Page 21 - 1957-04
P. 21
P R O L E T A R I DILI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I REVENIND DIN BULGARIA PRIETENĂ
Delegaţia guvernam entală şi de partid
a R. P. Romîne a sosit in Capitală
Anul IX. Nr. 722 Duminică 7 aprilie 1957 4 pagini 20 bani Vineri seara a sosit în Capi al C.C. al P.M.R., D. Coliu, L. siuni diplomatice acreditaţi la
tală delegaţia guvernamentală Sălăjan, Şt. Voitec, memibri su Bucureşti, membrii , ambasadei
SdSBXSXflBXSK?I MINERI FRUNTAŞI şi de piartid a Republicii, Popu pleanţi ai Biroului •Politic al R. P. Bulgaria în R. P. Romînă
lare Romîne cane, la invitaţia C.C. al P.M.R., Al. Bîriădeanu, şi alţi membri ai corpului di
Calitatea fontei se îmbunătăţeşte Bilanţ rodnic guvernului R. P. Bulgaria şi a vicepreşedinte al Consiliului de plomatic.
C.C. al Partidului Comunist Miniştri, Vl. Gheorghiu, secre
îmbunătăţirea continuă a ca ductă să fie introdusă şi la fur Bilanţul cooperatorilor de la Bulgar, a făcut o vizită oficială tar al C.C. al P.M.R., A Moi- O gardă militară dă onorul.
lităţii fontei, a constituit o pre nalul nr. 2. cooperativa „Viaţa Nouă“ din în R. P. Bulgaria. sescu, vicepreşedinte al Prezidiu Fanfara intonează imnul de stat
ocupare permanentă a furnaliş- Orăştie, a fost deosebit de rod lui Marii Adunări Naţionale, A. al R.P. Romîne.
tilor din Căian. Nu de mult, to Cu executarea lucrărilor de nic în luna martie. Astfel, pla Delegaţia a fost formată din Buniaoiu, secretarul Prezidiu
varăşii Nicolae Pili şi Ionel montai a conductei de aer com nul producţiei globale a fost to v arăşii: Gheorghe Gheorghiu- lui Marii Adunări Naţionale, A- Tovarăşii Gheorghe Gheor-
Stoicoi, au făcut o preţioasă primat la furnalul 2. a fost în realizat în proporţie de 120,84 Dej, prim secretar al C.C. al lexa Augustin, I. Cozma, Cons Ghiu-Dej şi Chivu Stoica trec în
propunere. Ei au propus sa se sărcinată echipa tovarăşului Ro la sută la confecţii de încălţă P.M.R., ‘ membru în Prezidiul tanţa Crăoiun, FI. Dănălaohe. revistă trupa.
instaleze o conductă de aer com minte şi haine, iar planul valo Marii Adunări Naţionale, condu M. Florescu, general maior Ion
primat, aer care suflat peste man Prebil de ia secţia de uti ric la reparaţii încălţăminte în cătorul delegaţiei, Chivu Stoica, Gheorghe, Gh. Hossu, dr. Vol- ’ Un grup de pionieri încon -
cochile, să înlăture impurităţile proporţie de 138 la sulă. preşedintele Consilhikţi de Mi nea Marinesou, P. Niculescu- joară pe membrii delegaţiei şi
de zgură. laj. Pînă în prezent, muncitorii niştri, membru al Biroului Po Mizil, Petre Lupu, A. Stancu, le oferă buchete de flori.
Cooperatorii cizmari Simion litic al C.C. al P.M.R., Petre B. Solomon, Sorin Torna, Ghi-
Introducerea acestei conducte de sub conducerea lui, au reu Părău, Gheorghe Păun, Ioan Borilă, vicepreşedinte al Consi zela Vass, A. Vijoli, ing. Anton Oamenii muncii din Capitală
la furnalul nr. 1. a dat rezul Oprita, croitorii Carol Graf, Fi- liului de Miniştri, membru al Vlădoiu, preşedintele Sfatului care au venit să întîmpine de
tate bune. Calitatea fontei s-a şit să instaleze o bună parte a lîmon Văideanu, Romulus Za- Biroului Politic al C.C. al popular al Capitalei, deputaţi, legaţia guvernamentală şi de
îmbunătăţit în mod considerabil. liaria, au fost în fruntea între P.M.R., Leonte Răutu, membru înalţi funcţionari de stat. con partid a R. P. Romîne ovaţio
conductei, evidentiindu-se în cerii pe cooperativă. supleant al Biroului Politic al ducători ai organizaţiilor obş nează cu căldură pentru Parti
Conducerea uzinei a hotărît mod deosebit lăcătuşii Emeric C.C. al P.M.R., Grigore Preo teşti, oameni ai muncii din Ca dul Muncitoresc Romîn şi gu
de curînd ca o asemenea con Onlol şi Ştefan Biro. Cu planul lunar teasa, ministrul Afacerilor Ex pitală. vernul R. P. Romîne pentru
terne, membru al CC. al P.M.R., prietenia romîno-bulgară, pentru
Conducta, aşa după cum s-au G. Gaston Marin, preşedintele Au fost de faţă şefii unor mi- continua întărire a unităţii pu
angajat muncitorii secţiei de Comitetului de Stat al Planifi
cării. ternicului lagăr al ţărilor socia
utilaj, va fi dată în folosinţă
Din delegaţie a făcut parte liste. tAgerpres)
chiar în cursul acestei săptă- de asemenea tov. Mihail Roşia-
mîni. nu, ambasadorul R. P. Romîne TELEGRAMA
la Sofia.
Bunuri de larg consum peste plan depăşit ANüHEL BUNEA Tovarăşului TODOR JIVCOV, primul secretar
şef de echipă în sectorul II Delegaţia a fost însoţită de al Comitetului Central
întreprinderea de Industrie şi fereşti, 1.000 m.c. buşteni şi Colectivul fabricii „Vidra“ din funcţionari superiori de stat, ex
locală „I.C. Frimu“ din Orăştie cu 150 la sută mai mult mă- Orăştie, a obţinut în luna mar al minei Urlcanl perţi, ziarişti. al Partidului Comunist Bulgar
a devenit de mult cunoscută lai. tie noi succese în întîmpinarea Tovarăşului ANTON IUGOV, preşedintele
zilei de 1 Mai, dînd însemnate VASILE HRIŢCAN împreună cu delegaţia a sosit
prin bunurile de larg consum, La aceste realizări, au contri- cantităţi de blănuri şi articole şef de brigadă în sectorul 1 de,asemenea Stoian Pavlov, am Consiliului de Miniştri
abundente şi variate ce se pro- buit brigada de femei condusă de cojocărie peste sarcinile de basadorul R. P. Bulgaria la al Republicii Populare Bulgaria
duc aici. de Gheorghita David de la ţigle, plan. Acest lucru îl dovedeşte al minei Uricani Bucureşti.
brigada lui Jlie Pavel de la buş- . fapful că planul global a fost lncheindu-ne vizita în Bulgaria prietenă, vă rugăm să primiţi din partea de
Pe luna trecută, colectivul în- teni, echipele conduse de mora- depăşit cu 15 la sută, iar pro VASILE APOSTOL Pe teritoriul ţării noastre, legaţiei Republicii Populare Romîne cele mai calde mulţumiri pentru os
treprinderii, a dat în afara pla- rii Ilie Moise şi Ioan Siminie şi ducţia marfă cu 70 la sută. şef de echipă în sectorul I v membrii delegaţiei au fost. în- pitalitatea frăţească, pentru dragostea şi prietenia cu care am fost primiţi în
nului, 12.000 bucăţi ţiglă de ci- alţii. tîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe tot timpul şederii noastre In. minunata dvs. ţară. Vor rămîne neuitate pentru
ment, 33 rn.p. binale pentru uşi In întrecere, cei mai buni au al minei Uricani Apostol şi Emil Bodnăraş. noi zilele petrecute în mijlocul poporului bulgar, puternicele manifestări a-
fost Nicolae Ciurdărescu, Pa le prieteniei sincere care uneşte popoarele noastre. Vă rugăm să transmi
raschiva Miclea, Sidonia Mol- Ora 22,50... Trenul special so teţi guvernului Republicii Populare Bulgaria, Comitetului Central al Partidu
nay şi Lucreţia Hemen. seşte în gară. Pe peronul gării lui Comunist Bulgar cele mai bune urări de noi succese în construirea
Băneasa erau prezenţi tovarăşii: Bulgariei socialiste, în lupta pentru apărarea păcii.
Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişi-
nevschi, Miron Constantinescu, Să trăiască şi să se întărească pe veci prietenia frăţească între poporul
Alexandru Drăghici. Alexandru romîn şi poporul bulgar !
Moghioroş, Constantin Pîrvules
eu, membri ai Biroului Politic In numele delegaţiei Republicii Populare Romîne
GHEORGHE GHEORGHIU- DEJ
CHIVU STOICA
Se întăreşte continuu tradiţionala prietenie romîno-bulgară
FURNALIŞTII DE LA CĂLAN Cu adîrtcă satisfacţie şi cu făcut ca recentele tratative să pregătită şi organizată de re-
bucurie a primit poporul romîn capete o importanţă deosebit acţiunea internă ungară cu aju
au primit drapelul de fruntaşi Succesul muncitorilor rezultatele pozitive şi rodnice torul cercurilor imperialiste a-
cu care s-au încheiat recentele de mare. gresive. Ţara noastră ca şi R.
pe ramura de producţie din oraşul Deva tratative tomîno-bulgare. Vizita P. Bulgaria, au sprijinit şi vor
pe care delegaţia guvernamen Tratativele romîno-bulgare şi sprijini şi pe viitor eforturile
Ieri, furnallştil hunecbreni nu au fost prea bucuroşi. O delegaţie a In cinstea zilei de 1 Mai, tală şi de partid clin ţara noas declaraţiile date publicităţii ilus poporului ungar în întărirea pa
lor a predat drapelul de fruntaş pe ramură, acordat de-ministerul tutelar muncitorii atelierului Trustului tră condusă de tovarăşul Gheor trează cu o mare forţă relaţiile triei sale democrat-populare, în
şi de C.C. al sindicatului din metalurgie şi construcţii de maşini, furna- 4 construcţii din Deva, au de ghe Gheorghiu-Dej a făcut-o în frăţeşti de adîncă şi sinceră apărarea independdrrţei şi suve
liştilor de la Căian, care au obţinut succese mai mari in semestrul al păşit planul global pe luna ţara vecină şi prietenă de la prietenie dintre ţările noastre ranităţii sale pentru construirea
ll-lea al anului trecut. martie cu 60 la sută. Secţia a- sud, constituie o nouă mărturie socialiste, determină căile dez
cumulatoare condusă de ,'oan a trainicelor şi tradiţionalelor voltării lor continuie potrivit cu socialismului.
La şedinţa festivă ce a avut loc în incinta clubului „ îl Iunie“, tova Mureşan are o depăşire record legături prieteneşti dintre R. P. cele mai vitale interese ale po Cele două guverne consideră
răşul Adolf Druker, directorul uzinei „Victoria" Căian, a prezentat un re de 242 la sută. Romînă şi R. P. Bulgaria. După poarelor noastre. Tratativele şi
ferat care a scos în evidenţă realizările furnaliştilor din această uzină. cum spunea tovarăşul Gheor intîinirile ce au avut loc au de că prietenia şi unitatea ţărilor
Astfel, în semestru! II al anului trecut, furnaliştii de la Căian şi-au în ? ghe Gheorghiu-Dej In cuvînta- curs îr.tr-o atmosferă cordială socialiste în frunte cu IJ.R.S.S.
deplinit planul global în proporţie de 102,5 la sută, iar planul producţiei rea rostită Ia marele miting din şi frăţească. Au fost examinate este principala chezăşie a liber
marfă cu 109,55 la sută. In această perioadă productivitatea muncii pe Pe ultimele două dec.ade, sa pe larg problemele de interes tăţii, independenţei naţionale şi
cap de muncitor a fost depăşită cu 22,8 la sută, declasatele au fost reduse lariaţii cooperativei „Solidarita Sofia „între popoarele noastre comun pentru cele două popoa construirii socialismului în a-
cu 5,7 la sută faţă de admis, iar preţul de cost a fost redus în compara tea“ din Deva, şi-au depăşit există o veche şi tradiţională re precum şi cele mai impor ceste ţări, cel mai puternic bas
ţie cu perioada corespunzătoare a anului 1955, în medie cu 2,76 la sută. planul. La secţia cismărie, con tante probleme ale situaţiei in tion al păcii şi securităţii po
Ca o consecinţă este aceea că la acest indice s-a realizat o economie de prietenie ale cărei rădăcini pă ternaţionale.
'1 .030.000 Iei. dusă de E. Leiner s-a obţinut trund adînc în trecutul istoriei“. poarelor.
Intr-adevăr, popoarele ţărilor In politica lor externă R. P. In ce priveşte relaţiile econo
Furnaliştii care au luat apoi cuvîntul, s-au angajat să păstreze dra o depăşire de 110— 128 la sută. noastre s-au dezvoltat în con Romînă şi R. P. Bulgaria se că
pelul şi odată cu acesta, titlul de fruntaşi pe ramură. diţii istorice şi economice ase lăuzesc după principiul leninist mice şi de într-ajutorare dintre
Fruntaşii în producţie I. Koşler, mănătoare; ele au năzuit în tot fundamental al coexistenţei paş cele două ţări, s-a constatai că
deauna să trăiască în pace şi nice a statelor, al reglementării acestea s-au dezvoltat şi se dez
I. Veţan, C. Sasz şi întregul în strînsă colaborare. Prietenia problemelor litigioase pe baza voltă pe bază de egalitate şi
iratatiyelor, singura politică în avantaje reciproce. Legăturile
colectiv, sînt hotărîţi să obţină romîno-bulgară s-a întărit şi stare să asigure destinderea în noastre comerciale cu ţara ve
consolidat în lupta eroică pen cordării în relaţiile dintre state cină au crescut continuu, depă
rezultate şi mai bune in cinstea tru scuturarea jugului otoman. şi pacea popoarelor. şind în 1956 de 5 ori volumul
Este vie în amintirea poporului din 1950. Dat fiind importanţa
zilei internaţionale a muncii. nostru memoria unor încercaţi Exprimînd sentimentele po
luptători revoluţionari ca Sava poarelor romîn şi bulgar, de ce o prezintă pentru ambele
Mina Vulcan a fost redeschi- moaşe. Minerii sfredelesc cu în abatajul frontal e necesară Frămîniarea brigăzii Rakovski, Vasil Levski, Hristo legaţiile condamnă cu toată ho- ţări colaborarea tehnico-econo-
să abia în anii regimului pichamersle aceste straturi. O din nou o mică ascensiune pe tărîrea agresiunea imperialistă mică, s-a hotărît să se încheie
democrat-popular. Dar suc- parte din ei îndreaptă cărbu- Roiev, care au trăit şi luptat pe neprovocată împotriva Egiptu un acord pe termen lung pen
nele cu nişte sape, spre scocu- Dplanul înclinat al unui suitor, e cînd cu noua salarizare, pămîntul ţării noastre, alături lui precum şi noile planuri oc tru livrări reciproce de mărfuri
cesele obţinute an de an, au brigada a fost frămîntată de revoluţionarii romîni. cidentale privind Orientul a- pe anii 1958—1960.
situat-o întotdeauna printre rile^ ce-l duc automat la locul fără nici un fel de trepte, de un nou procedeu interesant, propiat şi mijlociu, cunoscute
minele fruntaşe ale Văii Jiu Aşezat pe un plan înclinat de sub denumirea de „doctrina Ei- Lagărul socialismului se în
lui. de încărcare in vagonete. senhower“. tăreşte şi se consolidează conti
25 grade, dispus pe o lungime ;jar s ;nwiu ' ce ar putea duce la [o pIopDoearneeleuitraotmvînor rămîne pentru nuu. Tratativele romîno-bulgare
Cu J e ţe le acoperite ^cu praf* » de şi bulgar lup O deosebită importanţă pen de la ’Sofia şi, ca rezultat al îor
tru cauza păcii şi socialismului întărirea pe mai departe a prie
De vreo trei ani încoace, e- şi sudoare lucrează aici, tine- acest gen, cu stive puternice „ tele eroice duse alături de fii o are faptul că cele două dele teniei frăţeşti dintre popoarele
marelui popor rus în războiul gaţii şi-au exprimat deplina u- bulgar şi romîn, vor contribui
xistă la această mină un sec rii ortaci ai lui Roconagy-baci. de susţinere, cu belşug de căr- Cînd şeful de schimb, mai- de eliberare naţională de la nitate de vederi în ceea ce pri
veşte rebeliunea contrarevolu Ia o şi mai puternică consolida
tor care s-a menţinut mereu la drept vorbind, nici el nu>-i bune şi cu oameni pricepuţi... striil Fetru Fedor, a trecui re a unităţii şi coeziunii fami
ţionară din Ungaria, dinainte liei ţărilor socialiste, la noi suc
fruntaş. Acesta --------------------------------- —----------------------------------------------------_ _ --------------- prin abataj, 1877—1878. Toate aceste mărtu- cese ale forţelor păcii şi socia
lismului în lumea întreagă.
este sectorul In sectorul membru brigă turii ale indestructibilei priete
zii i-au destăi
A4 al tineretului. nii dintre două popoare vecine
tineretului nuit frămînta-
De pildă, pe care năzuiesc spre acelaşi ţel —
tuna ce a tre W rea lor.
cut, minerii de ' construirea socialismului — au
aici au dat aproape 2.000 tone prea bătrîn, dar faptul că e un cam aşa se prezintă acest a- — Vrem să dăm 60 de tone
de cărbune în afara sarcinilor iscusit conducător şi împărtă bataj.
pe schimb — a început şeful
de plan. şeşte cu drag tainele meseriei Privit mai departe, distingi brigăzii.
i-a determinat pe ortacii lui doar cîteva mişcări. Cu cit te — Cit ? 60? Nu-i peste pu
Schimbul şi cîmpul de să-l stimeze îndeosebi. Tînă- apropii, figurile oamenilor în terile voastre ? — a întrebat
cărbune rul miner Nicolae Miron, tine cep să se contureze. Ca două maistrul, oarecum mirat.
P e galeria orizontală a sec rii ajutori de mineri Ştefan sântei în beznă, doar ochii — Nici vorbă, tovarăşe mai
torului 4, luminată anemic David şi Victor Mărgean, pre strălucesc, pe faţa înegrită. stru — a intervenit minerul
cum şi ceilalţi membri ai bri Membrii brigăzii de tineret, Damian.
de nişte becuri ce caută în zagăzii de tineret, pot confirma condusă de Gheorghe Ivâşcan — Da, propunem să ni se
dar să învingă intensitatea în acest lucru.
îi dau zor cu pichamerele în dea o bucată mare de tablă,
tunericului, circulă într-un per- Că brigada lui Roconagy- stîncile de cărbune, ce se fă- la dimensiunile care le cerem
manent du-te-vino, convoaie baci lucrează cu pricepere în rîmă supuse. Fiecare membru noi, s-o avem în abataj la
de vagonete goale şi pline. La cîmpul de cărbune, ne-o dove al brigăzii îşi ştie rostul său puşcare şi apoi, las'pe noi.
întretăierea laturilor de trapez desc cele aproape 400 tone de în abataj. Unii la pichamere,
?*¦ cum 0 s& procedaţi,
ale galeriei, sînt dispuse con cărbune extrase în afara pla alţii la armare şi ceilalţi la în mă rog ? — a întrebat mais
ducte în care aerul comprimat nului pe luna trecută, şi cîş- cărcat. Cei mai buni din bri trul, iscodindu-l cu coada o-
şuieră aidoma unui şarpe. Din tigul mediu de 2000 lei pe gadă sînt tinerii mineri Ioan chiului.
cînd în cină, pe galerie. în a- brigadă. De fapt, deviza brigă — Dacă ţineţi neapărat, vă
fară de vagonetari, circulă şi zii este „schimbul şi cîmpul Ilea, Ioan Tiucă, Vasile Da spunem. Cărbunele puşcat ca
mian şi N. Istrate.
mineri cu lămpile în mină de cărbune". de direct pe tablă, îi dăm dru
sau agăţate pe piept, după di De altfel, tinereţea caracte mul cu multă uşurinţă pe In secţia de depănat a fabri cii de tricotaje din Sebeş, muu ca se desfăşoară în plin. In cli
verse treburi In abatajul frontal rizează şi această brigadă. In- sco,c, iar cei de la, a,rmare se şeu, depănătoarele Maria Topirceanu şi Letiţia Adrian, s-au oprit pentru un moment din lu
suşi şeful brigăzii, candidatul Pot ° f uca medtf d° a m a t’ cru pentru a îi prinse în obiec tivul aparatului fotoreporterului nostru.
La o răscruce, un plan în Ga să ajungi de la abatajul de partid Gheorghe Ivâşcan, aJ a c? sP°n ? mteza de ina\
clinat dace spre stratul 13. lui Roconagy-baci în a- n-are mai mult de 26 de ani. \ţ™ in strat' cu aProximatlv
Aici este primul abataţ, cibataj- batajul frontal nu-i deloc Dar asta n-a putut împiedica
q. cameră de unde se extrage uşor. Sute de metri este nece brigada să fie printre prime — Frumos, frumos, n-am
{| preţiosul cărbune cocsificabil. sar să fie parcurşi pe suitor le pe mină şi chiar s-o în ce zice. Veţi primi sprijin în
Abatajul, pe lingă armătura o- în jos, în timp ce cărbunele treacă pe a lui Roconagy-'baci această direcţie.
coboară într-un ritm sacadat.
bişnuită, e întărit, cu nişte sti In sfîrşit, cînd coborîşut s-a în tuna trecută. Rămîne de vă Şi lucrul în abataj continua
ve puternice. Cărbunele sclipi- terminat, în ţaţă apare gale să se desfăşoare cu intensi
| tor ca o eşarfă de mătase nea- zut dacă şi pe aprilie va cîş-
* gră, stă aşezat în straturi fru- ria principală. Pentru a urca tiga întrecerea. tate. O- POLEAC
