Page 18 - 1957-04

Pag. 2
Alegerile ©rgan©l©r conducătoare Deschiderea festivă
die U.T.M. — p rile j de ve rifica ra
a îo rfe i şi un ităţii
Incepfnd din luna februarie
a.c. în raionul Petroşani ca şi
în celelalte raioane de pe întreg
cuprinsul patriei noastre au a-
vut loc alegerile pentru noile or­
gane de conducere ale U. T. M.
Cu acest prilej tineretul orga­
nizat a discutat şi analizat ac­
tivitatea organelor de conduce­
re care au fost alese acum un
an. Anul acesta s-au dezbătut
în spirit critic şi autocritic în
mod deosebit lipsurile ce s-au
manifestat. în munca organiza­
ţiilor de bază U.T.M., s-au dez­
bătut şi luat măsuri concrete în
ceea ce priveşte munca de viitor
a organizaţiilor de bază U.T.M.
Adunările, conferinţele de dări
de seamă şi de alegeri a noilor
organe conducătoare au avut loc
în condiţii mult mai bune decît
în anii trecuţi. Ele au oglindit
cu tărie forţa şi unitatea tinere­
tului din Valea Jiului, forţă ca­
pabilă să înfăptuiască cu cinste
sarcinile care partidul le-a pus
în fata tineretului.
Cifrele dovedesc cu prisosin­
ţă acest lucru. Tinerii mineri
conduşi de comunişti ca Dotiu
Avram, Nyulaş Toma, Iuhas Ca-
rol, Kemevesi Alexandru, Fila
Ion, Mladin Gheorghe, Mureşan
Ioan şi mulţi alţii şi-au adus
contribuţia lor efectivă la extra­
gerea a 14.000 tone de cărbune
peste planul trimestrial. Tinere­
tul de la U.R.U.M.P. munceşte
cu entuziasm pe şantierele loca­
le menite să înfrumuseţeze ora­
şul Petroşani. La Lupeni ute-
mistul Furo Alexandru, la Pe-
trila, Peter Moise şi alţii au
trecut cu întreaga lor brigadă
de la lucrări de pregătire la a-
bataje frontale unde îşi depă­
şesc cu regularitate sarcinile de
plan dînd astfel patriei tot mai
mult cărbune. Atît la Vulcan cît
şi la Lupeni, Lonea şi Petrila,
tineretul, sub îndrumarea orga­
nizaţiilor U.T.M., înregistrează
succese frumoase nu numai în
producţie ci şi în munca de edu­
caţie.
Pentru a întîmpina cel de-al
Il-lea Festival regional şi cel te pe cele mai esenţiale proble­ şani se pregăteşte intens, în în-
Ş einţa seofiei
din cadrul filialei Deva
a Societăţii Ştiinţelor
Medicale din R.P.R.
In ziua de 6 aprilie a.c., ora
10 dimineaţa, va avea loc la
„Colţul roşu“ al Spitalului de
adulţi din Deva, şedinţa secţiei
de Ftiziologie, din cadrul fi­
lialei Deva a Societăţii Ştiinţe­
lor Medicale din R.P.R., cu ur­
mătoarea ordine de zi:
— COMTRIBUTIU.NI LA
STUDIUL CLINIC ŞI BAC­
TERIOLOGIC AL PLEURE-
ZIEI CU COLESTERINA.
Dr. Igna Nicolae — Dr.
Braţ Constantin
— PNEUMOTORAXUL
SPONTAN BENIGN
Dr. Porav Iancu
— CITEVA ERORI DE DI­
AGNOSTIC IN PATOLOGIA
PULMONARĂ
Dr. Voinicu Constantin
şi colaboratorii.
llIiClPB u®
în regiunea Hunedoara
(Urmare din pag. l-a)
rostul întrucît, din cauza ploilor frec­
vente în tot timpul verii, seminţele de
buruieni încolţesc în bune condiţii
chiar la suprafaţa solului, iar reţine­
rea apei nu mai formează un obiec­
tiv. In acest raion s-a dovedit că e-
fectuînd direct arătura adîncă de vară,
fără dezmiriştit, se obţin rezultate
bune.
In alt raion cum este raionul Se­
beş, cu toate că ploile sînt abunden­
te, iar terenul are înclinaţii foarte
variabile, dezmiriştitul are efecte po­
zitive pe majoritatea terenurilor din
acest raion, datorită faptului că a-
ceste terenuri sînt mult mai grele, iar
ploile sînt repartizate mai tîrziu îns­
pre toamnă.
Şi în aplicarea altor măsuri cum
este arătura adîncă, lucrare de bază
a solului, s-au obţinut rezultate dife­
rite după modul de aplicare a acestei
lucrări, ceea ce ne-a întărit convinge­
rea că măsurile agrotehnice nu pot
fi aplicate în mod uniform. In unele
comune cum sînt Dîncu Mare şi Be­
rii! din raionul Orăştie. Gîrbova şi sa­ avem o serie de variaţii în ceea ce
tul Reciu din raionul Sebeş. Boşorod
din raionul Haţeg şi altele, există un
teren extrem de argilos, care în timp
ploios nu poate fi lucrat, iar pe timp
dc secetă devine atît dc compact, îneîi
arătura adîncă se face cu mare greu-
DRUMUL SOCIALISMULUI Kt. 721
Probleme actuale ale infelectualităfii
a spariachiadei de vara Să punem cunoştinţele noastre In folosul
a tineretului maselor largi — pentru continua lum ini re a omului
In după-atniaza zilei de 2 a-
de-al Vl-lea Festival Mondial al U. T. M. şi de organizaţia de prilie a avut loc în sala de fes­ Eliberarea tării noastre a a- permanentă a fiecărui muncitor rile trecute. „Ţăran cult este
Tineretului de la Moscova, tine­ partid din care făcea parte, a tivităţi'a Sfatului popular al o- dus după sine schimbări radi­ din vastul cîmp al culturii şi aceia care reprezintă mai bine
rii de la Lupeni şi Vulcan s-au manifestat o serioasă lipsă în rasului Deva, deschiderea fesr cale în viaţa statului şi a po­ ştiinţei. Fie pe linie profesiona­ prin întregul său complex viaţa
angajat să trimită furnalelor aplicarea întocmai a prevederi­ tivă a ' celei de a II-a sparta- porului nostru. O concepţie lă, în cadrul instituţiei în care de la tară în mijlocul căreia se
6000 tone de cărbune cocsifica- lor statutare. chiade de vară a tineretului. nouă a străbătut şi întreaga ac­ lucrează, fie în cadrul diferite­ află“. „Muncitor cult este acela
bil peste plan. La acest îndemn lor noastre organizaţii de masă care şi-a însuşit meşteşugul lui
al tinerilor mineri din Lupeni In curînd va avea lo c' la In cuvîntul de deschidere, tov. tivitate culturală a tării. (S. R. S. C., A. R. L. U. S„ cu adîncă pasiune lăuntrică şi
şi Vulcan s-au alăturat toti tine­ Petroşani conferinţa raională Anton Roşea, secretar al Co­ Dar, odată cu înlăturarea ve­ îl practică tot cu pasiune, pro-
rii mineri din Valea Jiului. In U.T.M. Pentru ca şi conferinţa mitetului orăşenesc U.T.M. De­ A.V.S.A.P. etc.), omul de carte, ducînd cît mai mult dar şi cit
adunările de alegeri şi dări de raională din anul acesta să va, a arătat importanţa acestei chiului regim, s-a început şi mai bine pentru societatea în
seamă poţi auzi cuvîntul răs­ poată avea loc în condiţiuni mai acţiuni tinereşti , de masă şi a lupta pentru înlăturarea con­ învingînd obstacolul indiferentei, mijlocul căreia trăieşte“.
picat al tineretului nostru ca- bune decît în anul trecut, orga­ subliniat necesitatea unei munci cepţiilor vechi, perimate, despre are măreaţa menire, de a îm­
re-şi exprimă hotărîrea fermă de nizaţiile de bază din raion se ' intense în •rîndurile tineretului ştiinţă-şi cultură în general; s-a părtăşi maselor tot ceea ce este Congresul al II-lea al P.M.R.
a participa cu tot elanul la în­ pregătesc intens. Hotărîrile a- din oraşul Deva început munca pentru educarea creator şi nou în vastul cîmp arată căile ce trebuiesc urmate
făptuirea acestor angajamente. doptate de adunările de alegeri, al ştiinţei, literaturii şi artei. pentru ca societatea noastră să
prind viaţă pe zi ce trece. Ast­ In ^continuare, tov. Cornel şi culturalizarea maselor în ajungă la un nivel cît mai înalt
In raionul Petroşani adunări­ fel la Lonea brigada condusă Darbu, profesor la şcoala medie special. Cultura devine un bun In această operă, chezăşie a ideologic, cultural şi fixează
le generale şi conferinţele de utemistul Burcin Gheorghe, mixtă n'r. 2 Deva şi membru în dragostei pentru om, se va ţine sarcinile intelectualităţii pe tă-
U.T.M. ce au avut loc pînă în care s-a angajat să dea 750 Comisia orăşenească de organi­ al întregului popor. seama în primul rînd de nevoi­ rîm ideologic: lupta împotriva
prezent ,au scos la iveală diferi­ tone de cărbuni peste plan, în zare a celei de a II-a sparta- Datorită convingerii că din­ le' spirituale, de întîia urgenţă influentelor burgheze, populari­
te laturi deosebit de impor­ adunarea generală ce a avut loc chiade de vară a tineretului, a a maselor. Socotind că în ca­ zarea succeselor dobîndile în
tante ale activităţii organizaţii­ la 31 martie 1957 a raportat că dat citire regulamentului spar- tre factorii care determină pro­ ramurile ştiinţei etc.
lor U.T.M. Astfel în conferinţa şi-a îndeplinit angajamentul iar tachiadei. Pe urmă s-a prelucrat gresul cel mai important este drul acestei idei, un prim loc îl
tinerilor mineri de la Lupeni pentru a întîmpina conferinţa planul de organizare şi desfăşu­ factorul cultural, s-a pus ca o ocupă explicarea fenomenelor Iată telurile urmărite şi re­
s-a dezbătut problema îndepli­ raională aşa cum se cuvine îm­ rare a spartachiadei. consecinţă logică ridicarea ni­ de curiozitate generală: explica­ zultatele pe care se scontează
nirii cu succes a planului de ex­ preună cu brigada sa va extra­ velului spiritual al întregului în acţiunile ideologice şi de cul­
tracţie a cărbunelui cocsificabil. ge peste plan încă 750 tone căr­ La adunare, au participat se­ popor, educarea şi cultivarea rea naturii şi a vieţii, lupta omu­ turalizare a maselor. In această
Lucrările adunării generale de bune, contribuind în felul aces­ cretarii organizaţiilor de bază maselor populare potrivit cerin­ lui pentru îmbunătăţirea vieţii acţiune, conştiinţa ne cheamă şi
alegeri de la mina Vulcan au ta la îndeplinirea angajamentu­ U.T.M. din întreprinderile şi prin noile mijloace ale tehnicii, ne mobilizează să punem cu­
analizat felul în care tehnicienii lui întregului colectiv de a da instituţiile oraşului, responsabilii ţelor noi în viată. condiţiile care au favorizat pro­ noştinţele noastre zi de zi —-
şi inginerii utemişti sprijină în­ 5.000 tone de cărbune peste plan sportivi din organizaţiile de Cînd vorbim despre cultura­ gresul civilizaţiei şi al omenirii prin conferinţe, comunicări, con­
deplinirea ritmică a sarcinilor în cinstea festivalului regional bază U.T.M. şi reprezentanţi ai vorbiri, consultaţii, prin viu
de plan. La şantierul National şi mondial. îmbinarea armonioa­ colectivelor sportive din oraşul lizarea maselor populare, ni se în general, descoperirile tehni­ grai sau presă — în folosul tu­
al tineretului din Uricani latura să a sarcinilor de producţie cu Deva. desprinde parcă de la sine nu ce care au asigurat şi asigură turor cetăţenilor, pentru cpnli-
mai amănunţit dezbătută de cei sarcinile vieţii interne de orga­ numai sensul acestei idei măre­ înălţarea continuă a omului etc. nua luminare a omului.
peste 200 de utemişti de pe şan­ nizaţie sînt o expresie vie a par­ Şcoală de viţă de vie
tier a fost felul în care brigadie­ ticipării tineretului din Valea ţe, ci şi acţiunea în sine care o Se înţelege că toate acestea Nici un cărturar al patriei
rii îşi însuşesc educaţia comu­ Jiului la traducerea în viaţă a Privind spre viitor, colectiviştii din alimentează şi o serveşte, contri­ nu reprezintă decît o latură a
nistă şi cum se resfrînge ea a- celor mai de seamă hotărîri a- buţia aşezămintelor culturale de preocupărilor pe care le avem noastre nu poate rămîne pa­
supra muncii în producţie. doptate de partid şi guvern. comuna Vinerea, raionul Orăştie, au stat, activitatea societăţilor cui în faţă, în marea operă a cul­ siv de la o asemenea operă.
tural-ştiinţifice organizate, ca şi turalizării maselor. Căci, dacă Drumul ne este deschis — şi cu
La Lonea şi Petrila ca şi la Unul din cei mai impor­ hotărît să facă o şcoală de viţă de aportul voluntar şi însufleţit al prin explicarea justă, ştiinţifică, minunate perspective. Absenţa,
Lupeni-oraş sute de tineri, în tanţi factori care au dus la cetăţeanului cărturar cu un ni­ a fenomenelor naturii îndepăr­ indiferenta intelectualului, a o-
discuţiile purtate, au dezbătut cu succesul adunărilor de alegeri vie. Colectiviştii au o bună parte de vel cultural mai înalt şi cunoş­ mului de carte, de la nevoile
mult curaj stilul de muncă al şi de dări de seamă în organi­ pămînt care nu-i prea productivă şi tinţe mai largi, avînd sublima tăm societatea de cîmpul igno­ culturale ale mulţimii (sau
vechilor organe de conducere. zaţiile U. T. M. este conduce­ sarcină de a contribui la răspîn- ranţei, izvor al tuturor ereziilor, chiar de la nevoia proprie) —<
rea permanentă de către partid. au stabilit să-l planteze cu viţă de direa ideilor, a cunoştinţelor şi superstiţiilor şi misticismului, indiferent de sfera lui de acti­
Discuţiile purtate de cei peste Membrii biroului raional de par­ vie. De aceea au luat hotărîrea să a tuturor problemelor zilelor în iar imensul domeniu de inter­ vitate — trebuie socotită ca o
facă şcoala de viţă de vie. Pentru ei pretare şi înţelegere justă a fe­ adevărată dezertare, ca o tră­
3.000 de utemişti în adunările şi tid şi în mod deosebit comite­ şi-au propus să planteze 38.000 de care trăim, în cercuri cît mai nomenelor sociale duce lupta dare faţă de societatea în mij­
largi ale populaţiei. împotriva oricărei prejudecăţi a locul căreia trăieşte.
conferinţele de alegeri pe mar­ tele de partid au ajutat şi îndru­ bucăţi, însă fiindcă tot fac acest lu­ spiritului public, acţiunea trebu­
cru, au contractat cu statul încă Se înţelege că în problema ie urmărită, cum s-a menţionat prof. OCTAVIAN FLOCA
ginea dărilor de seamă prezen­ mat comitetele U.T.M. să întoc­ culturalizării maselor populare, mai sus, şi pe plan tehnic, eco­
12.000 de bucăţi. Deci anul acesta ei nomic şi profesional — după Oîscsu poştal fruntaş
tate dovedesc interesul mereu mească dările de seamă în spi­ vor fasona şi altoi în uscat 50.000 în continua luminare a omului, nevoile şi cerinţele celor cărora
primul loc îl ocupă instituţiile ne adresăm. Oficiul P.T.T.R. Cîrneşti Re­
crescînd al utemiştilor faţă de de fire de viţă. şi aşezămintele noastre cultura­
Pînă acum, au fost fasonate peste le: şcoli, cămine culturale, tea­ Marele Lenin a arătat că a- tezat, raionul H:aţeg, >a obţinut
tre, cinematografe, presa, bi­ devărata cultură păstrează intim rezultate deosebite în munca de
10.000 bucăţi, iar terenul unde vor blioteci etc. Aceasta încă nu e contactul cu poporul. colectare a abonamentelor de
totul. Opera de îndrumare şi ziare şi reviste pe luna martie.
unitatea de nezdruncinat a or­ rit critic şi autocritic, să pre­ fi puse în „ilobane“ a şi fost arat. răspîndire largă a cunoştinţelor Concepţia despre cultură pri­ Acest oficiu a realizat un in­
ganizaţiei noastre. Deosebit de vadă în proiectele de hotărîri I. CRAŞCA şi a creaţiilor culturale şi ştiin­ meşte astfel un sens nou, ne- dice de 1,11 la sută fiaţă de
semnificativ este faptul că în a- sarcini concrete pentru noile or­ sezisat şi neînţeles de orîndui- plan, clasîndu-se în fruntea tu­
nul acesta discuţiile purtate, o- gane alese. p- •¦—¦ - z r T T ^ ’ — ţifice în straturile largi ale po­ turor celorlalte oficii poştale din
rientarea lucrărilor au fost axa­ porului, trebuie să fie sarcină naion.
Tineretul din raionul Petro­
In munca de colectare a a-
bornamentelor, s-a evidenţiat to­
varăşul Gavrilă Jurmoni, fac­
tor poştal la Toteşti. El a reu­
me ale vieţii de organizaţie. tîmpinarea celui de al II-lea şit oa pe luna martie să depă­
La conferinţa U.T.M. a tinere­ Festival regional şi a celui de-al
tului din oraşul Lupeni majori­ Vl-lea Festival Mondial al Ti­
tatea delegaţilor care au luat neretului de la Moscova.
cuvîntul au criticat cu asprime
stilul de muncă .al fostului se­ VICTOR DELEANU
cretar Haidu Iosif care, deşi a- instructor al -Comitetului
!jutat de către biroul raional regional U.T.M.
şească planul la abonamente
PROBLEME IN TERN A ŢIO N A LE cu 195 la sută. Exemplul lui
a fost urmat şi de tovarăşii
— Răspunsuri !a întrebările cititorilor (Nr. 1) Tiraian Boceat de la oficiul Rîul
de Mori, Ioan Duma. Vasile
Zilele pe care le trăim sînt bogate în mari şi importante Puşcă, Ioan Bernat etc. In ac­
evenimente internaţionale. Inte resul maselor de a cunoaşte ţiunea de colectare a abona­
sensul acestor evenimente creş te peste tot. mentelor s-a mai evidenţiat şi
dirigintele Niculescu H.aralam-
Un interes tot mai mare manifestă şi oamenii muncii bie.
din ţara noastră pentru proble mele internaţionale. Ei vor să
cunoască succesele ţărilor socia liste, lupta maselor muncitoare I. ORDEANU
din ţările capitaliste. Ei vor să cunoască acţiunile duşmanilor
păcii şi a libertăţii popoarelor pentru a îi pregătiţi să le răs- ----- oOo------
pundă cum se cuvine. Gazetă de perete
Ţinînd seama de acest inte res crescînd Editura de stat eu activitate slabă
pentru literatură politică a ini ţiat o nouă colecţie de broşuri:
„Problemele internaţionale — Răspunsuri la întrebările cilito-
rilor“. Aceste broşuri vor apa re periodic.
In prima broşură a acestei colecţii se dau răspunsuri la Numeroase blocuri moderne au fost construite pentru minerii ce mun cesc în adîncuriie ceiei mai tinere mi Organizaţia de bază din ca­
un număr de probleme pe care le-au ridicat cititorii cu ocazia ne din Valea Jiului — Uricani. drul Trustului 4 construcţii este
ultimelor consfătuiri. Intr-o se rie de articole semnate de I. apreciată de către organele su­
Fîniînaru, A. Cernea, Gh. iosub şi alţii se dau lămuriri despre In clişeu: Blocul U.3., dat în folosinţă minerilor din Uricani în toamna anului trecut. perioare oa fiind o organizaţie
problemele privind raportul de forţă între capitalism şi socia- bună în ce priveşte conducerea
lism, dezarmarea, despre eveni mentele din Cipru, Algeria, Cu- politică a întreprinderii. Cu toa­
ba, Spania etc.
te acestea, biroul organizaţiei de
căm din şesul Mureşului pe a doua condiţiile specific locale. De exemplu sămînţarea porumbului şi căruia i s-au bază nu foloseşte gazeta de pe­
terasă cu un cernoziom degradat, sau porumbul găseşte condiţiile cele mai mai aplicat încă două p: aşile. Toate rete oa un ajutor în muncă şi
pe platourile cu sol brun-roşcat de prielnice pentru însămînţare între 20 aceste lucrări lasă solul curat de bu­ nici nu îndrumă şi controlează
pădure, pe podzolul sau podzolul de­ —30 aprilie. Totuşi, datorită faptului ruieni şi îl înzestrează cu o mare ca­ activitatea colectivului de redac­
iate şi apar foarte mulţi bolovani. vară, imediat după topirea zăpezilor gradat din regiunea de deal, nevoia că climatul regiunii noastre înregis­ pacitate de reţinere a apei, ceea ce ţie pentru a-1 orienta asupra ce­
Pentru toate aceste terenuri trebuie în cantităţi de 15-20 tone la ha., gunoi de bălegar creşte. Pe terenurile argi- trează în fiecare an brume puternice influenţează pozitiv asupra dezvol­ lor mai importante probleme.
prins momentul, cel mai prielnic pentru bine putrezit. Pe pămînturile mai să­ loase, grele (din comunele Dîncu Ma­ în jurul datei de 20—21 mai pe toată tării ulterioare a trifoiului.
arătură, care nu durează decît 3—4 race din aceste lunci, acolo unde te­ re, -Beriu, Gîrbova şi Boşorod, precum lunca Mureşului şi mai ales în raio­ Aici se mai găseau la data
zile. renul con{ine pietriş şi nisip, mulţi şi anumite părţi de hotar din alte nul Orăştie, rezultatele cele mai bune Din analiza acestui număr redus de de 21 martie a. c. publicate a r­
ţărani muncitori din comunele Tur- comune cu astfel de terenuri, cele mai le dă însămînţarea porumbului în ju­ măsuri agrotehnice în ceea ce pri­ ticole despre „6 Martie“ şi arti­
Practica a dovedit că efectuarea a- daş, Orăştie, Şibot din raionul Orăş­ bune rezultate le dă gunoiul de grajd rul datei de 5 mai. Totuşi în condi­ veşte aplicarea lor în mod diferenţiat cole cu caracter general. Artico­
răturilor adînci de toamnă pe terenu­ tie sau Vinţu de Jos din raionul bine fermentat, încorporat odată cu a- ţiile din acest an, cînd s-a despri- şi efectele pe care le au în sporirea lul scris de tovarăşul Ladislau
rile nisipoase din lunca rîurilor duce Alba intervin în perioada de vegeta­ rătura adîncă de toamnă, care con­ măvărat mai repede ca de obicei, şi producţiei, rezultă că numai printr-un Cia-dar intitulat „Disciplina în
la sărăcirea acestor terenuri prin spă­ ţie a culturilor de păioase sau la tribuie la încălzirea şi afînarea solului pe aceste terenuri se poate însămînţa. studiu temeinic al condiţiilor locale trust“ cuprinde doar chestiuni
larea în adîncime sau în albia rîu­ executarea praşilelor la porumb cu pînă la însămînţare. climatice şl de sol — pe care să se teoretice privind disciplina so­
rilor a substanţelor nutritive şi a hu­ doze suplimentare de gunoi de grajd In privinţa trifoiului, regulile agro­ bazeze aplicarea diferită a măsurilor cialistă a muncii şi nu analizea­
musului acumulat în perioada de ve­ bine putrezit administrat în mai multe In ceea ce priveşte administrarea tehnice ne învaţă că semănatul lui se agrotehnice, se poate obţine o sporire ză cît de cît aspectele negative
getale. De asemenea,, pe terenurile cu reprize, stimulînd astfel, în mare mă­ îngrăşămintelor minerale, pe diferitele face primăvara din vreme, odată cu simţitoare a producţiei. ale disciplinei muncii de pe un
pantă mare, apa din ploi şi zăpezi sură dezvoltarea vegetaţiei, obţlnînd tipuri de soluri din cuprinsul regiunii culturile din prima epocă. In anii cînd şantier sau altul.
spală şi sărăceşte solul chiar dacă producţii mari de grîu şi porumb. Sînt noastre, s-a dovedit că aceste îngră­ timpul permite o desfăşurare normală Procesul de transformare socialistă
arătura a fost executată de-a curme­ şăminte au un efect foarte bun asu­ a muncilor agricole în primăvară, a- a agriculturii în regiunea noastră, o- Elevi şi Eieve
zişul pantei. Pe aceste terenuri nu însă şi comune unde pregătirea sau pra producţiei, în special pe solurile ceastă perioadă de însămînţare este feră inginerilor şi tehnicienilor agro­
se recomandă arătură adîncă de toam­ brun-roşcate de pădure, mal puţin de­ foarte potrivită în regiunea Hune­ nomi, condiţii din ce în ce mai bune i
nă decît ca arătură de însămînţare folosirea gunoiului este tăcută de gradate. Dintre acestea, cele mai ne­ doara,. pentru ca trifoiul să se poată de muncă, dar în acelaşi timp le pre­
în care caz însămînţarea se face fectuos. Cantităţi însemnate de bălegar cesare sînt îngrăşămintele azotate, care înrădăcina înaintea secetei. In multe tinde şi sarcini de mai mare răspun­ >. Dacă vreţi să [iti la Ump^
mai devreme, pentru ca ploile de uneori bine fermentat, alteori mai pu­ -cazuri însă perioada de însămînţare dere. Contribuţia agronomului la trans­
toamnă şi apele din zăpezi să găseas­ ţin, sînt transportate şi depozitate pe se administrează mai mult ca îngră­ îritîrzie din cauza timpului nefavora­ formarea agriculturii trebuie să cons­ »informaţi privind pregătirea >
că plantele bine încolţite şi înrădă­ teren în grămezi mici. unde sînt lă­ bil şi intrarea în perioada de secetă tea, pe lîngă demonstrarea superiori­
cinate. sate vreme îndelungată cca. 1—2 luni, şăminte suplimentare. Efectul bun al se face în mod brusc. Acest fapt a- tăţii unită{ilor socialiste în strădania >şi desfăşurarea celui de al l
timp în care valoarea lui este com­ îngrăşămintelor fosfatice şi în special trage după sine compromiterea cultu­ sa de a descoperi mijloacele cele mai
Un 'alt exemplu de aplicare dife­ plect redusă. Rezultă că tehnicienii al superfosfatului s-a făcut simţit în ­ rilor de trifoi nou însămîntat. De a- adecvate condiţiilor locale, în vederea ; Vl-lea FESTIVAL MON->
renţiată a agrotehnicii este felul cum noştri mai au de dus încă o muncă deosebi în terenurile mai bogate din ceea metoda care a dat rezultate bune sporirii producţiei agricole. In acest
se administrează îngrişămintele na­ şesul Mureşului. Pînă în prezent nu şi care se practică în comuna Cioara fel el este chemat să introducă în >DIAL AL TINERETULUI;
turale şi minerale In regiunea noastră, sus{inută pentru lămurirea folosirii ra­ s-a putut constata efectul îngrăşămin­ din raionul Orăştie, Benic şi Galda practica agricolă cele mai raţionale
ţionale a gunoiului de grajd, în co­ telor minerale, aplicate în. terenurile din raionul Alba, Răhău. şi altele din metode dc muncă destinate să pună Şl STUDENŢILOR DE !A<
priveşte timpul cel mai potrivit cînd munele unde nu s-a ajuns la aceasta. nisipoase din lunca rîurilor, deoarece raionul Sebeş, este însămînţarea tri­ în valoare toate rezervele existente
trebuie administrate, telul îngrăşămin­ pe aceste terenuri elementele nutri­ foiului în porumb, la ultima praşilă. în agricultură.- In această privinţă in­ »MOSCOVA, abonaţi-vă la >
telor, cantităţile la hectar şi starea în In terenurile cu cernoziom degra­ tive din aceste îngrăşăminte sînt spă­ Trifoiul însămînţat în acest fel a ginerii şi tehnicienii agronomi din
care se administrează. Astfel, în Iun dat de pe prima terasă din şesul Mu­ late repede în adîncime. Din această dat an de an rezultate bune. Aceasta regiunea noastră trebuie să continue cvbiicajiile: J
ca rîurilor, gunoiul de grajd se admi­ reşului, gunoiul de grajd dat în can­ cauză, îngrăşarea de bază a acestor se explică prin faptul că însămîn{a- cu un avînt sporit acţiunile lor, pentru
nistrează odată cu arătura de primă- tităţi de peste 15 tone la hectar, mai terenuri se face tot cu gunoi de grajd rea se face într-un teren care a fost un aport din ce în ce mai mare la — Scînteia Tinerelului \
ales dacă nu este bine fermentat, mic­ şi în mai mică măsură cu îngrăşă- dezmiriştit în vară, a fost apoi arat opera de ridicare a agriculturii noas­
şorează simţitor pfoducjia. Cu cit ur­ mînt verde. tre pe o treaptă superioară. — Tineretul Lumii S
adine în toamnă, lucrat odată cu în­
In ceea ce priveşte epoca de însă- Ing. agr. Tr. CÎMPEANU — Scînteia Pionierului
mînţare, există deosebiri în funcţie de
> — Ştiinţă şi lehnică
> — Cravata roşie
> — Pionir.
I Indicaţi adresa exactă C
unde doriţi să primiţi ubo- >
î nameiitul. $