Page 17 - 1957-04

PROLETAR! DIN TOATE TARILE UNITI-VAt.
Anuí IX. Nr. 721
cinstea zilei de 1 MDI
î3!Sx5îS!S:v^<5îS5!S:!S5s553SL>S5S5SSSSS53!L5SSx&5sLS:
Veşti de la cea mai tînără mină
> Cu un deceniu şi mat bine In ar mă, Uricanit era un sat de munte ca i<}
; oricare altul. Doar tn legendele celor de prin partea locului se vorbea > siderurgic Hunedoara a primit
; de comori ascunse In adincurile nesfirşite ale pămîntului. Dar, în primii > pentru a 5-a oară şi a 2-a oară
ani ai regimului democrat-popular, comorile au devenit realitate, cu sin- < consecutiv, Steagul roşu de co­
I gura deosebire că In loc de galbeni, s-au descoperit cărbuni,
Ş Aşa a început istoria celei mai ti nere mine din Valea Jiului. Acum, $ ducţie.
? mina s-a dezvoltat mult. E fruntaşă pe bazin.
O brigadă de frunte
Brigada bătrînului miner Sil­
viu Iovan, din oare fac parte
mulţi tineri, este fruntaşă pe
mină. Contribuţia ei la clasa­
rea minei pe locul I, pe bazinul
carbonifer al Văii Jiului, este
edificatoare.
In dorinţa de a cinsti ziua
de 1 Mai cu noi succese, mem­ serios cu stîncile de piatră.
brii brigăzii au extras în luna
martie din stratul VIII şi IX
al sectorului II, cu aproape 20
la sută mai mult cărbune cocsi-
fioabil decît prevedeau sarcinile
de plan.
Succesele brigăzii, sînt condi­
ţionate de organizarea temeini­
că a lucrului în abataj, de buna
aprovizionare cu lemn şi goale,
precum şi de faptul că membrii
brigăzii luptă să obţină o cali­
ficare cît mai înaltă.
Craţerista
Ana Marian, o fată blondă de
prin părţile Oradiei, a încercat
în viaţă mai multe meserii, dar
din cîte a încercat nu i-a plă­
O expoziţie ampelograficăcut nici una.
Acum vreo trei ani, a venit
să-şi petreacă concediul pe me­ Tovarăşul inginer Aurel Bă­ coarde sub firi de vite colectate
leagurile natale fratele ei, miner canii nu lucrează de mult la în diferite faze de vegetaţie.
la mina Uricani.
— Ei ce zici, Ană, nu cumva
vrei să te faci minerită ? Ori
ţi-e frică că se. „huluie“ pămîn-
tul peste tine ? a întrebat-o
fratele, glumind.
Fata l-a privit mai întîi cu
nedumerire, apoi a zis :
— Am să încerc şi meseria
asta 1 Poate cine ştie ? o să-mi
placă. Cînd pleci înapoi plec şi
eu cu tine.
Şi astfel Ana Marian a venit
la Uricani. In scurt timp s-ia
angajat la mină ca ajutor de
cnaţeristă. Ce-i drept, la înoeput
fetiţa cu zulufii blonzi, se cam
temea de întunericul minei. Cu
timpul însă, s-a obişnuit şi a
învăţat cu multă tragere de ini­
mă meseria de craţeristă. Pe
lîngă că îndrăgise această me­
serie, vroia cu orice preţ să-i
demonstreze fratelui că n-a venit
în zadar la Uricani.
Craţerul pe care îl deserveşte
ea, merge totdeauna în plin.
De aceea, brigăzile de mineri
la oare este repartizată, o apre­
ciază pentru munca ei rodnică
în sectorul investiţii
In afară de cele două sectoare
productive ale minei, există şi
Organizaţii
comerciale fruntaşe sînt expuse, pe soiuri, frunze şi laboratorului.
In cadrul regiunii noastre e-
xistă 9 organizaţii comerciale lo­
cale, care prin unităţile lor asi­
gură aprovizionarea populaţiei
cu produse agro-alimentare şi
industriale.
Colectivele de lucrători din
comerţul de stat s-au străduit
să-şi îndeplinească sarcinile ce
le reveneau în primul trimestru
al anului, reuşind să obţină rea­
lizări importante.
Colectivele O.C.L. Alimentara
Petroşani, Aprozar Hunedoara,
Industrial Deva, Aprozar Petro­
şani şi T.A.P.L. Petroşani, şi-au
îndeplinit şi depăşit sarcinile de
plan trimestriale, atît în ceea ce
priveşte planul economic, cît şi
planul de casă. Depăşirile la
planul economic sînt cuprinse
între 1,3 şi 23 la sută, iar la pla­
nul de casă între 5,5 şi 27,4 la
sută.
Pe regiune, planul economic
a fost realizat în proporţie de
101,7 la sută, iar planul de casă
în proporţie de 101,5 la sută.
Organizaţiile comerciale Ali­
mentara Deva, Industrial Petro­
şani, T.A.P.L. Deva şi Alimen­
tara Hunedoara nu şi-au reali­
zat sarcinile de plan.
Este de datoria secţiei comer­
ciale regionale şi a secţiilor co­
merciale raionale şi orăşeneşti,
să ia măsuri şi să ajute condu­
cerile acestor organizaţii.
Sîmbătă 6 aprilie 1957
VW SAA^AW VW W
un al treilea neproductiv —1
sectorul investiţii. Misiunea mi­
nerilor de aici este să ajungă
la noile zăcăminte identificate
de geologi. Desigur, nu-i o mi­
siune prea uşoară.
Pînă să ajungă la stratul de
cărbune, minerii trebuie să lupte
Brigada lui Ioan Recsak, este
una din acestea. In fiecare zi,
în cinstea zilei de 1 Mai, mem­
brii brigăzii îşi depăşesc sarci­
nile de înaintare cu 45 la sută.
Uneori, minerii de la investiţii
sînt numiţi în glumă „căutătorii
de comori“. De cele mai multe
ori, această glumă devine ade­
văr.
Minerii de la investiţii, vor
descoperi cu siguranţă noi stra­
turi de cărbune, adevărate co­
mori subterane.
secfia din Gîrbova a G. A. S. Aceasta are drept scop o mai
Apoldu de Sus. Dar în acest
timp scurt a reuşit să realizeze
unele lucruri interesante. Ca şef
al secfiei, el nu se limitează nu­
mai la coordonarea lucrărilor, la
supravegherea lor sau la instru­
irea muncitorilor cum să aplice
regulile înaintate la cultura vitei
de vie.
Pe ing Băcanu îl frămîntă şi
o altă problemă, oarecum apar­
te de sarcinile sale de şef de
secţie si aceasta poate fi soco­
tită ca o faptă lăudabilă. El se
preocupă a cunoaşte îndeaproa­
pe comportarea varietăţilor no­
bile de vită de vie în condiţiile
de sol şi climă locale. Se preo­
cupă a cunoaşte dăunătorii care
atacă fiecare varietate în parte,
perioadele în care aceştia atacă
şi caută metodele cele mai efi­
cace pentru a-i stîrpi. Cu alte
cuvinte el face un adevărat stu­
diu, pe bază de experienţă prac­
tică, în vederea extinderii şi îm­
bunătăţirii metodelor de cultiva­
re a soiurilor de vi(ă de vie no­
bilă în partea locului.
De curînd el a început orga­
nizarea unei colecţii ampelogra-
fice în care s-au expus pînă a-
cum 12 soiuri de bază din pod­
goria Gîrbova printre care sînt:
fetească, risling, muşcat-otonel,
pinot gris şi altele. Colecţia este din Gîrbova pentru a-şi procu­
organizată într-o formă destul ra cît mai degrabă aparatele şi
de intuitivă. In rame cu sticlă materialele necesare organizării
T'
Strungarul Ştefan Karda de la U.R.U.At. Petroşani este proaspăt în această meserie. De aceea, el caută
să-şi ridice în permanentă gradul de calificare în vederea obţinerii unui randament cit mai mare în procesul
de producţie.
In clişeu: Ştefan Karda, slrunjind una din piesele necesare utilajului minier.
------------------------—------ ---- ----------—— ---------------— ------ -----— - - — ------- riaţie este frecventă chiar în cadrul
O manifestare entuziastă
Colective fruntaşe
pe ramura
de producţie
Laminatorii hunedorenî...
Zilele trecute, colectivul sec­
ţiei laminoare din Combinatul
lectiv fruntaş pe ramură de pro­
> Steagul roşu a fost cîştigat
de laminatorii hunedoreni da­
torită realizărilor obţinute pe li­
nie de producţie în semestrul II
al anului trecut. In acest semes­
tru, planul de producţie din
punct de vedere al volumului
fizic a fost îndeplinit în propor­
ţie de 105,4% ; productivitatea
muncii a crescut faţă de plan
cu 8,64 la s u tă ; s-au realizat
economii la preţul de cost în su­
mă de 757.529 le i; indicele de
utilizare al laminorului a cres­
cut faţă de plan
...şi muncitorii de la
„Ceramica“ Baru Mare
Eri colectivul fabricii „Cera­
mica“ din Baru Mare, a primit
pentru a treia oară Steagul roşu
de fruntaş pe namură de pro­
ducţie.
Acest colectiv a realizat pla­
nul producţiei globale pe semes­
trul II — 1956 în proporţie de
117 la sută, a mărit producti­
vitatea muncii cu 8,9 la sută, şi-a producţie.
redus preţul de cost cu 2,9 ta
sută.
bună cunoaştere şi distingere a
soiului. Sub rame vor fi expuse,
tn toamnă, pe un raft, struguri
din soiul respectiv în borcane
cu formol. Sub struguri pe o altă
etajeră a raftului se vor expune,
în sticlă de culoare albă, (pen­
tru a se putea determina dacă
culoarea este normală sau nu)
vin obţinut din soiul respectiv,
iar pe alte etajere dedesubt se
expun struguri şi vite atacate de
diferifi dăunători.
Această colecţie va avea fără
îndoială un rol însemnat în ce
firiveşte lărgirea cunoştinţelor
profesionale ale viticultorilor din calităţii şi la uşurarea efortu­
Gîrbova. Iniţiativa organizării
ei este lăudabilă. Ea trebuie sti­
mulată şi extinsă. Tovarăşii de
la această secţie se frămîntă a-
cum să-şi organizeze şi un la­
borator. Pentru aceasta însă, au
nevoie de anumite aparate şi
materiale ca: un refractometru
de nună necesar determinării
cantităţii de zahăr din struguri,
o batantă de precizie, necesară
urmăririi creşterii în greutate a
boabelor de struguri, în vederea
stabilirii momentului optim de
recoltare, un maligan, diferite
sticle şi altele. Conducerea gos­
podăriei de stat din Apoldu de
Sus va trebui să sprijine secţia
4 pagini 20 bani
Cooperative
meşteşugăreşti
care şi-au îndeplinit
planul trimestrial
Cooperativa „Crişan“ Brad
Activitatea meşteşugarilor de
la cooperativa „Crişan“ din
Brad, în primul trimestru al a-
nului, s-a soldat cu realizări fru­
moase în muncă.
Meşteşugarii de aici şi-au în­
deplinit planul trimestrial la
valoarea producţiei globale în
proporţie de 119 la sută, iar
planul la producţia marfă l-au
depăşit cu 20 la sută. In acest
trimestru ei au dat peste sar­
cinile de plan 60 garnituri de
dormitoare tip „Sibiu“.
Cooperativa
„Partizanul“ Petroşani
La cooperativa meşteşugăreas­
că „Partizanul“ din Petroşani
s-a muncit cu mult entuziasm
pentru îndeplinirea şi depăşirea
nrevederilor planului de produc­
ţie, fap+ ce a permis meşteşu­
garilor de aici să obţină reali­
zări importante.
Pianu1 trimestrial la valoarea
producţiei globale a fost depă­
şit cu 33 la sută, iar la produc­
ţia marfă cu 39 la sută. De a-
semenea, la unele sortimente,
planul a fost depăşit în mod
simţitor. Aşa de plidă, la arti­
cole de menaj din tablă cosi­
torită, planul a fost depăşit cu
32 la sută, la lăzi de fag cu 90
la sută etc.
Cooperativa
„Moţul“ Baia de Criş
Colectivul de muncă al aces­
tei unităţi cooperatiste, de mul­
te ori fruntaş pe regiune, a reu­
şit şi în primul trimestru al a-
nului 1957, să-şi îndeplinească
şi să-cji depăşească sarcinile de
In cursul trimestrului I, coo­
peratori de aici au dat peste
sarcinile de plan 761 perechi în­
călţăminte pentru adulţi, 220
perechi pantofi bărbăteşti cu
talpă de cauciuc şi 43 perechi
pantofi bărbăteşti, la .comandă.
----- xXx----- -
Concurs de inovaţii
In cadrul Trustului regional
de construcţii locale Deva, se
desfăşoară, în cinstea zilei de 1
Mai, un concurs de inovaţii.
Pentru a stimula inovatorii şi
ceilalţi muncitori din cadrul
Trustului ca să participe în nu­
măr cît mai mare la acest con­
curs, s-au instituit două prem ii:
premiul I în valoare de 1000 lei
şi premiul II în valoare de 700
lei.
Premiul I se va acorda ino­
vatorului care va rezolva şi a-
plica o inovaţie în cadrul teme­
lor propuse şi care va avea ca
rezultat cele mai mari economii
şi va contribui la îmbunătăţirea
rilor fizice ale muncitorilor.
a prieteniei romîno-bulgare
SOFIA (de la trimişii speciali A-
gerpres).
Delegaţia guvernamentală şi de par­
tid a Republicii Populare Romîne,
care a părăsit Sofia, a fost întîmpi-
nată cordial de oamenii muncii bul­
gari pe tot parcursul pînă în oraşul
Pleven.
Scurta oprire a delegaţiei romîne
In gara Mezdra s-a transformat în­
tr-o manifestare emoţionantă a prie­
teniei romîno-bulgare. In gara Cer-
ven Briag, oaspeţii din Romînia fră­
ţească au fost întîmplnaţl de repre­
zentanţi ai organizaţiilor de partid,
al sfaturilor populare regional şl o-
răşenesc, de fruntaşi în producţie şl
mii de oameni ai muncii. Oaspeţilor
li s-au oferit daruri.
In oraşul Pleven a avut loc un mare
miting al prieteniei romîno-bulgare,
care a fost deschis de Sava Dilbonov,
prim-secretar al Comitetului regional
al P.C. Bulgar. Tov. Todor JIvcov,
prlm-secretar al C. C. al Partidului
Comunist Bulgar, a rostit o cuvîn-
tare. v, ^-î- v- -.-iv--
•> - 1 r
La U.I.L'. Sebeş, munca pentru mal multă cherestea necesară cons­
trucţiilor,' se j"desfăş6ară din plin.
In clişeu: .Muncitorul .fruntaş Rudolf Printz, lucrînd la maşina ban-
dă de prelucrat cherestea. In întîmpi narea zilei de 1 Mai el şl-a depăşit
sarcinile de plan pe luna trecută cu .12 la sută.
i / > i m a ^ u j i i . c j p o e P B B m 3 a » w w g a j « o a P O T r o m < H X C T w r iB > 7i » n i a u i W > ^a e n — — iM inr n ¦11t ¦¦ ¦ —¦« i. . W l l | n m h i i i n, m ,¦
Aplicarea diferenţiată a agrotehnicii
în REG IU N EA H U N E D O A R A
In fiecare zonă agrogeografică din
ţara noastră, în faţa producţiei agri­
cole se ridică probleme specifice de­
terminate atît de condiţiile naturale
cît şi de condiţiile social-economice
locale. Problemele 'agriculturii din fle­ gate la nici o cultură.
care regiune administrativă, sînt în
lumina documentelor de partid şi de
stat în general aceleaşi, dar rezolva­
rea lor capătă un caracter deosebit de
la regiune la regiune tocmai datorită
condiţiilor arătate mai sus.
In agricultura regiunii Hunedoara
şi anume în ceea ce priveşte produc­
ţia vegetală s-a conturat în cursul
activităţii organelor agricole locale ca
problemă tehnică de bază, printre al­
tele: ridicarea fertilităţii solului prin mai bine specificul de climă şi sol
aplicarea diferenţiată a lucrărilor a-
gricole.
Preocuparea privind ridicarea ferti­
lităţii solului s-a impus în regiunea
Hunedoara ca urmare a preponderen­
ţei podzolului în regiune, tip de sol
caracterizat printr-un grad mic dc
fertilitate. Dintre măsurile destinate
să ducă la atingerea acestui obiectiv,
un accent deosebit s-a pus în regiu­
nea Hunedoara pe executarea diferen­
ţiată a lucrărilor agrotehnice, folosi­
rea îngrăşămintelor organice şi mi­
nerale şi extinderea culturii trifoiului. surilor agrotehnice, ne vom referi la
Regiunea Hunedoara are un relief
şi o climă foarte variate. Această va­
aceleeaşi comune, ceea ce'impune ca
o necesitate aplicarea unei agrotehnici
diferenţiate.
Experienţa a arătat că fruntaşii în
producţie obţin rezultate bune dato­
rită faptului că ţin seama de speci­
ficul în care lucrează, de condiţiile
locale care impun ca măsurile agro­
tehnice să fie aplicate în mod diferen­
ţiat, pe raioane, comune şi tarlale
Mărirea producţiei la unitatea de su
prafaţă este legată în mod nemijlocit
de aplicarea pe scară cît mai întinsă
a măsurilor agrotehnice. Aceste mă-
suri formează un complex, care tre
buie aplicat în întregime. De' exem
piu, arătura adîncă, singură, fără a
plicarea îngrăşămintelor şi a altor
lucrări din primăvară, nu poate să
După ce a subliniat rezultatele tra­ Republicii Populare Romîne. După ce
tativelor dintre cele două delegaţii a exprimat recunoştinţa delegaţiei
pentru primirea călduroasă făcută la
guvernamentale şi de partid, vorbito­ sosirea îp istoricul oraş Pleven. el a
rul a spus: transmis salutul sincer de prietenie
al oamenilor muncii din Romînia că­
Cele două delegaţii consideră că tre fraţii şi surorile lor din Republica
Populară Bulgaria. Unitatea ţărilor
prietenia dintre poporul bulgar şi po­
porul romln este o mare cucerire a noastre şl a celorlalte ţări ale lagă­
noastră. întreaga Istorie eroică a rului socialist, a declarat el, reprezin­
popoarelor bulgar şi romîn, lupta co­ tă o mare forţă. Măreaţa prietenie
mună împotriva asupritorilor oto­ care leagă popoarele ţărilor lagăru­
mani, lupta comună împotriva fas­ lui socialist, colaborarea lor priete­
cismului şl capitalismului, lupta noas­ nească în condiţii de egalitate şi res­
pect reciproc constituie cel mai mare
tră comună dusă acum pentru con­ izvor de progres pentru fiecare din
struirea socialismului şi menţinerea ele şi pentru tăria întregului lagăr
păcii, arată ce cucerire preţioasă este socialist.
prietenia dintre cele două popoare ve­
cine — bulgar şi romîn, care au pă- Documentele de la Sofia oglindesc
hotărîrea popoarelor noastre de a în­
. şit pe calea socialismului. Ne mîn- tări neobosit unitatea lagărului socia­
drim cu această prietenie a noastră
care slujeşte cu devotament socialis­ list în frunte cu Uniunea Sovietică.
mul. Sîntem profund convinşi că a- După încheierea mitingului delega­
ceastă prietenie, ale cărei rezultate
rodnice sînt simţite în Bulgaria, va ţia guvernamentală şi de partid a Re­
creşte şl se va întări zl de zi şl în publicii Populare Romîne a plecat în
Romînia. satul Griviţa unde a vizitat mauso­
A vorbit apoi tov. Chlvu Stoica, leul în care se află osemintele romî-
nilor căzuţi pentru eliberarea Bulga­
preşedintele Consiliului de Miniştri al riei, iar după aceasta a vizitat Mu­
zeul „Soldatul romîn — anii 1877-
1878" din satul Pordin şi gospodăria
cooperatistă din acest sat.
Dezvoltarea relaţiilor
culturale bulgaro-romîne
SOFIA 3 (Agerpres). Â.T.B.
anunţă: Relaţiile culturale bul­
garo-romîne, care datează încă
din epoca renaşterii, s-au afir­
mat cu adevărat în mod temei­
nic după eliberarea celor două
popoare de sub jugul fascist. O
expresie a acestei colaborări din
partea Bulgariei o constituie,
printre altele, numeroasele tra­
duceri ale operelor scrise de au­
tori romîni, editate în Bulgaria.
Potrivit informaţiilor primite
de la Insitututul de bibliografie
„Elin Pelin" din Bulgaria, în-
cepînd din anul 1944 şi pînă
în prezent în Bulgaria au apărut
25 de cârfi de literatură beletris­
tică scrise de autori contempo­
rani şi clasici ai literaturii ro-
mine, într-un tiraj total de 180
mii exemplare. La loc de frun­
te sînt versurile lui Mihail Emi-
nescu, care au apărut în două
ediţii, romane ale clasicului li­
teraturii romîne Mihail Sado-
veanu şi anum e: „Baltagul",
„Mitrea Cocor", povestirea isto­
rică de înaltă valoare patriotică
„Nlcoară Potcoavă", „Nada flo­
rilor". Au fost traduse şi edita­
te romanul „Calea Victoriei" de
Cezar Petrescu", „Negura", ro­
man în două volume de Euse-
biu Camilar, şi „Oţel şi Pline"
de Ion Călugăru, ,,Urmaşii lui
Horia", de Petre Vintilă, „Des­
culţ" de Zaharia Stancu, „Pasă­
rea Furtunii" de Petru Dumi-
triu, piesa „O scrisoare pierdu­
tă” de I. L. Caragiale, prezenta­
tă de nenumărate ori pe scenele
teatrelor bulgare, precum şi al­
teţe.
asigure o producţie sporită. Tot aşa Alb sau rîul Strei, pe terenuri alu­
şi folosirea seminţelor de bună cali­
tate, tără lucrări corespunzătoare de vionare cu o textură pronunţat nisi­
pregătire a terenului şi întreţinere a poasă. Pe aceste terenuri, rezultate
culturilor, nu poate obţine recolte bo­ mult mai bune se obţin dacă în loc
de dezmiriştire se execută direct ară­
tura adîncă de 17— 18 cm., care poa­
înainte vreme, aplicarea mă­ te fi făcută şi mai tîrziu, după recol­
surilor agrotehnice - şl mai ales in­ tare, adică după 15 august, atunci
cînd în condiţiile din aceste bazine,
troducerea în practica agricolă a me­ furtunile şi Inundaţiile de vară încep
todelor noi, se făcea pe bază de dis­ să se rărească.
poziţii obligatorii, fără a se ţine sea­
ma de specificul local. Astfel, adeseori Pe terenurile cu pantă mare dez­
în mod cu totul greşit erau fixate miriştitul în timpul verii provoacă
epocile de însămînţare, fără a fi avut spălarea solului fertil în urma plo­
la bază o documentaţie izvorîtă din ilor repezi de vară care sînt foarte
practica regiunii în care. se cunoştea frecvente în regiunea noastră, ducînd
astfel la degradarea rapidă a terenu­
din fiecare raion şi chiar pe comune lui. Pe aceste terenuri, cele mai bune
şl care puteau să determine mult mai rezultate le dau arăturile adînci fără
raţional cele mai potrivite perioade dezmiriştire ce se execută în jurul
de însămînţare pentru fiecare cultură datei de 1 septembrie de-a curmezişul
în parte. Astăzi aceste greşeli au fost pantelor şi cu încorporarea de gunoi
eliminate, inginerii şi tehnicienii a- bine fermentat, în cazul cînd aceste
grononii au posibilitatea să studieze terenuri urmează a fi însămînţate în
în mod temeinic condiţiile locale şi să toamnă. Dacă aceste terenuri urmea­
aplice în mod creator cele mal po­ ză a fi însămînţate numai în pri­
trivite măsuri agrotehnice pentru spo­ măvară, ele nu vor fi arate decît
rirea producţiei. după ce se desprimăvărează şi li se
administrează cantităţi mari de gu­
Pentru a ne da seama de importan­ noi semifermentat care va fi folosit
ţa aplicării în mod diferenţiat a mă­ în mod treptat de plante, pe măsura
descompunerii lui, fără a fi spălat,
cîteva exemple din cuprinsul şi speci­ ceea ce împiedică în bună măsură
ficul regiunii noastre. eroziunea stratului arabil.
Din observaţiile făcute în decursul In lunca Mureşului sau a celorlal­
anilor de către inginerii agronomi şi te rîuri, solul avînd o structură făinoa­
de tehnicienii regiunii şi din practica să din cauza procentului mare de ni­
îndelungată a fruntaşilor în agricul­ sip, nu are suficientă umiditate la a-
tură, s-a dovedit că dezmiriştitul se dîncimea de dezmiriştit — în special
aplică cu rezultate bune pe toate te­ în verile secetoase — deci prin dez­
renurile de cernoziom degradat de pe miriştire seminţele de buruieni nu pot
cele două terase ale rîului Mureş, pe fi aduse în condiţii normale de în­
toate terenurile brun-roşcate de pă­ colţim. Faţă de specificul acestor te­
dure şi chiar terenurile de podzol de renuri, mai multă eficacitate are ară­
pe platforme şi pantele dulci ale tura adîncă de vară, efectuată atunci
dealurilor de-a lungul rîurilor în ra­ cînd pericolul inundaţiilor a dispărut,
ioanele Ilia, Orăştie, Alba şi Hune­ decît lucrarea de dezmiriştire. In ra­
doara, precum şi pe majoritatea tere­ ionul Haţeg, (cu excepţia comunelor
nurilor din comunele raionului Sebeş. Bretea Romînă, Toteşti şi satele din
jurul oraşului Haţeg), cu toate că na­
Rezultate negative s-au obţinut în tura solului nu împiedică dezmirişti­
urma aplicării acestei lucrări, pe te­ tul, totuşi această lucrare nu-şi are
renurile cu pantă mare. Tot fără re­
zultate bune se aplică dezmiriştitul de (Continuare tn pag. 2-a)
unii cultivatori pe terenurile din lun­
ca Mureşului, sau din imediata veci­
nătate a altor rîuri, cum este Crişul