său a fost con pămînt între viata ţărănimii de se impozitele respective, ceea taxelor este o datorie a lor pa
ar. ajunge ia aceeaşi stare oa în comparaţia pe care o face ra prietăţilor de mai sus, precum şi azi şi cea din trecut. ce denotă că mare parte a con triotică, prin care contribuie ia
portată la starea ţărănimii din marele număr de proletari s- siderat ca un specialist în pro tribuabililor (mici meseriaşi, realizarea veniturilor bugetului
ţăranii din Romînia. Transilvania. Se ştie doar că gricoli, ne demonstrează coi e- !QSIF JIVAN liberi profesionişti), au deveţ- local şi republican.
blema romînească şi implicit a
ţărănimii muncitoare din Tran arhivist principal nit mai conştiincioşi în ceea cc AUREL D!CU
silvania,
Arhivele statului — Deva priveşte respectarea legilor fî* şeful secţiei financiare
a oraşului Deva
