Page 16 - 1957-04
P. 16
pa!? 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ - ¦ _ Nr. 720
?5??^!^^*****y***yPŞ*R?y**ff><><,e**,W*i!,aM*»M***PWM*HWŞ>g«W»»gaW»CBBW»»|CMW««1W»Bg»»W<W«M»WWWMMMWMI—WP— WWWŞW— — >.BWWMWWWWWBWŞIWWWWWWWWWWWŞgWagtWiWWWBWBWWWWMHW'l.V'~jJ-v'.•J»»T«W»«m»r^>
Vizita delegaţiei guvernamentale
poloneze în R. 0. Vietnam
HANOI 4 (Agerpres). La 3 In seara zilei de 3 aprilie,
aprilie Ho Si Min, preşedintele Fam Van Dong, primul ministru
Republicii Democrate Vietnam, şi ministru al Afacerilor Exter
O PELEG ATBE ÎNCHEIEREA l u c r ă r il o r DUPĂ FAPTA a primit pe şeful delegaţiei gu ne al R.D. Vietnam a oferit o
vernamentale poloneze, J. Cy- mare recepţie în cinstea delega
guvernam entală şl de partid din A lb a n ia sesiunii Marelui Hural Popular Ş l RĂSPLATA rankiewicz, preşedintele Consi ţiei. La recepţie au asistat pre
liului de Miniştri al R. P. Po şedintele Ho Si Min şi alte per
va face o vizită de prietenie în U.R.S.S. al R. P. Mongole soane oficiale. Recepţia s-a des
lone, cu oare a avut o convor
bire. La convorbire au partici
TIRANA 3 (AgerpresŢ. ATÂ Atetimet Shehu, preşedintele Con ULAN BATOR 4 (Agerpres.)’' Il-lea plan cincinal. Deputaţii CAIRO 3 (Agerpres). — A- pat de asemenea membrii dele făşurat într-o atmosferă caldă şi
anunţă: Ziarele albaneze din 3 siliului de Miniştri al R. P. Al au prezentat numeroase propu
aprilie anunţă în prima pagină bania, şi are în componenţa sa TASS transmite: La 3 aprilie neri a căror realizare va con genţia France Presse reproduce gaţiei guvernamentale poloneze. prietenească.
că guvernul Uniunii Republici pe Enver Hodja, membru al pre şi-a încheiat lucrările la Ulan tribui la avîntul continuu al e-
lor Sovietice Socialiste şi Co zidiului Adunării Populare a Bator cea de a IV-a sesiune a conomiei ţării şi la ridicarea bu o ştire a postului de radio Cairo -------------------- oooOOooo---------------------
mitetul Central al Partidului R. P. Albania şi prim secretar al Marelui Hural Popular al R. P. nă stării poporului. potrivit căreia autorităţile egip
Comunist al Uniunii Sovietice Comitetului Central al Par Mongole al celei de a II-a le
au invitat o delegaţie a guver tidului Muncii din Albania, gislaturi. Sesiunea a adoptat In cadrul sesiunii au rostit cu- tene nu au permis unui vas en
nului R. P. Albania şi a Parti Good Nushi, prim vicepreşedin vintări I. Ţedenbal, preşedintele
dului Muncii din Albania să facă te al Consiliului de Miniştri, planul de stat de dezvoltare a Consiliului de Miniştri al R.P. glez să treacă prin Canalul de O c o m is ie d e a n c h e tă a L i g i i a r a b e
Spiio Koleka, prim vicepreşedin Suez, deoarece acesta a refuzat
o vizită de prietenie în Uniunea te ai Consiliului de Miniştri şi economiei naţionale a R.P. Mon să plătească taxele de tranzit va pleca ia frontiera dintre Yemen şi Aden
Sovietică.
preşedinte al comisiei de stat administraţiei egiptene a Cana CAIRO 4 (Agerpres). După să de Sukeiri, secretar general
Invitaţia a fost acceptată cu lului,
o mare satisfacţie de către gu a planfiicării, Rita Marko, şe-
vernul albanez şi de Comitetul gole şi bugetul ţării pe anul Mongole şi D. Damba, prim se ----- 'A"----- cum s-a anunţat Comitetul po adjunct al Ligii arabe.
cretar al C. C. al Partidului
Central al Partidului Muncii. litic al Ligii arabe a hotărît să înainte de plecarea comisiei,
Delegaţia guvernului R. P. Muncii din Albania, Behar Eh-
1957, care vor asigura îndepli cretar al C, C. al Partidului Iordania respinge trimită o comisie de anchetă în Sukeiri a deolanat că reprezen
Albania şi a Partidului Muncii tyîa, ministru al Afacerilor Ex Yemen pentru a examina inci tanţii Ligii arabe vor examina
nirea cu succes a celui de al Popular Revoluţionar Mongol.
din Albania va pleca în curînd terne, Ramiz Aii, ministru al
-oooOOooo- „doctrina Eisenhower“ dentele oare au loc la frontiera situaţia existentă la frontierele
spre Moscova. instrucţiunii publice şl culturii acestei ţări cu principatul Aden Yemenului sub toate aspectele
COMUNICATUL COMUN DAMASC 4 (Agerpres). — aflat sub dominaţia britanică. A-
Delegaţia este condusă de şi Mihail Paifti, ambasador ex TASS anunţă: Răspunzînd la ceste incidente sînt provocate şi vor interoga refugiaţii din
asupra tratativelor dintre Siria şi Sudan întrebările reprezentanţilor pre de trupele britanice staţionate protectoratul Aden, precum şi
traordinar şi plenipotenţiar al sei în legătură cu atitudinea pe teritoriul principatului Aden. pe sultanii şi şeicii protectora
DAMASC 4 (Agerpres)'. La gaţiile guvernamentale ale Si guvernului iordanian faţă de Comisia de anchetă este condu- telor aflate la sud de Yemen.
R. P. Albania în U.R.S.S. Damasc a fost dat publicităţii riei şi Sudanului. Comunicatul
comunicatul comun al tratative subliniază că în politica lor cele „doctrina Eisenhower", minis ------------------ oooOOooo-------
lor care au avut loc între dele- două state se vor conduce după trul învăţărnîntului al Iordaniei,
principiul întăririi unităţii şi in
EISENHOWER dependenţei popoarelor arabe. care a sosit la Damasc, a de Flota maritimă militară olandeză
Cele două ţări arabe îşi expri clarat:
nizare a bazelor militare în ju mă din nou adeziunea la poli
DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI rul ţărilor socialiste, nu a pro tica neutralităţii pozitive şi res Respingem categoric teoria va fi înarmată cu proiectile teleghidate americane
pus să renunţe • la crearea şi ping alianţele militare care con „vidului“ şi credem că apăra
înarmarea blocurilor şi coaliţii tribuie la sporirea încordării şi HAGA 4 (Agerpres). In 0- ritimă militară olandeză va fi
lor militare. El a cerut numai războiului rece. După ce menţio rea Orientului arab este un
să se arate că „forţa militară nează că Siria şi Sudanul îşi drept care revine în întregime landa a sosit amiralul Burke, înarmată cu proiectile teleghi*
pe care noi (adică S.U.A. — vor dezvolta relaţiile culturale, populaţiei acestei regiuni. Res şeful statului major al forţelor date americane.
La conferinţa de presă... S.U.A. şi în primul rînd a ce N. R.), ne-o creăm şi uneori cu comunicatul sprijină drepturile
lor militare. El a apărat prin prea mult zel“ ar fi necesară Egiptului asupra regiunii Gaza pingem pactele străine sub ori maritime militare ale S.U.A. Ziarele relatează de aseme
WASHINGTON 4 (Agerpres) tre altele, aşa numitul program „pentru a asigura pacea şi pen şi recunoaşte că golful Akaba
TASS anunţă : La conferinţa de de asigurare a securităţii mu tru a preîntîmpina repetarea este o apă teritorială arabă. ce formă sau denumire. Rămî- După cum relatează ziarul nea despre conferinţa de presă
presă din 3 aprilie, preşedintele tuale (programul de înarmare războiului“, deşi se ştie că pa
S.U.A., Eisenhower, referinuu- a „aliaţilor“ S.U.A.). cea este ameninţată tocmai de ----- oOo----- nem credincioşi politicii neutra „Trouve“, el a declarat la o de la Washington al ministru
se la problema Canalului de cursa înarmărilor, desfăşurată lităţii pozitive. conferinţă de presă că flota ma- lui olandez al apărării, Staf,
Suez, a declarat că S.U.A. vor In legătură cu informaţiile a .- de Statele Unite. GUVERNUL IORDANIEI
continua să ducă tratative „se părute în presa americană, po care a declarat că Olanda nu
rioase“ cu Egiptul asupra Ca trivit cărora Eisenhower inten Reounoscînd că în S.U.A. A HOTĂRÎT SĂ STARI-
nalului, atîta timp cit există ţionează să demisioneze şi că oamenii urăsc din tot sufletul O CONFERINŢĂ a reprezentanţilor caselor de editură va obiecta împotriva aducerii
vreo posibilitate de „conciliere“ vicepreşedintele Nixon va prelua impozitele, „Eisenhower a decla ‘ I,CASCA RELAŢII 1)1- de arme atomice pe teritoriul
şi atîta timp cît ambele părţi conducerea statului, Eisenhower din ţările lagărului socialist
doresc să facă concesii în sco a subliniat că nu intenţionează rat totdeauna că impozitele sînt PLOMAÎICE CU U.R.s's.321* ei. El a declarat că anul acesta
pul unei reglementări „satisfă să-şi părărească funcţia înain necesare pentru înfăptuirea pro
cătoare“ a problemei. După cum te de expirarea termenului pre gramului de „asigurare a se LONDRA 3 (Agerpres). — LEIPZIG 3 (Agerpres). ADN panţii la conferinţă vor face un Olanda va primi prima serie de
reese însă din declaraţia pre văzut de constituţie. curităţii“, adică . pentru aplica TASS anunţă : Corespondentul rachete americane de tip „Ho
şedintelui, prin „conciliere“ şi rea politicii militariste a S.U.A. din Amman al agenţiei Rcuter anunţă : Intre 7 şi 16 aprilie va larg schimb de experienţă asu nest John“. Potrivit spuselor
reglementarea „satisfăcătoare“ a ...Şi la conferinţa transmite că la 3 aprilie s-a a-
problemei Canalului de Suez, „Consiliului reclamei“ nunţat în mod oficial că Consi avea loc la Leipzig o conferinţă pra celor mai importante pro sale Olanda nu are nimic îm
S.U.A. înţeleg rezolvarea aces liul de miniştri al Iordaniei a
tei probleme în avantajul pute WASHINGTON 4 (Agerpres) hotărît să stabilească relaţii a reprezentanţilor caselor de e bleme legate de munca editoria potrivă ca americanii să deţină
rilor occidentale, şi în detrimen TASS an u n ţă: Ziarele anunţă diplomatice cu Uniunea So
tul Egiptului. că preşedintele Eisenhower, vietică. ditură din ţările lagărului so lă. La conferinţă vor lua parte controlul asupra încărcăturilor
luînd ouvîntul la conferinţa a-
Apoi Eisenhower a sprijinit nuială a „Consiliului reclamei“, cialist. Cu acest prilej pârtiei delegaţii din 12 ţări. atomice pentru aceste rachete. .
din nou rezoluţia Congre a declarat că este „gimit“ că
sului S.U.A. care prevede men „în unele ţări străine Statele POZIŢIA PARTIDULUI LABURIST
ţinerea cu forţa a Taivanului şi Unite sînt calificate drept aţîţă- » a w w rnmmmmmw» w n i n ¦ m m m i w i u i - ji__________i______________ _______________
a insulelor învecinate — oare toare la război, o ţară care cre
sînt teritorii smulse R. P. Chi de în forţă, are instituţii şi un în problema interzicerii experienţelor
neze. guvern oare se ocupă de provo cu arma termonucleară
cări. „Este uimitor — a de
Declaraţia lui Eisenhower, nu clarat Eisenhower — cît de mult ............... IS O 8 P L ft W I I B 1 LONDRA 4 (Agerpres). La 3 iniţiativă, prezentînd în acest anunţă că pentru renunţarea la
lasă nici o îndoială în privinţa cred în acest lucru oamenii din aprilie a avut loc la Londra o scop celorlalte guverne intere experienţele de pe insula Christ-
faptului că guvernul S.U.A. in numeroase ţări oare nu sînt de pe lima m ilitarizam Uermaniei occidentale şedinţă a fracţiunii parlamenta sate propuneri eficiente. ma-s s-au pronunţat aproximativ
tenţionează să se amestece şi loc înapoiate“. După ce a cons re a partidului laburist, în ca 100 de deputaţi laburişti.
de acum înainte în treburile tatat aceste fapte, preşedintele BONN 4 (Agerpres). — In In cadrul aceleiaşi conferinţe drul căreia s-a-discutat poziţia După cum s-a aflat, un mare
interne ale ţărilor de democra a recomandat o măsură cu to tr-o conferinţă de presă care a de presă, Stra-uss a anunţat că partidului'în problema interzi grup de deputaţi laburişti- au In comunicatul oficial asupra
ţie populară. tul necorespunzătoare pentru avut loc mairţi la Kiel, miristrul în cursul acestui an vor fi cerii experienţelor cu arma ter cerut ca rezoluţia să fie formur şedinţei fracţiunii, dat publicită
combaterea acestei păreri. El nu apărării de la Bonn, Strauss a constituite unităţi militare care monucleară. Liderul partidului, lată în termeni mai hotărîţi. ţii la 3 aprilie, se arată că tn
Referindu-se la problemele in a propus să se pună capăt cursei confirmat din nou că noile for nu vor fi încadrate în armata Gailskell, a prezentat în numele jurul rezoluţiilor s-au desfăşu
terne, preşedintele S.U.A. s-a înarmărilor şi politicii de orga- ţe armate vest-germane vor fi vest - germană din cadrul conducerii o rezoluţie în care — Printre alţii, deputatul George rat discuţii aprinse la care au
pronunţat pentru menţinerea u- înzestrate cu armament atomic. N.A.T.O. Aceste unităţi vor a- în termeni generali — „se con Thomas a prezentat o rezoluţie participat numeroşi deputaţi.
riaşelor cheltuieli bugetare ale în care se spune: „Considerînd Dat fiind că mulţi deputaţi au
Strauss l-a atacat pe preşedin vea sarcini „intergermane", a firmă hotărîrea anterioară a dorit să ia cuvînlul în această
partidului care cere interzicerea că încetarea imediată a expe problemă, nu s-a adoptat nici
tele partidului social-democrat, declarat Strauss, şi vor fi am experimentării bombelor cu hi rienţelor cu bomba cu hidrogen o hotărîre pe marginea rezolu
Ollenhauer, pentru faptul că a- drogen prin intermediul unui ţiilor şi şedinţa va continua săp"
cesba s-a opus înarmării atomi plasate de-a lungul zonei de acord internaţional“. Rezoluţia trebuie să servească celor mai tămîna viitoare.
cere de asemenea guvernului bune interese ale omenirii, frac
ce a forţelor armate vest-ger frontieră dintre cele două state „să dea neîntîrziat dovadă de După cum relatează ziarele
mane. ţiunea laburistă cheamă guver engleze, mereu noi detaşamente
germane. nul să dea dovadă de iniţiativă ale clasei muncitoare engleze se
în vederea convocării unei con alătură luptei pentru interzice
ferinţe a celor trei ţări care rea experimentării armei cu hi
produc bombe cu hidrogen, în
scopul realizării unui acord în drogen pe insula Christmas.
ŞEDINŢA CAMEREI POPULARE A R. D. GERMANE împotriva intenţiilor agresive tată a tuturor trupelor străine această problemă“. Rezoluţia Comitetul executiv al Federa
ale militariştilor vest-gerrnani din Germania, pot fi înfăptuite cere de asemenea guvernului să ţiei minerilor din Ţara Galilor
Declaraţia guvernamentalâ îndreptate impotriva R.D. Ger orieînd. Ele corespund de ase dea un exemplu, renunţînd la de sud a hotărît la 3 aprilie să
mane. Soldaţii armatei noastre menea noii iniţiative a U.R.S.S. proiectatele experienţe de pe ceară guvernului să renunţe la
prezentată de Otto Grotewohl populare naţionale stau astăzi în domeniul dezarmării, şi noi insula Christmas. proiectatele experienţe sau să în
alături de soldaţii sovietici de sprijinim această iniţiativă.
După cum a anunţat agen ceapă tratative cu celelalte mari
strajă păcii în Europa, de stra Primul ministru Grotewohl a ţia Reuter, în sprijinul rezolu puteri în vederea realizării unui
jă cuceririlor socialiste ale R.D. rezervat o parte importantă a ţiei lui G. Thomas s-au pronun acord cu privire la interzicerea
Germane. declaraţiei sale problemei reu-
BERLIN 4 (Agerpres). ADN tuie o mare primejdie pentru Germaniei occidentale reprezin Menţionînd pericolul serios mficării Germaniei. Situaţia din ţat 80 de deputaţi laburişti diri tuturor experienţelor ca un prim
transmite: După cum s-a anun securitatea şi independenţa tu al transformării Germaniei oc Germania este cît se poate de 279. Agenţia Press Association pas pe calea spre dezarmare.
ţat, în şedinţa din 3 aprilie a turor statelor vest europene şi tă un griav pericol pentru pace cidentale într-un arsenal ameri
Camerei populare a Republicii can de arme atomice, O Grote dară, a spus el. In prezent pe -------------------- oooOOooo--------------------
adînceşte primejdia războiului. în Europa. wohl a declarat că guvernul R. teritoriul Germaniei există două
Democrate Germane Otto Gro- Primul ministru O. Grotewohl D. Germane aminteşte încă o- state. Unificarea lor într-un S.U.A. au făcut cunoscut că vor continua
In ce priveşte planurile de dată propunerile sale îndreptate stat german democrat, implică experienţele cu arma nucleară
tewohl, primul ministru al R.D. creare a Euratomului, acestea a arătat apoi că cea mai bună spre lichidarea primejdiei răz
Germane, a prezentat declaraţia garanţie pentru pacea generală boiului atomic în Germania. tratative şi realizarea unui acord WASHINGTON 4 (Agerpres) rraai vor începe în statul Neviada
guvernamentală. înseamnă în mod practic acor o constituie forţa, unitatea şi Aceste propuneri sînt următoa între R.D. Germană şi R.F. Ger După cum anunţă agenţia As
darea către monopolurile vest- coeziunea tuturor oamenilor iu rele: sociated Press, la 3 aprilie Co noi experienţe cu arma nuclea
Atenţia opiniei publice mon germane a posibilităţii de a bitori de pace din Europa în mană. O altă cale de unificare misia pentru problemele enar ră. După cum se arată în in
diale, a declarat primul minis fabrica arma nucleară. Prin ur săşi. Salutăm cu căldură fap 1. încetarea pe teritoriul Ger- a Germaniei nu există. Puterile giei atomice a S.U.A. a Tăcu formaţia comisiei, aceste expe
tru O. Grotewohl, a fost atrasă mare scopul tuturor alianţelor imperialiste trebuie în sfîrşit sa cunoscut că la mijlocul lune rienţe vor continua, cu întreru
în ultimul timp de importante puse la cale în ultimul timp tul că biroul Consiliului mon aniei a oricărei propagande şi înţeleagă că problema germană peri, pînă ia sfîrşitul anului.
evenimente politice, care afec este în ultima instanţă de a în dial al păcii şi-a ţinut şedinţe oricăror pregătiri în vederea nu poate fi rezolvată prin forţă.
tează îndeosebi interesele na tări potenţialul economic şi mi le în R. D. Germana; noi acor Toate planurile şi intenţiile re nm
litar a! Germaniei occidentale. dăm cu dragă inimă ospitalitate războiului atomic; vanşarzilor vest-germani pri
ţionale ale poporului nostru. Guvernul R.D. Germane adre coitjducătoriior acestei mişcări S1MBATA 6 APRILIE 1957
Guvernul R. D. Germane consi sează un apel guvernelor ţări pentru pace care a cuprins toa 2. încheierea unui acord între vind includerea prin forţă a Re
deră de aceea că este de dato lor europene de a împiedica în te continentele. Sprijinirea e- guvernele celor două state ger publicii Democrate Germane în SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ria sa să expună în faţa Came făptuirea acestor intenţii şi de forturilor Consiliului mondial al mane cu privire la interzicerea sistemul imperialist vor suferi
rei Populare punctul său de ve păcii este în interesul politicii un eşec în faţa forţei unite a DEVA: Cazul Rumeanţev i ALBA ga n u l: PETROŞANI: Mama : SEBEŞi
dere asupra acestor probleme. a lua în comun măsuri pentru noastre. armei atomice şi renunţarea re lagărului socialist. Fără reali 1ULIA Don Juan; APOLDU DE Moara cu noroc) T E IU Ş : Dreptul de
zarea unui acord cu Republica S U S : Infidelele; BARU MARE: Ai- a te n a şte: ZLATNA : Mama I HU
In declaraţia sa O. Grote înfăptuirea propunerilor oare ur Subliniind că pregătirile mi ciprocă la fabricarea ei; Demoonată Germană, a subliniat berg Expres; BRAD: Moara cu no NEDOARA : Cinematograful de la
wohl s-a ocupat de problema litare ale forţelor agresive d o î 3. Acţiunea — în comun sau roc : HAŢEG: Dansează mică doam şantierul Blum ing: Carnetul de partid:
remilitarizării Germaniei occid- măresc îmbunătăţirea colaboră fi dejucate numai de lupta ac Otto Grotewohl. reunificarea nă ; IL IA : O noapte pe Mont B lank! Cinematograful „I. G. Frimu": Cio-
rii dintre statele europene. tivă pentru pace, O. Grotewohl separată — a guvernelor celor paşnică a celor două state ger LONEA : Uraganul j ORAŞTIE : Ura- Cio-San.
dentale, subliniind că acolo se a arătat că de acest lucru este două state germane în vederea mane, care este o chestiune a
fac pregătiri de război. Trecînd la problema dezar legată în primul rînd prezenţa interzicerii stocării de arme ato poporului german însuşi, nu SELECŢWN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
mării, O. Grotewohl a subliniat trupelor sovietice pe teritoriul mice pe teritoriul Germaniei. este posibila. Primul ministru a
Referindu-se la crearea aşa marea importantă a acestei pro R.D. Germane — bastionul cel Programul 1: 5,35 Melodii popu Prelucrări de folclor ale compozito
numitei „pieţe comune“ şi a bleme pentru asigurarea păcii mai apusean al lagărului socia Guvernul R. D. Germane, ă amintit de numeroasele propu lare romîneşti; 6,00 Muzică uşoară ! rilor noştri; 15,00 Muzică uşoară:
„Eunatomului“, O. Grotewohl a şi securităţii. El a declarat că lismului. Ostaşii sovietici, a de continuat O. Grotewohl, s-a neri pe care guvernul R. D. 6,45 „A sosit poştaşul“ ; 7,10 Jocuri 15,35 Muzică populară; 18,10 Melo
guvernul R.D. Germane salută clarat primul ministru, stau de pronunţat permanent şi se pro Germane le-a făcut în repetate populare; 7,35 Concert de dimineaţă: dii cerute de ascultători: 19,00 Ma
subliniat că acestea urmăresc lucrările subcomitetului comisiei strajă păcii. nunţă pentru reducerea generală rînduri în vederea realizării în 9,30 „Cutezătorii": 11,03 Cîntece şi tineu d an san t; 20,03 „Concert ghi
să lege şi mai mult ţările vest- O.N.U. pentru dezarmare care a forţelor armate şi a înarmă ţelegerii reciproce în problema jocuri populare romîneşti j 12,20 Din citoare": Romanţe: 21,05 Muzică de
europene de sistemul american au loc în prezent la Londra. Trupele sovietice se află pe reunificării şi a subliniat că muzica popoarelor; 14,45 Muzică u-
Guvernul nostru, şi împreună rilor şi, în ceea ce îl priveşte, a toate aceste propuneri au fost şoară; 17,19 Sclecţiuni din operetele d a n s: 22,30 Cîntece şi jocuri popu
al pactelor militare, în cadrul cu el majoritatea covîrşitoare a teritoriul Republicii noastre, a lua măsuri pnaotioe în această ignorate de puterile occidentale
căruia militarismul vest-german întregului popor german, a de continuat O. Grotewohl, în con lui Robert S to lz ; 18,30 Concert de lare romîneşti; 23,52 Muzică de dans.
ocupă o situaţie tot mai domi clarat Grotewohl, doresc ca a- direcţie. Astfel, printre altele, şi de guvernul R.F. Germane.
ceste tratative să aibă rezulta formitate cu acordurile de la el a limitat de bună voie efec estradă: 19,55 „Noapte bună, copii": Buletine de ştiri: 5,30 j 7,00; 8,15:
nantă. te pozitive. Considerăm că a Potsdam. Primul ministru Gro tivul forţelor sale armate la 90 Aceasta este situaţia actuală
Guvernul R.D. Germane sub sosit în sfîrşit vremea ca în pro tewohl a subliniat că toate acor mii de oameni, a renunţat Ia din Germania, a spus în înche „Leneşul" — poveste bulgară: 21,15 11,00: 13,00: 15,00: 17,oo i 19,00-
blema dezarmării să se treacă durile în această problemă în introducerea serviciului militar iere O. Grotewohl. Guvernul
liniază că crearea unei uniuni de la vorbe la fapte. Construi tre R. D. Germană şi U.R.S.S. obligatoriu. Am prezentat Re Republicii Democrate Germane Jocuri populare romîneşti: 22,30 Mu 22,00: 23,52 (programul I ) : 14,00;
vamale a micii Europe, cum este rea de baze militare pe terito se deosebesc în mod fundamen publicii Federale o serie de oro- speră că în Germania occiden zică de d a n s; Programul I I : 14,03
„piaţa comună“, adînceşle şj riul R.F. Germane, crearea de tal de acordurile şi tratatele puneri îndreptate spre destinde tală vor triumfa forţele care 16,00; 18,00 : 20,00 ; 21,00 : 23,00
mai mult scindarea celor două stocuri de arme atomice, efec dintre R.F. Germană şi puterile rea situaţiei în Germania. Aces pornesc de la situaţia reală şi
state germane şi va fi o piedi- tuarea de manevre militare tac-' occidentale. Prietenia trainică care împărtăşesc, punctul de ve (programul 11). •,
' că serioasă în calea reuniîicăj tice şi strategice — toate aces dintre popoarele german şi so te propuneri, printre care se dere în interesul păcii. în inte
rii Germaniei pe bază paşnică tea dovedesc că remilitarizarea vietic, a declarat el, constituie menţionează limitarea efectivu resul dezvoltării paşnice a po
una din principalele garanţii lui forţelor armate în cele două porului german.
şi democratică. părţi ale Germaniei, renunţarea
Guvernul R.D. Germane de la introducerea serviciului mili
tar obligatoriu, retragerea trep
clară cu toată hotărîrea că
crearea „pieţii comune“ consti
Redacţia şl administraţia ziarului şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale, PU.T_.li, nr. 22b.32Q din 6 noiembrie 1949 —. Tiparul Întreprinderea Poligrafică &1 Mar — DEVA,