Page 20 - 1957-04
P. 20
Pag. 4 DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 721
Transmiterea de către guvernul
sovietic către guvernul R. D. Germane
a arhivelor germane
MOSCOVA 5 (Agerpres). — înţelegerea dintre U.R.S.S. şi
TASS transmite: Consiliul de
R. D. Germană cu privire la
In c u rsu l lunii m ai Miniştri al U.R.S.S. a adoptat restituirea reciprocă a valorilor
Poporul ungar a să rb ă to rit hotărîrea de a preda guvernu culturale, printre care şi a ma
K. E. VOROŞILOV va vizita INDONEZIA lui Republicii Democrate Ger terialelor de arhivă, măsură
mane materiale documentare care a fost menţionată în de
cea de a 12-a aniversare a eliberării sale MOSCOVA 4 (Agerpres)'. — donezia. Această invitaţie a fost din arhivele germane, oare se claraţia comună din 7 ianuarie
TASS anunţă : In timpul vizi acceptată cu recunoştinţă. găsesc în păstrare la arhivele 1957 a delegaţiilor guverna
tei făcute în Uniunea Sovietică Recent, K. E. Voroşilov a co de stat ale U.R.S.S. mentale ale Uniunii Sovietice
_ Raportul prezentat de G. Marosan la şedinţa festivă în 1956, Sukarno, preşedintele municat preşedintelui Sukarno, Fondurile de arhivă, care ur şi Republicii Democrate Germa
de la Budapesta- Republicii Indonezia, l-a invitat prin Ambasada sovietică din mează să fie predate guvernu ne.
pe K. E. Voroşilov, preşedinte Djakarta, că este dispus să vi lui Repubicii Democrate Germa
BUDAPESTA 4 (Agerpres). maselor largi a le . poporului lui socialist nu le va cădea vreo le Prezidiului Sovietului Su ziteze Republica Indonezia în ne, cuprind un număr de docu Recent a sosit la Moscova, o
Corespondentul Agerpres trans muncitor ungar. prem al U.R.S.S., să viziteze In mai a. c., după ce va vizita mente ale ministerelor şi de delegaţie a guvernului R. D.
mite: După cum s-a anunţat, la dată pradă. In ceea ce priveşte Republica Populară Chineză.
3 aprilie a avut loc la Buda G. Mârosan a vorbit apoi aşa-numita lozincă a „comunis partamentelor germane, ale or Germane, în frunte cu Herbert
pesta o şedinţă festivă cu pri mului naţional“ noi o respin ganizaţiilor politice, sindicale Grunştein, secretar de stat la
lejul celei de-:a 12-a aniversări despre succesele construirii so gem. Independenţa Ungariei o şi ale altor organizaţii obşteşti,
cialismului în Ungaria în cei 12 pot apăra numai alianţa, rela Conducătorul grupului parlamentar comunist Ministerul Afacerilor Interne,
a eliberării Ungariei de sub ju ţiile de prietenie cu Uniunea ale instituţiilor ştiinţifice, pre care urmează să preia mate
gul hitlerist de către Armata ani care au trecut. Sovietică socialistă. cum şi o serie de alte materiale
In timp ce poporul ungar se însărcinat cu formarea guvernului documentare. Aceste documente rialele.
Sovietică. Caracterizînd apoi perioada datează din perioada anilor
Raportul consacrat sărbători pregătea pentru ziua eliberării din statul Kerala (India) 1527— 1945. La 4 aprilie a.c. la Ministe
— a spus în continuare G. Mâ de după evenimentele din oc rul Afacerilor Externe al
rii eliberării Ungariei a fost rosan — la Moscova au avut tombrie, G. Mârosan a subliniat ?Materialele de arhivă care
prezentat de ministrul de stat loc evenimente importante şi DELHI 5 (Agerpres). CHINA lui guvern, format din 11 miniş- urmează să fie predate R. D. U.R.S.S. a avut loc semnarea
Gyorgy Marosan, membru al îmbucurătoare. Delegaţia gu că o mare realizare a acestei NOUA a n u n ţă : Conducătorul tri, guvernatorului statului, Ra- actului de predare a materiale
Comitetului Executiv al Comi vernului revoluţionar muncito- perioade a fost întărirea parti grupului parlamentar comunist makaisna Rao. Germane au o importanţă de
tetului Central al Partidului toresc ţărănesc ungar şi a P ar dului clasei muncitoare. Noi din statul Kerala, Nambodiaipad, stat pentru Republica Democra lor sus-iamintite către guver
?Muncitoresc Socialist Ungar. tidului ?Muncitoresc Socialist construim un partid de luptă — a fost însărcinat să alcătuiască La 4 aprilie a fost anunţată tă Germană şi sînt de mare
Ungar a dus tratative cu gu a spus el — şi apărăm onoarea noul guvern. După cum se ştie, lista guvernului, din care fac valoare pentru studiul istoriei nul R. D. Germane. :
Sărbătorim pentru a 12-a vernul Uniunii Sovietice şi cu parte conducători sindicalişti,
lui. înţelegînd prin aceasta şi la recentele alegeri pentru adu germane. Predarea sus-menţio- Actul a fost semnat de A.V.
narea legislativă a acestui stat, ai organizaţiilor ţărăneşti, ju
Partidul Comunist a obţinut Zaliarov, locţiitor al ministrului
rişti, profesori, scriitori şi o re
Afacerilor Externe al U.R.S.S.
şi de Herbert Grunştein, şeful
oară ziua eliberării noastre — conducătorii P.C.U.S. Atmosfe onoarea trecutului partidului majoritatea mandatelor. Nam prezentantă a organizaţiilor de natelor materiale reprezintă delegaţiei guvernului R. D.
a spus G. Mârosan — dar ni ra prietenească a tratativelor şi nostru. Vom consolida rolul de bodiaipad a prezentat lista nou- femei.
ciodată încă nu am simţit ma primirea deosebit de călduroasă avangardă al partidului nostru, una din măsurile decurgînd din Germane.
rea importantă a zilei libertăţii făcută delegaţiei guvernamen îndeosebi acum cînd forţele şi Ambasadorul Canadei Poporo! sirian sprijină declaraţia guvernului Declaraţia purtătorului de
ungare ca astăzi cînd nu ne tale şi de partid a R. P. Ungare sucesele noastre crescînde a- cuvînt al Ministerului
despart decît cîteva luni de au arătat că relaţiile dintre cele trag pe toţi reprezentanţii cei m Egipt s-a sinucis care respinge „doctrina Eisenhower"
zdrobirea contrarevoluţiei. două popoare frăţeşti se bazea mai buni ai poporului nostru. de Externe al Indoneziei
G. Mârosan a subliniat că adîn CAIRO 5 (Agerpres). La 4 DAA4ASC 5 (Agerpres). Po ţăm cu fermitate în sprijinul
Ziua de 4 aprilie este sărbă ză pe egalitate deplină în drep- aprilie s-a sinucis la Cairo Her trivit relatărilor presei, pe a- poziţiei guvernului sirian care DJAKARTA 5 (Agerpres). —
toarea prieteniei de nezdrunci cirea continuă a prieteniei po bert Norman, ambasadorul Ca dresa guvernului sirian şi a a respins „doctrina Eisenho CHINA NOUA anunţă : La 3 a-
nat ungaro-sovietică. Poporul turi, respect reciproc şi priete porului ungar cu popoarele ţă nadei în Egipt, care s-a arun redacţiilor ziarelor sosesc nu prilie, purtătorul de cuvînt al
ungar nu va uita niciodată ce nie frăţească. rilor socialiste şi, în primul cat de pe acoperişul unei clădiri wer“. Aprobăm declaraţia guver ?Ministerului de Externe al In
datorează el Uniunii Sovietice. rînd, cu Uniunea Sovietică
Tratativele de la Moscova —•
a subliniat G. Mârosan — con
La 4 aprilie 1945 naţiunea un tribuie la întărirea, lărgirea şi „constituie marea noastră cau de 12 etaje. După cum anunţă meroase telegrame şi petiţii în nului făcută în această proble doneziei Suwito Kusumowidag-
gară a devenit independentă. adîncirea continuă a legăturilor mă. Condamnăm cu revoltă ho
Astăzi — în ziua sărbătoririi ungaro-sovietice. Aceasta dă un ză naţională. Marea noastră agenţia Men, reprezentantul am care este criticată cu asprime tărîrea S.U.A. de a se alătura do, a făcut o declaraţie repre
eliberării noastre — trebuie să sentiment şi mai puternic de si cauză naţională — a spus G. basadei canadiene la Cairo a „doctrina Eisenhower“. faimosului pact de la Bagdad. zentanţilor presei, în care a
declarăm că sîntem mîndri de guranţă fiecărui om al muncii Mârosan în continuare — este declarat că ambasadorul era în Condamnăm vizita trimisului spus că „Indonezia va continua
cei 12 ani de democraţie popu cinstit din Ungaria. de a stabili legături de priete In telegrama semnată de special a lui Eisenhower în ţă
lară care, în ciuda greşelilor, nie şi mai strînse cu Republica ultimul timp într-o stare de profesorii de la şcolile medii rile arabe şi, în special, în Siria să se opună folosirii energiei
au dat poporului muncitor un G. Mârosan a subliniat ma Populară Chineză, al cărei a- mare deprimare în legătură cu din Damasc se spune între al şi cerem guvernului să respin nucleare în scopuri de distruge
gar de o mie de ori mai mult rea însemnătate a ajutorului a- jutor prietenesc a contribuit în acuzaţiile care i-au fost aduse tele : gă toate proiectele propuse de re“. El a spus de asemenea că
decît oricare veac din trecut. cordat de Uniunea Sovietică în mare măsură la întărirea ţării de subcomisia senatorială ame acest trimis şi, potrivit voinţei Indonezia aprobă întru totul a-
Crearea puterii muncitoreşti, zdrobirea contrarevoluţiei din noastre“. ricană pentru problemele secu „Noi, .profesorii de la şcolile poporului de a-şi apăra liberta titudinea Japoniei faţă de inten
Ungaria. Imperialiştii — a spus rităţii interne. medii din D;amasc, ne pronun- tea şi suveranitatea, să se pro ţiile Angliei de a face experien
construirea socialismului, au el — trebuie să ia cunoştinţă de. Raportul lui G. Mârosan a fost nunţe împotriva oricăror pla ţe cu arme nucleare pe insulele
constituit o mare realizare a Declaraţia Biroului C- G- nuri imperialiste, indiferent de Christmas, adăugind că energia
faptul că nici o ţară a lagăru- subliniat în repetate rînduri de cSm F ra n ţa forma sub care sînt prezentate“. nucleară trebuie folosită numai
aplauze prelungite. în scopuri paşnice.
PARIS 4 (Agerpres). Biroul ale altor organizaţii democrati- „Declaraţia guvernului Si
Mari festivităţi în întreaga ţară ----- oqo-----
BUDAPESTA 5 (Corespon comemorative ale luptătorilor Comunist şi altor o rg a n iz aţiile Confederaţiei Generale a Mun- ce, precum şi împotriva sediilor riei cu privire la respingerea Lucrările subcomitetului
comunişti şi antifascişti ma masă şi obşteşti. De asemenea cii din Franţa a dat publicităţii redacţiilor ziarelor progresiste, „doctrinei Eisenhower“, se spu comisiei O. N. U. pentru
dentul Agerpres transmite): Pe ghiari căzuţi sub gloanţele au fost de faţă membri ai cor o declaraţie în care atrage aten- ne în telegrama studenţilor şi
tot cuprinsul Republicii Popu pului diplomatic, delegaţia cul ţia oamenilor muncii francezi a- Biroul C.G.M. cheamă să se elevilor sirieni, exprimă senti dezarmare
lare Ungare s-a sărbătorit în- hortiste. distruse de contrarevo turală sovietică care vizitează supra intensificării activităţii creeze o alianţă largă a tuturor mentele poporului arab faţă de
tr-un cadru festiv ziua de 4 a- luţie. R.P. Uungară şi mii de munci subversive a grupurilor fasciste oamenilor muncii pentru „a imperialiştii americani care ala - LONDRA 5 (Agerpres). —
prilie. Capitala Republicii Popu tori ,şi oameni „şj, muncii. Garda în Franţa. In declaraţie se citea- pune capăt oricăror noi atenta- turînrîu-se pactului agresiv de TASS anunţă : La 4 aprilie a
lare Ungare a îmbrăcat haine In toată tara au avut loc de onoare în faţa monumentelor ză numeroase atacuri ale fasciş- te împotriva libertăţii republi- la Bagdad s-au demascat pe avut loc sub preşedenţia lui Stas-
de sărbătoare. La şedinţele fes festivităţi importante. Astfel la ţilor împotriva sediilor sindica- cane, pentru a pune capăt incer sen, reprezentantul S.U.A., şe
tive, întrunirile şi manifestaţiile 4 aprilie gărzile muncitoreşti a fost formată din ostaşi ai telor, ale Partidului Comunist şi cărilor de a impune ţării o die deplin şi au dovedit că sînt duş dinţa ordinară a subcomitetului
care au avut loc în cele mai armatei populare maghiare şi tatură fascistă“. comisiei O.N.U. pentru dezar
diferite puncte ale capitalei au din Debreţin au depus jurămîn- mani ai arabilor... Cerem să nu mare. Şedinţa următoare a sub
participat numeroşi oameni ai lul. La graniţa cu Uniunea So din gărzi muncitoreşti. Solem comitetului va avea loc la 8 a-
muncii. întrunirile care au avut vietică a avut loc o întîlnire nitatea a început prin . intonarea aibă loc nici un fel de tratative prilie.
loc în ziua de 3 şi 4 aprilie între delegaţii ale Comsomolu-
s-au desfăşurat nu numai sub lui şi Uniunii Tineretului Co imnurilor de stat al R.P.U. şi pe baza „doctrinei Eisenho
semnul sărbătoririi datei elibe munist din Ungaria. al Uniunii Sovietice, după care
rării de sub fascism, ci şi ca wer".
manifestaţii de luptă hotărîtă La Budapesta, în cursul di au fost depuse coroanele din
împotriva contrarevoluţiei şi de mineţii de joi au fost depuse partea C.C. al P.M.S.U.. de că ‘ZIn larg program de măsuri
adîncire a prieteniei cu Uniunea tre tov. Jânos Kadar şi Gyorgy
coroane la monumentul din Mârosan, din partea prezidiu pentru îm6unătătirea Canalului de S u e z
Sovietică. Piaţa Libertăţii ridicat în me lui R.P.U. şi a guvernului re
Ca semn al dragostei şi res moria eroilor sovietici care şi-au voluţionar muncitoresc ţărănesc Industria constructoare de ma ULLEÜAUER: CAIRO 5 (Agerpres). Intr-o Administraţia egipteană, a
dat viaţa pentru eliberarea Un de tovarăşul Istvan Dobi şi dr. şini din R. Cehoslovacă obţine suc- ( declaraţie făcută presei, Hatem, spus el, a hotărît să transforme
pectului faţă de eroii sovietici gariei, în Piaţa Eroilor Ia mo Ferenc ?Munnich. Au mai fost cese importante. Scuterele „Cezota“ ( directorul general al serviciu Canalul de Suez într-o cale de
depuse coroane din partea Fron pe care le vedeţi în fotografia S lui de informaţii a Egiptului, comunicaţie pe apă exemplară.
căzuţi pentru eliberarea Unga numentul eroilor unguri care tului patriotic, Confederaţiei a anunţat că administraţia egip
riei, majoritatea monumentelor au căzut pentru libertatea pa teană trece la aplicarea unui Hatem a arătat că fosta socie
distruse de contrarevoluţie au triei lor. Au fost prezenţi con sindicatelor libere din Ungaria, larg program de îmbunătăţire tate a Canalului de Suez nu a
fost refăcute şi în ziua de 4 a- ducătorii P.M.S.U. şi ai guver U.T.C. şi a Forţelor Armate ma a Canalului de Suez. avut grijă de a îmbunătăţi a-
prilie mii de cetăţeni au venit nului revoluţionar muncitoresc ghiare, a Forţelor Armate so ceastâ importantă cale de apă
să cinstească memoria celor că ţărănesc ungar, reprezentanţi vietice, a corpului diplomatic, a Politica Iui Âdenauer şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile
zuţi. Au fost refăcute şi plăcile gărzilor muncitoreşti etc. Fes de a adînci canalul, asumate
ai Frontului patriotic, ai Confe tivităţile s-au încheiat în sune
deraţiei sindicatelor libere ma
ghiare, ai Uniunii Tineretului
tele Internaţionalei. adînceşfe scindarea Germanieinoastră sînt produse acum în se- < prin semnarea acordului de
R APO R TU L O. N. U. In cursul serii Prezidiul Re rie. Ele ating o viteză de 80 km. ^ concesionare. Societatea a obţi
publicii Populare Ungare şi gu pe oră, iar caroseria protejează de ( PARIS 5 (Agerpres). „Fran nului Âdenauer, liderul social nut venituri uriaşe, dar pentru
asupra condiţiilor sociale existente vernul revoluţionar muncitoresc noroi şi praf. Sub cele două locuri < ce Observateur“ a publicat in democraţilor germani a spus că întreţinerea canalului s-au
în lume ţărănesc au dat în cinstea zilei pentru pasageri se află port-baga- ) terviul liderului partidului social este imposibil să se obţină u- cheltuit sume infime. Numai în
de 4 aprilie o recepţie în sălile jui. ) democrat din Germania occiden nificarea Germaniei fără un a- cursul ultimilor 8 ani fosta so
NEW YORK 5 (Agerpres). Jumătate din numărul copiilor clădirii parlamentului. tală, Ollenhauer. cord preliminar între germani şi
cele 4 puteri cu privire la sta cietate a încasat aproximativ
Printre altele, Ollenhauer a 200 milioane lire egiptene sub
formă de taxe pentru trecerea
Organizaţia Naţiunilor Unite a din întreaga lume nu frecven O n o u ă declaraţie revanşardă spus că principala condiţie pen tutul militar al Germaniei.
publicat rezultatele unei anchete tează şcolile, iar persoanele pes tru securitatea în Europa o navelor prin Canal.
asupra condiţiilor sociale exis te 15 ani oare ştiu să scrie şi a lui V o n B rentano Germaniei constituie unificarea Germaniei m n n----- 1 t—— TgN
tente în lume. Datele publicate să citească nu reprezintă decît şi renunţarea la politica blocu
sînt generale, ele nefiind prezen 56 la sută din populaţia glo BONN 4 (Agerpres). ADN tabilirea frontierei rilor în folosul unui sistem de
tate pe ţări. In raport se arată bului. anunţă : In cadrul unei conferin din 1937. securitate colectivă la care ar DUMINICA 7 APRILIE 1957
că mortalitatea a continuat să In ceea ce priveşte situaţia ţe de presă organizată la Bonn In ce priveşte întrevederile adera Germania unita pe prin
descrească în ultimii 4 ani, bo după înapoierea sa din călăto cipiul egalităţii cu celelalte sta SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
sanitară, în raport se arată că ria în S.U.A., Australia, şi In pe care le-a avut cu oamenii te europene, sistem de securitate
lile epidemice sînt pe cale de tuberculoza, paludismul şi polio dia, ministrul de Externe al de stat din celelalte ţări vizi •a cărui existenţă să fie .garan DEVA: Cazul Rumeanţev; Scius- ganul ; PETROŞANI: Mama ; SEBEŞ:
dispariţie, producţia şi consu mielita sînt într-un categoric re Republicii Federale Germane. tate, Von Brentano a declarat tată de Statele Unite şi Uniu cea — (matineu) ; ALBA 1ULIA: Moara cu noroc; TE1UŞ: Dreptul de
mul alimentar sînt în creştere, gres, dar afecţiunile cardiace şi că în India domnesc „concepţii nea Sovietică. Don Ju an ; APOLDU DE S U S : a te n aşte; ZLATNA : Marna; HU
cancerul sînt staţionare. 100 Von Brentauo. a declarat că deosebite“ de cele ale cercurilor Infidelele; BARU A\ARE: Al- NEDOARA : Cinematograful de la
cu toate că repartiţia este ine milioane de oameni suferă încă guvernante vest-germane şi că Referindu-se la divergenţa berg Expres; BR A D : Moara cu no şantierul Bluming : Carnetul de partid;
gală, analfabetismul descreşte, de boli datorită paraziţilor şi 100 „guvernul vest-german nu va guvernul R.F. Germane nu -a dintre politica guvernului Ade roc ; HAŢEG : Dansează mică doam Cinematograful „I. C. Frimu": Cio-
frecventarea şcolilor a marcat milioane suferă de trahomă şi nauer şi programul social demo- n ă ; ILIA : O noapte pe Mont B lank; C io-San; Cinematograful „F. Sîrbu”
un progres, iar producţia indus diferite forme de conjuctivită recunoaşte frontiera Oder-Neis- recîştigat încă încrederea po oraţilor germani, Ollenhauer a LONEA: Uraganul; ORAŞTIE: Ura Fata cu părul cărunt.
trială creşte într-un ritm record. infecţioasă. In ultimii ani nu porului indian. spus că, spre deosebire de A-
se, ci că dimpotrivă va cere res-
. --------------------------- o o o x x x 000
Acest progres, se spune în s-a mai înregistrat nici o foa denauer, el consideră că adera SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
rea R.F. Germane la N.A.T.O.
Dem onstraţii antimilitaristecontinuarea raportului, este to mete de mari proporţii, dar pro
în Berlinul occidental a lichidat şansele pentru unifi Programul l : 7,00 Muzică uşoară mul I I : 7,00 Răsună cîntecul şi jo
tuşi slab, dacă este comparat blemele subalimentaţiei cronice
cu sărăcia şi nevoile unei mari nu au fost încă rezolvate. carea Germaniei. „Rezultatul a u romînească; 7,40 Cîntece şi jocuri cul pe întinsul patriei; 7,30 Muzică
părţi a lumii şi cu posibilităţile Raportul consacră un articol BERLIN 4 (Agerpres). Presa Poliţia vest-berlineză a ope tomat al acestei aderări, a spus populare romîneşti; 8,30 Teatru la mi uşoară; 8,00 „Radio-Ţepeluş” ; 8,30
democrată germană relatează rat arestări în masă în rîndul Ollenhauer, a fost că cele două crofon pentru co p ii: „20.000 leghe sub Cîntece; 9,10 Dansuri din opere:
de progres. Autorii raportului special problemei dezvoltării o- despre demonstraţiile antimili demonstranţilor, aruneînd fără părţi ale Germaniei au devenit mări", prelucrare şi dramatizare dup 9,35 De vorbă cu medicul nostru;
tariste care au avut loc la 1 a- alegere în autocamioanele poli elemente a două organizaţii mi Jules V erne; 9,30 Muzică distractivă 13.00 Concert de estradă; 14,15 Pro
consideră că principalele obsta raşelor în ţările înapoiate din prilie în Berlinul occidental. litare diferite... Consider că po 10,00 Emisiunea „De toate pentru toţi“ gram pentru iubitorii muzicii populare
Sute de muncitori vest-berlinezi ţiei atît participanţii la demon litica guvernului Adenauer a- 12,10 Muzică din operete; 15,30 Con romîneşti; 15,05 Cîntece de dragos
cole în calea progresului social punct de vedere economic. In şi reprezentanţi ai tineretului au straţie cît şi zeci de trecători. dînceşte scindarea Germaniei şi cert popular; 16,30 Din melodiile corn t e ; 15,30 Muzică uşoară; 18,00 Emi
demonstrat pe străzile Berlinu In raionul Wedding, poliţiştii Europei în condiţiile cursei înar pozitorilor noştri de muzică uşoară siunea „Luceafărul“ ; 18,30 Din cele
sînt problemele politice şi oursa Africa, Asia şi America Latină, lui occidental purtînd lozinci de au lovit pe demonstranţi cu mărilor. De asemenea ea face 17,40 Arii celebre din op ere; 18,0 mai iubite melodii populare romîneşti ;
protest împotriva recrutărilor în bastoanele de cauciuc. imposibilă începerea unor tra Melodii lăutăreşti; 18,30 „Drumeţi 19,45 Muzică uşoară; 20,05 Din co
înarmărilor. populaţia marilor onaşe s-a în- armata vest-germană care au tative internaţionale în vederea veseli” : „Pe urmele Spătarului Mi moara folclorului nostru; 20,30 Mu
La Zellendorf (cartier al Ber unei destinderi necesare, nelă- lescu“ — participă clasele IX-a A ş zică de d a n s; 20,50 Album din cele
La 30 iunie 1955 se spune în cincit de la începutul secolului. început la 1 aprilie. Demon linului occidental) un grup de sînd nici o şansă pentru succes a IX-a B, ale Şcolii medii nr. 2 Bucu mai frumoase romanţe; 21,15 Microra-
raport, populaţia globului era In aceste regiuni dezvoltarea o- tineri a fixat pe podul de cale în aceste tratative“ . reşti; 19,05 Teatru la microfon: „O diom agazin; 22,00 Să dansăm ; 23,35
de 2.691.000.000 de oameni, cu raşelor a fost mai rapidă decît stranţii au difuzat manifeste în ferată o pancartă cu inscripţia: mul cu mîrţoaga" — Scenariu radio Din muzica popoarelor.
industrializarea şi dezvoltarea „Afară cu Speidel şi compa Exprimîndu-şi convingerea că fonic de Gh. Ciprian ; 21,00 Vă invi
care se scria: „Tineri berlinezi, nia!“. Intr-un alt cartier vest- pentru modificarea politicii ex Buletine de ştiri: 6,30; 13,00; 19,00;
172.000.000 mai mulţi decît la căilor de comunicaţie. In ma berlinez, tineretul a înălţat un
nu mergeţi la Strauss“ ! (minis
30 iunie 1951. Autorii raportu joritatea acestor oraşe există o
lui pretind că această creştere situaţie grea din punct de ve
dere al condiţiilor sanitare şi
. ţ\ ţ . al aprovizionării şi abundenţa
a populaţiei este principala cau
ză a şomajului şi a lipsei de ¦ mîinii de lucru -ieftine menţine
şcoli şi spitale care se fac sim salariile la un nivel foarte scă trul Apărării al R.F.G. — N.R.). imens panou cu lozinci antimi terne a Germaniei occidentale tăm la d ans; 22,30 Emisiune spor 22.00 ; 23,52 (programul I); 7,50;
este necesară înlocuirea guver- tiv ă ; 23,10 Dansaţi cu noi; Progra 14,00; 20,00; (programul II).
ţite în numeroase ţări. zut. „Nu vă lăsaţi duşi în cazărmi!“. litariste.
Redacţia şt administraţia ziarului sir. 6 Marile nr. 9, Teleţon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TJ.R. nr. 236Z20 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul[ întreprinderea Pjoligra} luă ?l Mai” — . DEVA.