Page 22 - 1957-04

Pag: 2
PUBLICAŢIA
Com itetului executiv al Sfatului popular regional
emisă la 1 aprilie 1957
r In conformitate cu articolul 7 din
Constituţia Republicii Populare Romî-
ne, pădurile sînt bunuri ale întregu­
lui popor. Buna păstrare a patrimo­
niului forestier, precum şi apărarea
lui contra incendiilor, este o îndato­
rire a tuturor instituţiilor, întreprin­
derilor, organizaţiilor economice de
stat şi cu caracter obştesc, precum şl
a tuturor cetăţenilor.
Incendiile provoacă însemnate pagu­
be economiei naţionale. De aceea
este o datorie patriotică a fiecărui ce­
tăţean, de a lua toate măsurile de pre­
cauţie pentru a împiedica izbucnirea
Incendiilor, iar cînd s-a produs totuşi
un incendiu să participe cu toate mij­
loacele posibile la localizarea şi stin­
gerea lui.
Legile şi dispoziţiunlle în vigoare
reglementează şi stabilesc pedepse pen­
tru cei ce încalcă aceste îndatoriri de
apărare contra incendiilor.
Pentru a preveni săvîrşirea infrac­
ţiunilor în legătură cu apărarea de
incendii a pădurilor, aducem la cunoş­
tinţă următoarele :
1. Conform articolului 24
din legea nr. 204 din 23 iunie
1947, se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5— 10 ani şi de­
gradare civică de la 3 la 6 ani,
acela, care dă foc unei păduri,
sau împiedică prin violenţă, In
orice fel, pe o altă persoană, de
a participa la lucrările de stă­
vilire, combatere sau stingere a
unui foc în pădure.
Acela, care din imprudenţă sau ne­
glijenţă, a provocat un foc în pădure,
se pedepseşte cu închisoare corecţiona­
lă de la 1 la 2 ani şi cu amendă cal­
culată în raport de fiecare m.p, atins
de incendiu.
Pedepsele prevăzute în aliniatele de
mal sus sînt osebite de plata despă­
gubirilor necesare refacerii pădurii
arse.
2. Conform art. 25 al legii nr.
2041947 şi pct. 20 din regula­
mentul pentru prevenirea şi stin­
gerea incendiilor, se pedepseşte
cu închisoare corecţională de la
1 la 3 ani şi amendă, în rapori
de fiecare m.p. atins de incen­
diu, osebit de plata daunelor:
a) Acela care găsind în pădure ră­
măşiţele unui foc, care nu este încă
stins, nu va fl luat măsuri să-l stingă
complect, sau nu va fi anunţat de în­
dată cel mai apropiat organ al Minis­
terului Afacerilor Interne sau al Mi­
nisterului Agriculturii şl Silviculturii.
b) Acela care aprinde un foc în pă­
dure sau la distanţă mai mică de 200
m. de marginea pădurii, cu excepţia
focurilor făcute în locurile destinate
pentru stînă, în părţile locuite de pă­
durari, de tăietori de lemne şl alţi lu­
crători, în porţiunile de exploatare de
către agenţii silvici aflaţi la lucrări,
DEVA la 30 martie 1957.
 Manuscrise ale lui LISZT şi ERKEL în regiunea Hunedoara
sg ili
•X >v>X XvX >
Au trecut 70 de iani de la
moartea lui Liszt, marele com­
pozitor şi pianist maghiar cu
renume mondial. Literatura des­
pre el este foarte bogată şi ea
a crescut în ultimul timp prin
publioarea tuturor scrisorilor sau Cunoaşterea legăturilor lui Liszt.
operelor pe oare Liszt le-a lă­ Liszt cu Ardealul şi restul ţării, Al doilea manuscris provine
sat.
Cu toate acesteia, se mai ivesc
pe alocuri scrisori autografe sau
note scrise de mîna lui Liszt.
Ele constituie tot atîtea docu­
mente valoroase oare contribuie Pe vremea monarhiei austro-
la cunoaşterea vieţii şi creaţiei nngare, tinerii romîni şi de alte
marelui compozitor şi îmbogă­ naţionalităţi din Ardeal şi-au
ţesc cu noi date istoria muzicii. făcut studiile de obicei la Viena
In luna februarie am primit sau la Budapesta. Aici au fost
de la Ana Csdh din Hunedoara constituite societăţi oare orga­
cîteva manuscrise păstrate de la nizau reuniuni literare şi artis­
Liszt, Erkel Ferencz şi Erkel tice. In afară de activitatea des­
Gyula. Cum au ajuns ele în o- făşurată în aceste cercuri, o
raşul Hunedoara ?
Se ştie că veacul al XlX-lea ţesc frecventa şi conservatorul
este plin de evenimente muzica­ din Budapesta. Unii dintre ei.
le. Astfel, bunăoară, un eveni­ romîni şi străini, s-au afirmat ca
ment de seamă îl constituie pen­ talente deosebite. ').
de cel ce Iau parte la vînători ,sau
turişti înscrişi în vreo societate spor­
tivă, legal constituită.
Cei de mai sus răspund de orice
incendiu cauzat din culpa lor, potri­
vit art. 357 din Codul penal, pedeap­
sa putîndu-le fi sporită de instanţele
de judecată, cu jumătatea maximului
prevăzut de lege.
c) Acela care va păşuna într-o por­
ţiune incendiată dintr-o pădure, cu ne­
socotirea avertismentelor puse de a-
genţii silvici.
3. Pedepsele arătate la punc­
tul 2, reduse la jumătate, pre­
cum şi despăgubirile prevăzute
acolo, se vor aplica şi:
a) Exploatatorilor forestieri care nu
au păzitorii prevăzuţi la art. 30 din
legea nr. 204 — 947, sau care îngră­
mădesc mai mult de 20.000 m. steri
lemne de foc, sau 15.000 m.c. lemne de
lucru, fără a fi luat măsurile necesa­
re de Izolare)
b) Proprietarilor ale căror vite sînt
învoite la păşunat, sau în golurile de
munte, care nu şi-au angajat păzitori
mai mari de 18 ani, însărcinaţi în mod
special cu supravegherea înlăturării
incendiilor, în porţiunile unde păşu-
nează;
c) Păzitorii prevăzuţi în aliniatele
a) şi b) care nu au luat măsuri pen­
tru prevenirea incendiilor sau stinge­
rea lor.
d) Organele căilor ferate, normale
şi înguste, care nu au luat măsuri pen­
tru împiedicarea răspîndiril scînteilor
de la locomotivă, la trecerea lor prin
pădure |
e) Acelora care depun în pădure
materiale Inflamabile, cu excepţia ma­
terialelor de construcţie, necesare in­
dustriilor de orice fel şl nutreţelor a-
nimalelor întrebuinţate în Industriile
forestiere
Dacă din cauza încălcării dlspozlţi-
uninllor de mai sus s-a provocat un
Incendiu, pedeapsa va putea fi sporită
la jumătatea maximului prevăzut la
punctul 1.
4. Locuitorii de ambele sexe
in virstâ de 18—60 ani inclusiv,
de pe teritoriul comunei pădurii
incendiate sau a celor vecine,
sînt obligaţi a participa la stă­
vilirea, combaterea şi stingerea
incendiului. Ei trebuie să răs­
pundă la apelul organelor ad­
ministrative făcut prin batere
de tobă sau alte mijloace de a-
larmă.
Cei ce se vor sustrage de la această sau întrebuinţarea materialelor explo-
obligaţie, se vor pedepsi cu închisoare
corecţională de la 1 la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se va aplica şl in­
stigatorilor, care vor determina sau
vor încerca să determine pe alţii să
săvîrşească infracţiunea de mai sus.
5. Organele sfaturilor popu­
lare, ale Ministerului Afacerilor
Preşedinte
DEJED DUMITRU
A -A i."'* 'A T
>y-/. nuscrisul pe oare-1 publicăm a-
cum.
tru ţara noastră turneul lui Lisat
în Ardeal şi restul ţării, cu oare
prilej Liszt a concertat în mai
multe oraşe şi s-a întîlnit cu
vestitul rapsod popular Barbu
Lăutaru.
se impune cu atît -mai mult cu
cît creatorul maghiar al unei
rapsodii romîne a fost legat de
acest pămînt şi popor cu tot su­
fletul său.
mare parte din tineretul studen­
\ \ >)\ v \ \ '
DR U M i". SOCIALISMULUI
Interne şi cele silvice, sînt obli­
gate a lua măsurile necesare
pentru localizarea şi stingerea
incendiilor, de îndată ce au luai
cunoştinţă de izbucnirea lor.
Neparticiparea sau pasivitatea
acestor organe în caz de incen­
diu, se va pedepsi cu închisoare
corecţională de la 2 la 5 ani.
Dispoziţiunile punctului precedent,
privind instigarea, se vor aplica în
mod corespunzător.
6. Conform instrucţiunilor pri­
vind sancţionarea contravenien­
ţilor la normele de prevenire şi
stingerea incendiilor, aprobate cu
H.C.M. nr. 3491956, se sancţio­
nează cu amenda de la 25 la
150 lei:
— nesupravegherea focurilor în aer
liber (curţi, străzi, etc.) precum şi
facerea focurilor deschise pe timp de
vînt;
— depozitarea cenuşei din sobe şi
cuptoare în alte locuri decît cele po­
trivite acestui scop, sau fără ca ce­
nuşa depozitată să fie stinsă cu apă;
— fumatul în depozite, grajduri, po­
duri, magazii, precum şi în orice alt
loc care prezintă pericol de Incendiu;
—aruncarea ţigărilor aprinse în la­
nuri, depozite, grajduri şi alte locuri
cu pericol de incendiu;
7. Constituie de asemenea
contravenţie şi se sancţionează
după caz cu următoarele amenzi:
— unitatea sau organizaţia obşteas­
că cu amendă de la 250 la 2.000 lei;
— organul de conducere al unită­
ţii sau organizaţiei obşteşti cu amen­
dă de la 150 la 1.000 lei!
— salariaţii răspunzători din unită­
ţile sau organizaţiile obşteşti respec­
tive cu amendă de la 50 la 250 lei î
faptele mal jos enunţate (
— nerespectarea regulilor şi normelor
referitoare Ia aşezarea, stlvuirea şi de­
pozitarea materialelor, materiilor pri­
me, semifabricate şi fabricate a com­
bustibilului, deşeurilor sau altor obiec­
te, care prin aşezarea lor neraţională
crează pericol de incendiu, împiedică
sau îngreunează acţiunile de Interven­
ţie în caz de incendiu |
— neluarea măsurilor pentru asi­
gurarea condiţiilor corespunzătoare pre­
venirii şl stingerii incendiilor de la
depozitarea, păstrarea, manipularea
sive şi Inflamabile folosite în procesul
de producţie! ,
—: neîntocmirea şl neducerea la în­
deplinire a planului de măsuri împo­
triva Incendiilor în Instituţii, întreprin­
deri şl alte obiective |
— neorganlzarea şl nelnstrulrea
membrilor formaţiei de pază contra in­
cendiilor, precum şl nelnstrulrea între­
gului personal din obiective cu privire
la regulile şl măsurile de prevenire şl
stingerea Incendiilor.
Secretar
GOREA IOAN
Din rîndul acestor tineri face
parte şi eleva lui Liszt şi Er­
kel, Bauholzer Iulia din oraşul
Hunedoara 2). Ea a absolvit A-
cademia regală maghiară de mu­
zică în anul 1883, obţinînd di­
plomă semnată de directorul de
atunci al Academiei, Erkel Fe­
rencz. înainte de a părăsi Bu­
dapesta absolventa primeşte din
partea lui Liszt şi Erkel auto­
grafe, în amintire. Liszt i-a dat
şi o fotografie împreună cu ma­
Pe o foaie de caiet de muzică,
Liszt a soris cîteva cadenţe
pentru pian. Deasupra se vede
scrisă indicaţia „allegretto“, iar
în colţul din dreapta, jos, sem­
nătura lui Fr. Liszt. Manuscri­
sul conţine o improvizaţie. Este
neîndoielnic că el aparţine lui
de la Erkel Ferencz, directorul
Academiei de muzică şi autorul
Nr„ 722
\ in comuna Siivaş slnt neglijate Grădina colectiviştilor
unele probleme de mare însemnătate Primăvară. Frigul a început organizeze munca. Cele 16 co­
să cedeze. Sub mîngîierea raze­ lectiviste din echipă au fost re­
partizate, fiecare să facă cîte
In această primăvară s-au în­ tă comuna pentru a le cultiva lor calde ale soarelui, pomii ceva: unele să îngrijească de
făptuit multe lucruri interesan­ în acest an, nu s-a contractat şi-au scos la iveală mugurii. răsadniţe, altele să muncească
te în comuna Siivaş. Insămînţă- nimic pînă în prezent. Comite­ Iarba s-a trezit din amorţeală, în grădină.
rile din epoca I-a au fost ter­ tul executiv al sfatului popular aşternînd pe cîmpii şi livezi un
minate mai devreme ca în alţi a cunoscut încă de la începutul minunat covor verde. Odată cu — Deocamdată, spune şeful
ani. In prezent se lucrează cu anului că, comuna este planifi­ aceste semne ale primăverii, echipei, am început să plantăm
mult elan la arăturile pentru cată să cultive 15 ha. cu tutun, parcă şi oamenii au prins pute­ ceapa. In plin, la grădină nu
însămîntarea porumbului. Pomii dar nu a dat nici un ajutor de­ re. La sate, ţăranii şi-au înce­ putem începe decît în săptămî-
au fost, în majoritatea lor, cu­ legatului circumscripţiei pentru put adevărata lor muncă. Din na ce vine. Asta e recomanda­
răţiţi şi văruiţi. Cooperativa cultura tutunului pentru a rea­ rea agronomului. La noi, solul
şi-a depăşit planul de achiziţii, liza planul de contractări. Tova­ primele zile de primăvară, bunii e puţin mai rece. In colo, totu-i
centrul de strîngere a laptelui a răşul Emilian Cătănici, preşe­ gospodari au ieşit pe ogoare. pregătit.
contractat cu ţăranii muncitori dintele sfatului popular, promite
peste 24.000 litri lapte, nume­ mereu că va realiza personal Peste tot, luncile şi grădinile au Intr-adevăr, în grădina colec­
roşi ţărani muncitori au contrac­ planul de contractări la tutun. început să fie brăzdate de fiarele tiviştilor, numai într-un colţ se
tat cu O.R.A.C.A., în trimestrul plugurilor şi sapelor. lucra. Colectivistele Ileana Bota,
I a. c., un număr de 240 bovine. Rezultate însă nu se văd. Emilia Agîsculesei. Otilia Sime-
Colectiviştii din Vinerea, ra­ dru, Ana Filimon şi altele, pe o
Lucrările de electrificare a co­ In comuna Siivaş există po­ ionul Orăştie, se numără şi ei suprafaţă de 25 de ari au făcut
munei avansează din zi în zi orintre bunii gospodari. Odată cca. 30 de straturi, în care au
tot mai mult, apropiindu-se de sibilităţi pentru .a se realiza (cu şi plantat ceapa.
sfîrşit. Iată numai cîteva din cu venirea zilelor călduroase, in
realizările înfăptuite de ţăranii toate că este tîrziu) planul de curtea şi pe ogoarele gospodă­ Cealaltă suprafaţă a grădinii
muncitori din această comună. riei, a început să pulseze viaţa. (4 ha.), destinată pentru legu­
contractare a tutunului dacă Cea mai mare grijă a colecti­ me şl zarzavaturi, a fost pregă­
In aparentă Silvaşul este frun­ viştilor, in aceste zile, a fost tită şi la timpul potrivit echipa
taş la toate. Cercetînd însă mai sfatul popular se va ocupa cu de grădină va începe plantatul
grădina de legume şi zarzava­ culturilor, care le au deja pre­
toată răspunderea de această turi. Simion Bogolea, şeful echi­ gătite în răsadniţe.
pei de grădină, s-a apucat să-şi
problemă. Avînd experienţa anului tre­
cut, colectivistele din Vinerea
cu atenţie lucrurile se constată sînt hotărîte să realizeze o re­
coltă mult mai mare. Grădina
că mai există totuşi unele pro­ Interes pentru publicul de legume este rentabilă şi a-
bleme lăsate uitării. S-ar putea duce colectiviştilor venituri mari.
spune că organizaţiile de bază spectator R. BUDIN
şi sfatul popular nu se preocu­
pă cu destulă răspundere de pro­ a f/u & u a Ë L . Ţi
blema cooperativizării agricul­ Nu odată, publicul spectator lunar matineuri speciale, în ca­ Illllllliil! ..1111
turii. întovărăşirea din Silvaşu din oraşul Deva, a putut remar­ drul cărora cel mai adesea sînt
Inferior este slab sprijinită pen­ ca grija şi interesul pe care con­ rulate filme premiere. CE EŞtt
tru a se lărgi, iar munca pen­ ducerea cinematografului „Fili-
tru crearea de noi întovărăşiri mon Sîrbu“, îl manifestă pentru De pildă, în decursul lunii a- Broşura lămureşte pe înţele­
se desfăşoară în mod sporadic buna lui deservire cu filme de prilie, pe lîngă programarea o- sul tuturor principalele preve­
'şi la suprafaţă. înaltă valoare artistică, ale că­ bişnuită, vor mai rula în ma­ deri cuprinse în Statutul-model.
ror teme luate cel mai des din tineu filmele: de la 6 la 7 a- In lucrare se arată ce este o
Organizaţia de bază din Sil­ viaţa contemporană, au adus o prille „Sciuisoiia“ (italian), de la cooperativă agricolă de produc­
vaşu Inferior şi sfatul popular mare contribuţie în lămurirea ţie cum se organizează, cum se
vor trebui să ajute întovărăşi­ multor aspecte ale muncii şi so­ 8 la 11 aprilie „O aventură la conduce, cum îşi desfăşoară ac­
rea din .acest sat, pentru a cla­ cietăţii noastre noi. Marienstad“ (polonez), de la 15 tivitatea o cooperativă agricolă
rifica problema perimetrului. la 17 aprilie „Cafeneaua de pe de producţie şi cum îşi impari
Dacă această problemă nu va Deşi sala acestui cinemato­ bulevard“ (cehoslovac), de la între ei membrii cooperatori ve­
fi rezolvată cît mai repede, în­ graf nu este destul de încăpă­ 18 la 21 aprilie „Destinul unor
tovărăşirea va fi pusă în situa­ toare, deşi conform programării femei“ (german), de la 22 la niturile.
ţia să întîrzie însămîntările din centrale nu se primeşte pentru 25 aprilie „Vrăjitoarele“ (ger­
epoca a Il-a. rulare decît un film pe săptă- man) şi de la 30 aprilie la 3
mînă, totuşi, datorită unor ini­ mai „Nu-i pace sub măslini“
Realizarea planului de con­ ţiative bune ce au fost luate, (italian)1.
tractare a tutunului este de ase­ iubitorii de spectacole cinemato­
menea neglijată complect de grafice, au putut viziona în con­ Acţiuni interesante au fost în­
către sfatul popular şi organi­ diţii optime, chiar şi acele fil­ treprinse şi prin organizarea di­
zaţiile de bază din comună. Aşa me, care prin natura lor au fost feritelor simpozioane, care au
se explică faptul că din cele 15 deosebit de căutate şi au presu­ întrunit întotdeauna un mare
ha. tutun cu care este planifica­ pus astfel o mare aglomerare număr de spectatori şi au fost
la casă. Pentru evitarea îngră­ mult apreciate. Asemenea sim­
împotriva mădirii şi a nemulţumirilor, ci­ pozioane au avut loc cu oca­
nematograful, în cazuri de acest zia filmelor „Micul lustragiu“,
inundaţiei fel, repartizează biletele pe bază „Moara cu noroc", „Dreptul de
de tabele întocmite de întreprin­ a te naşte“ etc.
Prin comuna Cîlnic trece un deri. Şi tot în interesul specta­
mic pîrîu. In fiecare an, cînd plo­ torilor, pentru a pune la dispo­ Preocuparea manifestată pen­
ile cad din abundentă, acest pîrîu ziţia acestora un număr miai tru spectatori, merită să fie pe
se itvarsă, provocînd inundaţii mare de filme, conducerea aces­ drept cuvînt apreciată şi în ace­
şi mari stricăciuni. In primăva­ tui cinematograf organizează laşi timp însuşită şi de către ce­
ra arului acesta, cetăţenii din lelalte cinematografe din re­
giune.
comună au hotărît ca prin mun- Problemele privitoare la : fo­
«>-•<, r o V vrr i r p r n i i " , loasele ce le au ţăranii munci­
tori care intră în cooperativă
că voluntară, să croiască o nouă agricolă de producţie ; evalua­
rea bunurilor aduse în coopera­
ulbie pîrîului, pentru ca astfel Lucrări de folos obştesc tivă ; stabilirea contribuţiei o-
să evite inundaţiile. Acum lo­ bligatorii; avantajele reparti­
cuitorii comunei Cîlnic, lucrea­ Odată cu venirea primăverii, La Gîrbova şi Daia Romînă, zării veniturilor în cooperativă
ză la săparea noii albii. tinerii din satele şi comunele prin muncă voluntară, tinerii au agricolă de producţie după
raionului Sebeş, au început să amenajat parcuri în centul co­ munca depusă şi după suprafa­
Şi în satul Ciacoviţa, cetăţe­ facă o serie de lucrări de folos munelor. Tinerii din Boz au cu­ ţa, calitatea şi modul de folo­
obştesc, de înfrumuseţare. Ast­ răţat 10 ha. de păşune şi au în­
nii lucrează voluntar la îndigui­ fel, în comuna Ungured, tinerii ceput să cureţe şanţurile. sinţă a terenului adus în coope­
rea apei care trece prin mijlocul
satului, Cu ajutorul digului pe au plantat 1.200 puieţi de pomi Peste tot, tinerii participă la rativă şi altele sînt lămurite clar
Dare-I vor ridica, vor fi evitate şi au împrejmuit şcoala elemen­ acţiuni de folos obştesc, pentru
inundaţiile provocate de ploi. tară cu gard. Pentru ca timpul a-şi face satul sau comuna lor în această broşură, fiind ilus­
La aceste lucrări participă în liber să şi-l petreacă cît mai tot mai frumoase. trate cu exemple din cooperati­
mod activ tineretul. plăcut, au trecut la amenajarea
unei baze sportive. vele care s-au înfiinţat. t
w
Prof. BENIAMIN BASA
Imnului de stat maghiar. Ma­ învăţat pianul cu tatăl său, iar
nuscrisul este o „amintire de compoziţia ou Mosony Mihai. A .• . v . - . - . - . v l T ! v ^ v î T 4< ' 4 X * 4W i y î X X ’X < < - X X - X v : < o x ^ 5i ^ 7T O p y ^:
suflet“ din partea „autorului funcţionat un timp şi ca profe­
Imnului, Erkel Ferencz, Buda­ sor la Baia Mare. După 1863
pesta 1882, iulie 22“. devine ajutor de dirijor la ope­ wmemsssem? , -H
S3*-'.
Erkel, ca şi Liszt, cunoştea ra din Budapesta, iar la 1880 .•••.• •x -x -x L -x b " x -x '0 x x v w ; ' ^ . - x v ^ 4? í ^ : x x x > ^ x w x * x 'x ! x v x - x - > x - x -
pămîntul Ardealului. 3). El fu­ profesor la Academia Muzicală. v< *
m
sese profesor la Cluj şi dirijor Manuscrisul rămas de la Er­ *, >1$• >
de orchestră timp de 6 ani. Au­ kel Gyula cuprinde un cîntec
torul operei „Hunyadi Lâszlo“ popular intitulat „Nezz rozsâm ^¦•v X < X > X :> X O X - ^ w . - ^ . ^
v N v a * •.v .w a s v a m .v « .
avea o deosebită afecţiune pen­ szemembe“ (Uită-te, frumoaso, în
¦*'f
tru eleva lui, născută şi trăită ochii mei), în transcriere pen­
mm!
în preajma cetăţii lui Ioan de tru pian, purtînd data de 1882, t• a * .* . i r *x - .. .... .y - ••*, - -.. •<. ;•••••
Hunedoara, tatăl eroului pe care iunie 23 şi semnătura. . •>
Erkel îl cîntă în opera sa. Toate trei manuscrisele se a- •*-1 ••*• l i :;:'::x<Sx':C•t•t v:¦XVí-X!k'X 'S X - X V.e..«'í'ÍLX vy
Mai tîrziu Bela Bartok avea flă în prezent în colecţia parti- ' ; . x x x xv<~: : x v • :• :
să cutreiere străzile Hunedoa­ oulară. m A 4. />x ? x ;x > K : ;:y: « ¦+:MmMM i i i i * ^
¦ 4}. ao
rei şi împrejurimile pentru ca i »?
să culeagă folclorul bogat al Prin articolul de faţă ne-am
„pădurenilor“ din jurul Hune­ propus să aducem o contribu­ #' : M* *:o,“ « !m' m**,,* ; :í .' ;-; ^* « :1
doarei. ţie la îmbogăţirea datelor des­ :¦P: ..v.
pre Liszt şi Erkel, prin punerea l
Cel de-ial treilea manuscris în lumină a acestor noi manus­ .p n m ±
este al lui Erkel Gyula, fiul mai crise ale marilor compozitori, H. « t :% i
mare al lui Erkel Ferencz. E la a căror şcoală au învăţat
.
şi el muzician (1842—1909). La tineri de toate naţionalităţile şi
~~~ : * * * &
. v . v . . w . „ . v . . x . . . . w ..........
vîrstia de 17 ani îl găsim ca din diferite locuri şi a. căror mu­ f
instrumentist în orchestra tea­ :v
trului naţional din Budapesta. A zică a străbătut peste hotarele
ţării lor.
r mfLÎmţilima,.....
E cel miai semnificativ fapt :! .¦* « -I:
**
pentru a înţelege rolul muzicii
ca element de înfrăţire a popoa
relor, oa mijloc de apropiere şi p i p i ! « íG r t r\ XX
adîncire a legăturilor de priete­ %^ it* * : ? , w - : • ««Py *,*" ze g
¦i i|!:& f »»?M*
nie între acestea. ,p ,f< / v.
"'V,,
1) A se ved ea : St. Lakatos şi Gh. ~ ?¦¦¦¦'¦<>y;«/’-«í>ig . f M ¦. >,• s /V‘: ;'V ..
Merişescu, legături muzicale romino-
maghiare de-a lungul veacurilor, Tri­ ' Vb' \ >y y • • "jla . > ;>X ut, ¦ ! V g _• C ••
buna an 1, nr. 4, Cluj 3 martie 1957, {,.
p. 10. ,4
2) Despre aceasta vezi mai pe larg .
cartea „Liszt Ferencz ?Idmagyar ta-
nitvpnyal” de Papp Viktor, Budapest V« 'P*> ' t'-C« '>’¦' •Alţf>•>:'' .i•-,<•-
1936 Dani« Kiaddi, p. 37 şi urm.
•i Pmm
. . . . . í -éMl ÚPtm
3) Lakatos Istvan, Franz Liszt in Liszt in ţara noastră, Krajjt-Dro!lelf>
Ardeal, Cluj 1943, idem, Franz Liszt Sibiu; Lakatos St.—Cosma Viorel, F,r-.
la Cluj, 1944, Octavian Beu, Frânez fee/,'m uzica 2 1953, p . 54: şi altele, j
•1 I \ \