Page 19 - 1957-04

Nr. 721
Patriei — mai mult
şi de bună calitate
Necesităţile mereu crescînde
de metal, în vederea dezvoltă­
rii Industriei noastre socialiste,
au făcut ca grija partidului şi
guvernului să se îndrepte cu
precădere asupra unităţilor si­
derurgice din tară. Drept ur­
mare, în anii puterii populare
au fost construite noi secţii de
cuptoare Martin,
Organizaţia de Bază de la
oţelăria Martin a Combinatului
siderurgic din Hunedoara a
dus o luptă perseverentă pentru
sporirea producţiei de oţel. In-
fruntînd greutăţile din procesul
de producţie, ce se iveau da­
torită vechilor instalaţii, ea a
reuşit să mobilizeze comuniş­
tii şi pe oamenii muncii fără
de partid la lupta pentru per­
fecţionarea continuă a cuptoa­
relor, smulgînd din pîntecul lor
în fiecare an tot mai mult oţel.
Acesta este cel mai serios suc­
ces al organizaţiei de bază, de­
oarece ea a ştiut să pună un
accent deosebit asupra însuşirii
de către otelarî a metodelor de
muncă înaintate, lucru ce a fă­
cut ca cu investiţii relativ mici
să se poată obţine o creştere
considerabilă a productivităţii
muncii.
Astfel, în anul 1956, prin a-
plicarea preţioasei iniţiative a
maistrului Gogu Josan, de a e-
labora cel puţin 600 şarje ra­
pide anual pe schimb, colecti­
vul de otelari a reuşit să înde­
plinească înainte de termen sar­
cinile de producţie.
Dacă problema sporirii pro­
ducţiei de otel, a îndeplinirii
sarcinilor cantitative de plan,
s-a bucurat de o atenţie deose­
bită din partea organizaţiei de
bază şi a conducerii tehnice, nu
acelaşi lucru s-a întîmplat cu
sarcina reducerii preţului de
cost şi îmbunătăţirii calităţii
otelului.
Tocmai de aceea organizaţia
de bază a luat măsuri chiar de
la începutul acestui an de a li­
chida neajunsurile existente şi
de a asigura o producţie de o-
ţel de bună calitate şi la un
preţ de cost redus.
Seară de spectacol
In seara zilei de 4 aprilie a.c., bine meritat succes. In mod deo­
în oraşul Deva Ansamblul de
Cîntece şi Dansuri al Consiliu­
lui Central al Sindicatelor, lau­
reat al premiului de stat, a pre­
zentat un reuşit spectacol de
muzică populară, dansuri, muzi­
că uşoară, satiră şi umor.
Spectacolul, bine alcătuit şi
interpretat, s-a bucurat de un
O excursie cu elevii
Castelul huniazilor este vizi­
tat zilnic de zeci de cetăţeni. In
dimineaţa zilei de 3 aprilie însă
pe poarta castelului a intrat un
grup de copii gălăgioşi. Erau e-
levii Şcolii medii ?r. 1 din Tur­
da. Pentru a-şi petrece cît mai
plăcut şi folositor zilele de va­
canţă, şcolarii âu organizat o
Formarea deprinderilor de
muncă agricolă la clasele I
„Terenul şcolar nu este o oa­
recare bucată de pămînt, ci o
parte din pămîntul patriei pe
care elevul o face roditoare,
prin munca lui“.
Astfel, preconizează fov. Sen
Alexandru, prezentatorul lucră­
rii cu titlul de mai sus, mun­
ca învăţătorilor cu elevii, pe
terenul şcolar. Această idee, îi
este de altfel sugerată de în­
suşi conţinutul lucrării. Căci,
deşi culegerea conţine nouă ar­
ticole care tratează problema
deprinderilor agricole din dife­
rite puncte de vedere, ideea u-
hui sincer patriotism o străbate
ca un fir roşu de la un capăt
la altul. Acest patriotism nu e
trimbifat prin fraze pompoase
ci se desprinde din munca sis­
tematică şi conştiincioasă pe
care autorii o prezintă cu o mo­
destie decentă.
O altă trăsătură ce se des­
prinde din lectura articolelor,
este caracterul ştiinţific al lu­
crărilor practice. Nimic din em­
pirismul plat nu-şi are locul în
lucrările prezentate, ci totul se
desfăşoară raţional, sistematic
şi ştiinţific, începînd de la ana­
liza solului şi verificarea pu­
terii de germinaţie a seminţelor
şi terminînd cu recoltatul.
Că munca pe loturile şcolare
a fost organizată pe principii
ştiinţifice ne-o dovedesc şi ur-
mătoarel? fapte; la organizarea
acestei munci si-au dat con­
cursul cadre calificate (ingineri,
tehnicieni, de la G. A. C. şi
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V iW ffi D E P K R I I D Un colectiv sîrguindos
OŢEL „Nu-i o poveste obişnuită“... puternică, generată şi întreţinu­ In prezent, în ţara noastră, tinuarea producţiei şi pe timp
cu acest laconic comentariu în­ tă de toată căldura clocotitoarei se desfăşoară o vastă muncă de
nit în proporţie de 101,56 la cepe acţiunea de o puternică lor tinereţi. construcţie. Uzine şi fabrici, o- ploios.
sută, să se realizeze economii intensitate dramatică a filmului raşe, blocuri de locuit şi clădiri
In această privinţă organiza­ lia preţul de cost în valoare de „Cazul Rumeanţev“, noua rea­ Fire sinceră, vioaie, încreză­ social-culturale se ridică în di­ Tot în această perioadă. în
ţia de bază a pus un accent peste 1.400.000 lei şi să se re-, lizare' a cpnoscutului regilor toare şi mult simpatizată de to­ ferite puncte ale ţării. Toate a- urma cercetărilor făcute, s-a
deosebit pe îmbunătăţirea radi­ ducp rebuturile cu aproape 1 la sovietic I. H aifit varăşii săi de muncă Saşa, este ceste construcţii necesită canti­ descoperit în raza comunei Bă-
cală a muncii politice de masă, sută, sub procentul admis. tîrît, fără ca să-şi dea seama, tăţi uriaşe de materiale de cons­ răbanţ un loc de unde se poate
instruind corpul de agitatori cu Intr-adevăr, nu este un „caz" într-o afacere întunecată. Dato­ trucţii, şi în primul rînd cără­ exploata nisip care permite fa­
problemele specifice oţelăriei, Demn de remarcat este fap­ oarecare povestea tînărului şo­ rită labilităţii excrocilor, oare se midă şi ţiglă. Asigurarea şan-
care să dină la reducerea pre­ tul că la acest succes au fost fer Saşa Rumeanţev, flăcăul folosesc cu multă pricepere de tierelor de construcţii cu .aceste bricarea de cărămizi de calitate
ţului de cost şi îmbunătăţirea în frunte comuniştii. Traian cinstit şi vesel, materiale, cere eforturi sporite bună, precum şi producerea de
calităţii otelului. Apoi s-a reco­ Bîrlea, de pildă, a elaborat în pe oare împre­ naivitatea sa, ia- din partea colectivelor de mun- ţiglă, sortiment ce nu s-a fa-
mandat conducerii tehnice să cursul primului trimestru 41 jurări vitrege îl tivnci cînd lucru­ că din cadrul^fabricilor de că- bricat pînă acum. De asemenea,
întărească mal mult simţul de şarje rapide, Aurel Stanciu şi implică, fără oa rile sînt dibuite rămizi^ şi ţiglă şi^ luarea unor
răspundere al maiştrilor şi a Avram Opriş au elaborat între să-şi dea sea­ de către iauto- măsuri corespunzătoare pentru s-a primit în cadrul investiţiilor
indicat să organizeze cu aceştia 21 şi 24 şarje rapide. ma, în acţiunea rităţi, întreaga buna desfăşurare a muncii, în o masă semiautomată pentru
un curs tehnologic. tîlhărească pusă la cale de o vină oade asu­ scopul obţinerii de rezultate co­ producerea ţiglelor. Primele pro-
Dacă organizaţia de bază a bandă' de delicvenţi nărăviţi în pra lui. Intr-o succesiune _de respunzătoare posibilităţilor rea­
In urma acestor măsuri agi­ reuşit să desfăşoare o temeinică rele. momente de o mare profunzime le de producţie ale întreprinderi­ be de ţiglă s-au executat deja,
tatorii Avram Opriş, Aurel muncă politică în vederea li­ psihologică, filmul dezvăluie cu lor respective. urmînd ca în viitorul apropiat
Stanciu, Dumitru Şerban şi al­ chidării deficientelor ce împie­ Filmul despre care e vorba o remarcabilă analiză, poziţiile
ţii, care sînt şi fruntaşi în pro­ dicau scoaterea unui otel din aici, redă cu o mare putere de deosebite ale unor oameni faţă Fabrica de cărămidă din Sîn- să se treacă la fabricarea în se­
ducţie, au trecut de îndată la ce în ce mai bun, ea trebuie să expresivitate, povestea vieţii so­ de „Cazul Rumeanţev“. Nenoro­ timbru ,a intrat în reparaţie ge­ rie.
desfăşurarea unei susţinute muncească serios în vederea li­ vietice; în care mai există încă nerală în ultima lună a anului
munci politice în rîndul oame­ chidării unor concepţii înapoia­ şi oameni fără de scrupule, şi cirea ce s-a abătut asupra tînă- trecut, odată cu venirea timpu­ In afară de acestea s-au mai
nilor din sector, arătîndu-le ce te care mai există în rîndul „prieteni“ laşi şi nesinceri. lui friguros cînd nu se mai pu­ început o seamă de acţiuni pen­
greutăţi întîmpină oţelăria a- unor maiştri ce susţin că lupta Creînd un conflict de o impre­ rulul şofer, reprezintă de fapt tea continua procesul de produc­ tru rezolvarea diferitelor cerin­
tunci cînd se irosesc materiale­ pentru elaborarea unui oţel bun sionantă intensitate, veridic, ac­ piatra de încercare a prieteniei ţie. ţe ale muncitorilor (hrană con­
le, cînd se face montarea inco­ ar „periclita“, chipurile, înde­ ţiunea ce se desfăşoară pe ecran sistentă, cazare corespunzătoa­
rectă a trenurilor cu lingotiere, plinirea planului de producţie dezvăluie, pe lîngă figurile des­ şi bunei credinţe. Se găsesc oa­ Ca o consecinţă a muncii de­ re, mărirea capacităţii băii etc.1);
cînd se defectează unele uti­ şi că „oţelul iese aşa după cum compuse ale celor cîtorva epave puse de colectivul acestei între­
laje din cauza neglijenţei etc. vrea cuptorul“. ale societăţii, şi înaltele trăsă­ meni fie din răutate, fie din la­ prinderi în ce priveşte termina­ Măsurile preconiz-ate şi apli­
In acelaşi timp. conducerea teh­ turi morale ale omului sovietic, şitate, sînt gata să „stigmatize­ rea reparaţiilor la timp, s-a re­ cate l,a fabrica de cărămidă
nică s-a ocupat de rezolvarea Organizaţia de bază de la forţa de neînvins a unei orîn- uşit ca fabrica să intre în func­ din Sîntimbru, cît şi activitatea
unor probleme, ca înlăturarea oţelăria Martin care a ştiut să duiri întemeiate pe dreptate şi ze“ pe nevinovatul Saşa. Dar, ţiune încă de la 18 martie a.c. rodnică depusă de colectivul
turnărilor defectuoase în hala învingă o serie de greutăţi în respectul faţă de om, puterea a- cu mult mai numeroşi se găsesc De atunci munca se desfăşoară care munceşte aici, au dat po­
de turnare, modificări în.tehno­ ce priveşte elaborarea unui oţel cesteia de a restabili adevărul, normal. sibilitate îndeplinirii şi depă­
logia turnării otelului calmat mai bun şi la un preţ de cost de a zădărnici planurile crimi­ prietenii adevăraţi, oameni so­ şirii sarcinilor de plan. Aşa de
etc. mai redus, are datoria să ve­ nale ale duşmanilor vieţii noi. vietici cinstiţi, care luptă cu ab­ Ce măsuri au fost luate în exemplu, planul producţiei glo­
gheze şi pe mai departe la direcţia asigurării unei produc­ bale a fost îndeplinit în luna
Un loc de frunte în activita­ buna desfăşurare a procesului Intîmplările ce se înlănţuie negaţie pentru a scoate la lu­ ţii ritmice şi de calitate în noul martie în proporţie de 166 la
tea organizaţiei de bază l-a o- de producţie şi să exercite un de-ia lungul filmului, pornesc Ia mină adevărul, nevinovăţia to­ sezon ? In primul rînd s-au e-
cupat buna desfăşurare a învă- control mai eficace, asupra con­ drum într-o dimineaţă însorită xecutat lucrări la o seamă de sută, iar cel al producţiei mar­
tămîntului de partid, unde în ducerii tehnice pentru a asigu­ de primăvară. In această dimi­ varăşului lor de muncă. mijloace de producţie printre fă s-a depăşit cu 63 la sută.
cadrul discuţiilor la şedinţele ra îndeplinirea în bune condi- neaţă, plină de poezie, şoferul In această nobilă luptă, rolul c a re : revizia şi reparaţia celor
de cerc problemele luate în dis­ ţiuni a sarcinilor trasate de Saşa Rumeanţev, întîlneşte, două cuptoare de ardere a că­ Rezultatele noului sezon de
cuţie se legau de situaţia con­ partid şi guvern, de a da pa­ printr-o întîmplare cu totul ne­ hotărîtor îl are colonelul Afana­ rămizii, repararea şi renovarea producţie la această fabrică sînt
cretă a oţelăriei, de sarcinile triei oţel mai mult, mai bun şi aşteptată, pe tînăra Klava stu ­ pompei de apă care alimentează promiţătoare. Dacă întregul co­
ce le au cursanţii în vederea mai ieftin. dentă la medicină şi între ei siev, care preia instruirea „Ca­ fabrica, s-a făcut reparaţia gene- lectiv al fabricii va depune a-
îmbunătăţirii calităţii otelului doi se înfiripă o idilă curată şi rală a staţiei de la funicularul celaşi interes şi în lunile ce vor
şi a reducerii preţului de cost. C. CHIŢIGOI zului Rumeanţev“. In chipul a- care transportă pămîntul de la veni, dacă nu se v» tezuma !a
a unui şofer măsurile luate pînă acum ci vor
Gazeta de perete „Scînteia de Fapta eroică cestui militar încărunţit, filmul carieră la fabrică, s-au revizuit căuta să descopere no) procedee
otel“ a sprijinit îndeaproape deoarece flăcările se apropiau de re­ concentrează, minunatele trăsă­
munca organizaţiei de bază, iar Intr-o zi, să tot fie de atunci vreo benzile de transport, iar în pre­ şi posibilităţi de mărire a pro­
agitaţiei vizuale i s-a dat un zervorul de benzină care era insta­ turi ale adevăratului cetăţean zent se lucrează la un depozit ducţiei şi productivităţii muncii,
două săptămini şi ceva, ajutorul de sîntem siguri că îşi va aduce o
conţinut concret mai strîns le­ lat tocmai sub banca d'in cabina sovietic, cu sufletul său profund de argilă care va permite con-
şofer, iov. Ioan Sasu, de ta între­ şoferului. Se aştepta din moment uman, conştient că în mîinile contributie mai mare la aprovi­
gat de necesitatea îmbunătăţi­ NOTE C
prinderea I.C.I.L: Simeria, se apucă în. moment ca flăcările să pătrundă sale se află soarta unui om ne­ zionarea şantierelor cb construc­
rii calităţii continue a otelului. vinovat. Cu o pătrunzătoare in­ O cerere uitată
să cureţe autocamionul pe care lu­ în rezervor şi acesta să explodeze. ţie cu materialele necesare, în
Toate aceste măsuri cît şi tuiţie, el începe să descurce fi­ Cică, odată, a poposit la Sfatul popu­
cra. A curăţat omul şasiul, genţile A intra în cabină şi a scoate mo­ rele încîlcite ale acestui caz cantităţi sporite şl 'a un preţ
lupta entuziastă a otelarilor de lar din comuna Vaţa o cerere. S-a
de la roţi, cabina: şi după aceea a torul din viteză, însemna a-ţi pune complicat. de cost redus.
a cinsti cum se cuvine ziua de Din lupta înverşunată ce se plimbat, s-a aşezat pe masa tovară­
început să cureţe motorul. Lucrînd viaţa în pericol. A lăsa focul să A. CIBIAN
1 Mai, au făcut ca în luna mar­ dă pentru identificarea adevă­ şei Marla Sîrbu, funcţionara de aici,
pe la instalaţia electrică, întlmpla- ajungă ta rezervor însemna că a- R IT IC E
tie a.c., planul de producţie pe raţilor vinovaţi, iese învingă­
rea a făcut să se producă un scurt cesta, prin explozie, să aprindă în- rugătoare, să-i găsească o rezolvare.
întreaga otelărie să fie îndepli­ toare încrederea, dragostea şi Dar...
circuit şi din acesta s-au aprins fi­ treg garajul1 să aprindă şi pe ce­ respectul societăţii socialiste
Tovarăşul M. Blăgăilă, posesorul ce­
rele izolate, apoi uleiul care ames­ lelalte maşini, însemna păgubirea faţă de oamenii cinstiţi. Trium­ rerii pllmbăreţe, trebuia să-şi schimbe
buletinul de identitate şi-i era necesar
tecat cu praf se solidificase pe di­ întreprinderii de multe bunuri ma­ fă justiţia sovietică, triumfă în­ un certificat. A venit o zi, a venit două,
doar s-o îndura tovarăşa Sîrbu să-i
ferite piese exterioare ale motorului. teriale. Şoferul Ştefan Ştirbu îşi dă­ săşi adevărul vieţii. elibereze certificatul. De cîte ori ve­
Acest film rulează pe ecranul nea însă, acelaşi răspuns: „Vino mii-
Cît ai bate din palme, flăcările dea bine seama de toate acestea şi ne", întocmai cum spune cînteculţ
cinematografului din oraşul „Hai vino mîine".
cuprinseră tot motorul. Disperat, neprecupeţtndu-şi viaţa intră cu
Deva între 4—7 aprilie a.c. A trecut un an. Posesorul cererii
Ioan Sasu nu ştia ce să facă. Pînă curaj în cabină şi intr-o clipă scoa­ plimbăreţe a vizitat din nou pe tova­
Prin satele răşa de la sfatul popular. Cererea,
la urmă alergă după ajutor. In ime­ se motorul din viteză. raionului Orăştie cînd şi-a văzut stăpînul, a plîns cu la­
crimi amare ; îmbătrînise. Gîrbovă şi
sebit s-,a impus prezentarea pli­ diata apropiere se afla şoferul Şte­ După aceea autocamionul a fost Primul sat dintre comune Geoagiu, Beriu, îngălbenită, ea ar fi vrut să pără­
nă de un comic sănătos şi o- Turdaş, Cioara, Şibot şi Almaş. sească sertarul tovarăşei Sîrbu, dar
rigimal a interpreţilor Marin fan Ştirbu. Acesta aleargă repede scos repede afară şl cu ajutorul ma­ Mergînd de la Deva, primul n-a fost chip.
Mereanu şi Creţu Constantin. sat ce aparţine raionului Orăş­ La Beriu
în garaj. Vru să acţioneze pentru terialelor de combatere a incendiilor tie, este Spini, un sat destul de Cînd va scăpa cererea uitată în ser­
Publicul devean şi-a manifes­ mic, aşezat de o parte şi de alta Colectiviştii şi ţăranii mun­ tarul tovarăşei Sîrbu de la Sfatul
tat satisfacţia faţă de calităţile a stinge focul, dar nu putu face aflate la îndemînă focul a fost stins a şoselei naţionale. Aici, locu­ citori cu gospodării individuale, popular din comuna Vaţa, raionul
ansamblului, prin însufleţite a- iesc oameni care de aproape un lucrează la construirea unui Brad, nu se ştie. Poate vor reuşi s-o
plauze şi numeroase rechemări nimic fiindcă în. jur erau alte ma­ imediat. an de zile, şi-au unit pămîntu- dig pe rîul Grădişte, care va afle tovarăşii de la Sfatul popular al
la rampă. rile, formînd gospodăria agrico­ proteja contra inundaţiilor o raionului Brad. Să sperăm !...
şini şt diferite materiale care îl Astfel au fost salvate, nu numai lă colectivă „Grivita roşie“. suprafaţă de peste 50 ha. Pînă
în prezent s-au bătut stîlpii şi „Paza bună,
încurcau. autocamionul care se aprinsese, dar 2 aprilie 1957. Zi călduroasă s-a transportat o mare cantita­ trece primejdia rea“
excursie în regiunea noastră. de primăvară, tocmai bună pen- te de materiale necesare. In
Excursia are ca scop cunoaşte­ — Să scoatem autocamionul afa­ şi alte bunuri materiale care cu si­ ttru executarea însămînţărilor. ziua de 2 aprilie, colectiviştii Proverbul românesc spune „Paza
rea istoricului lui Ion Corvin de Cu toate acestea, la sediul Dănilă Dumitreasă, Samoilă bună, trece primejdia rea". înţelep­
Hunedoara. împreună cu profe­ ră. Altcumva nu putem face nimic. guranţă ar fi fost distruse dacă to­ gospodăriei colective erau mulţi Dînşorean, Ion Rogojan, Ion ciunea acestui proverb, nu se potriveşte
sorul de istorie Dumitru Mun- colectivişti. Aron Susan, Aron Paca şi Petru Dur. au fost în pentru cooperativele din comunele
teanu, cei 80 de elevi excursio­ Hai, împinge! strigă ei la Sasu. varăşul Ştefan Ştirbu nu ar fi dat Muntean şi Lorint Ripoşan, pre­ pădure după nuiele ce se vor Ociu, Tîrnava şi Birtin, unde paza
nişti vor vizita în afară de cas­ găteau porumbul pentru a-1 pu­ folosi la dig. Ţăranii muncitori obştească e neglijată.
telul din Hunedoara şi oraşele împinseră amîndot cu toate pute­ dovadă de patriotism, dacă el nu tea schimba la baza de recepţie Ion Oancea, Roman Achimeţ şi
Deva şi Alba Iulia. cu porumb hibrid, iar alţii, Ionel Cucu, au efectuat cele maj Butoiul cu 500 litri de petrol de la
rile dar în zadar. Autocamoinul nici şi-ar fi pus viaţa în primejdie, să- printre care Adam Muntean, multe zile de muncă voluntară cooperativa din Ociu, poate oricînd
Achirn Ripoşan, Simion Colcer, la pregătirea materialului ne­ fi furat sau incendiat. De ce este ţinut
nu se mişcă din loc. Motorul era vîrşind această faptă cu adevărat e- Petru Ripoşan şi Ion Romoşan oare afară şi fără nici un fel de pază?
transportau pietriş pentru ma­ cesar digului. De ce la cooperativa din Birtin nu se
în viteză. roică. gazia de cereale ce se va con­ îngrijeşte nimeni de pază şi de ce
strui în curînd. In faţa gazetei de perete paznicii din Tîrnava, deşi tineri, se
— Trebuie scos din viteză — T. MARIAN sustrag de la datorie şi-şi trimit pă­
La întrebarea de ce nu sînt Semănătorile care se găseau rinţii ?
spuse Ştefan Ştirbu. la însămînţări, brigadierul gos­ în curtea gospodăriei colective
podăriei a răspuns scurt; „Am „Filimon Sîrbu“ din Şibot, Pe aceştia, ca şi pe tovarăşii din
Era riscant să facă acest lucra, terminat de însămîntat culturile mi-au dat de înţeles că şi aci conducerea cooperativelor din comu­
din epoca I-ia. Ovăzul ia şi s-au terminat însămînţările din nele sus-amintiie, îi întrebăm :
epooa l-a. Mă interesa să
răsărit. Cele 24 ha. păşune na­ — „Nu credeţi, tovarăşi, că, dacă
turală le-am curăţat de mult, aflu însă ce fel de culturi s-au veţi ţine seama de spusele proverbu­
terenul pentru porumb l-am însămînţat şi pe ce suprafaţă. lui, va fi mai bine şi bunul obştesc
(Culegere de articole) bil, la formarea şi dezvoltarea pregătit. Acum aşteptăm timpul Negăsind pe nimeni în birou, va fi ferit de orice pericol?
spiritului de observaţie al ele- optim să-l însămînţăm“. am dat să plec. Dar înainte de
a ieşi din coridor, am aruncat „Pe sprinceană“
G.A.SJ; şcolile au colaborat Acestea sînt numai cîteva din vilor, la formarea ' concepţiei Intre Spini şi Orăştie, cîmpul privirea asupra gazetei de pe­
era plin de atelaje. - Oamenii se rete „Agricultura socialistă“ a Tov. Oancea Traian îşi construieşte
tot timpul cu unităţile socialis­ greşelile de tipar care, din pă- materialist-dialectice. precum şi grăbeau să planteze ultimii gospodăriei colective, unde e- 0 casă şi are nevoie de lemn de cons­
cartofi, iar alţii făceau arături rau expuse 2 articole ce purtau trucţie. Pentru acest lucru s-a adresat
te ajutîndu-se reciproc în mod cate, diformează şi falsifică a convingerii despre poşibilita- pentru însămînţatul porumbu­ data de 1 aprilie 1957. Unul, Ocolului silvic din Baia de Criş şi a
semnat de ing. Remus Gherbea solicitat aprobarea pentru a cumpăra
concret. In organizarea loturi­ continutul ştiinţific al lucrării. tea omului de a transforma na- lui. de la punctul agricol din Şibot 1 m.c. lemn de construcţie.
şi altul de brigadierul gospodă­ Cu banii în buzunar însă tov. Oancea
lor şcolare s-a tinut cont de Autorii articolelor, în unani- tura. De asemenea, munca pe Cifre şi oameni riei, Constantin Miclăuş. In cel nu şi-a putut procura materialul ne­
semnat de ing. Remus Gherbea, cesar. Cauza e lesne de înţeles.
condiţiile climaterice şi de sol mitate, subliniază caracterul echipe şi responsabilitatea faţă La S.M.T. Orăştie, am aflat am citit printre altele: „Colecti­
că planul global pe staţiune viştii din Şibot au pornit la Aprobările se dau de către ocolul
a regiunii respective. împletirea recreativ, de destindere al mun- de această muncă, sînt factorii s-a realizat pînă la' data de 29 lucru imediat ce zăpada a pă­ silvic „pe sprinceană".
martie a.c., în proporţie de 50,50 răsit ogoarele. Datorită parti­
armonioasă şi sistematică a cii pe lotul şcolar, rolul ei tonic care chezăşuiesc formarea spiri­ la sută. Mecanizatorii Avram cipării regulate a colectiviştilor Cazul cel mai grăitor este al tova­
Mihăilă din brigada 4-a (care la lucru, s-a reuşit să se trans­ răşului P. Coza care a primit nu 1
activităţii din clasă (lecţiile te­ te raţional organizată). Că aşa tului de echipă, a spiritului co­ este fruntaş pe staţiune). Nico- porte întreaga cantitate de bă­ m.c., cît avea nevoie tov. Oancea; ci
oretice) cu activitatea practică stau lucrurile ne-o arată şi fap- iectiv. Mulţi dintre autorii ar- lae Tărtărean. tot din brigada legar de grajd şi să se însămîn- 10 m.c.
a 4-a, Viorel Cimpoeru din bri­ ţeze 7 ha. ovăz, 6 ha. borceag,
de pe teren sub­ --------- ¦ tul că în majo- ticolelor au dat prin această gada a 3-a şi îon Lugoj an din , 20 ha. trifoi, 4 ha. fîoarea-soa- Tovarăşii de la sfătui popular cu­
brigada a 9-a şi-au depăşit cu relui, 5 ha cartofi şi 0,50 ha. nosc treaba aceasta? In orice caz e
liniază de ase­ ritatea cazurilor muncă şi o luptă sistematică mult planul din campania de ceapă. S-a pregătit terenul bine să cerceteze şl să ia măsuri de
primăvară. Brigada a 4-a de pentru porumb — 18 ha. arate rezolvare şi repartizare justă a lem­
menea aceas­ copiii au conţi- împotriva superstiţiilor, tractoare, precum şi sectorul I şi 32 ha. discuite. Toate lucră­ nului penrtu construcţie, iar cei de la
din Orăştie, deţin drapelul de rile s-au executat în condiţiuni ocolul silvic să aprobe cererile nu pe.$
tă caracteristică n-pat cu plăcere Acestea sînt cîteva din căli­ fruntaş pe staţiune. agrotehnice superioare“. sprinceană.
ştiinţifică a muncii de formare şi cu interes munca pe lotul tăţile comune ale experienţelor Mai vesel ca de obicei, tov. Brigadierul Constantin Mi­ După corespodenţele tov.
I. Mocanu, statisticianul sec­ clăuş arăta în articolul său că CORNEL TUDORAN
a deprinderilor de muncă agri- şcolii şi în timpul vacanţei de prezentate de către cele nouă ţiei agricole raionale Orăştie, colectiviştii Gh. Şincu II. Pe­ ţl IOAN PIRVA
mi-a spus fără să-l întreb că tru Viorel, Vasile Popescu, Ion
colă. vară iar unii dintre ei şi-au cadre didactice în lucrarea însămînţările din epoca I-a Popa şi Vasile Romoşan au
muncit cu multă tragere de ini­
Schemele loturilor, planurile amenajat loturi similare (de „Formarea. deprinderilor de (faţă de plan), s-au terminat pe mă la executarea lucrărilor de
întreg raionul (100,40 este pro primăvară.
lecţiilor practice şi fotografiile, proporţii mai mici) în grădina muncă agricolă la clasele a centul de realizare). Gospodă­
riile colective din Spini, Turdaş, S. BLADA
pe care majoritatea autorilor le părintească. I tV-a . Berlu şi Şibot sînt fruntaşe, iar
prezintă, sporesc efectiv aspec­ Caracterul agreabil şi atrac- Lectura atentă, făcută cu
tul util al culegerii. Păcat însă tiv al muncii pe lotul şcolar a scopul însuşirii şi aplicării a-
că fotografiile nu sînt suficient fost sporit şi de faptul că în- cestor experienţe, va prilejui
de clare iar unele nu sînt adec­ văţătorii nu au neglijat latura cititorului şi alte multe suges-
vate textului din pagină. O altă estetică a muncii agricole ci tii practice valoroase la care
scădere a lucrării o formează au avut grijă să planteze şi să semnatarul acestor rînduri s-a
greşelile de tipar, care pot pro- samene în jurul lotului şi pe văzut nevoit să renunţe pentru
duce confuzii dacă nu sînt ci- marginea aleilor straturi de a se încadra în disciplina gă­
tite cu suficient spirit critic. flori. zetărească a spaţiului şi aşa
Astfel în tabelul de la pagina Concomitent cu urmărirea ultragiată.
197, cartofii au dat între 10,625 aspectelor instructive şi practi­ Culegerea „Formarea deprin­
şi 14,062 kg. la ha., iar la pa­ ce în munca pe lotul şcolar,
gina 199, sfecla de zahăr dă cadrele didactice s-au preocu derilor de muncă agricolă la
21 kg. la ha. La pagina 264 se pat şi de aspectele educative clasele I—IV-a“ face parte din
arată printre titlurile lucrărilor ale acestei munci. Astfel, toţi categoria acelor cărţi care nu
primite de elevi şi lucrarea „Cum tovarăşii relatează despre ur- pot ]ipsi d;n biblioteca niciunui
putem urmări recolta de car­ mărirea şi înregistrarea feno- înv^tăto oricît de modestă ar
tofi . etc.“, cînd în realitate menelor de către elevi pe carne- ..
titlul lucrării a fost „Cum pu­ tele de observaţie. Acest fapt 11 ea‘
tem mări recolta de cartofi..,“. a contribuit în mod incontesta- prof. I. DRAGAN