Page 23 - 1957-04
P. 23
Nr. 722 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
P O S I B I L I T Ă Ţ I U n t u l COSESPOHQEHŢlbOR fmporfanfa mfcro-raéîo-fofografiei
în prevenirea şi combaterea bolilor
de dezvoltare a industriei întovărăşirea agricolă istorie,^geografie, astronomie şi
,1 MAI“ că ştiu să joace şah. In cele mai multe boli, vin turi hidatice, chisturi aeriene,
locale din regiunea noastră decarea este ou atît mai sigu Dr. OVIDIO CONSTANT1NESCU abcese pulmonare, afecţiuni ale
In ziua de 31 martie a.c., în A. ZATOSCHIL pleurei şi bronchiilor, sifilisul
ră şi mai rapidă, cu cît boala medic ftlziolog regional pulmonar, etc.
Sarcinile ce revin industriei materialelor de construcţii, după satul Strei-Ohaba din raionul Sărbătorirea este descoperită mai din timp.
locale, pun în fata colectivelor calculele aproximative, ar duce decadei R. S. F. S. R. Prezentîndu-se din timp la sesc numai la început şi pe ca Cancerul pulmonar este des
acestor întreprinderi problema Hunedoara, s-a inaugurat înto re bolnavul nu le simte încă. coperit cu ocazia examenelor
la realizarea unui beneficiu de Consiliu! raional A.R.L.U.S. medic, de la primele semne de sistematice ale micro-radio-foto-
unei analize profunde a activi cca. 120.000.000 lei anual. vărăşirea agricolă „1 Mai“. In din Haţeg, împreună cu secţia boală, cel suferind dă posibili In ţara noastră datorită gri grafiei din ce în ,ce mai precoce
tăţii lor. analiză care să le culturală ^a sfatului popular şi tatea specialistului să pună un jii ce se acordă sănătăţii oame şi cînd este încă în faza opera
permită să scoată la iveală Studiind cu grijă aceste re întovărăşire au intrat 11 familii cu organizaţiile de masă, a u jn - nilor muncii, s-au înfiinţat cen bilă. Acest lucru are o impor
deficientele şi să le dea posi zerve şi organizînd cît mai bine cu peste 15 ha. de pămînt ara- tocmit un plan pentru sărbăto- diagnostic precoce şi să indice tre de micro-radio-fotografie, în tanţă foarte mare, avînd în ve
bilitatea să aprofundeze proble îirea decadei R.S.F.S.R. Printre tratamentul corespunzător. toate regiunile. In felul acesta, dere progresul ce s-a făcut în
mele ce fac obiectul industriei sistemul de exploatare şi trans bil. Printre primii întovărăşiţi a lte manifestări, vor avea loc toţi oamenii din cîrnpul muncii chirurgia toracică.
recenzii de cărţi sovietice, seri Pentru aceasta, ştiinţa medi sînt supuşi periodic şi obligato
locale s ă . studieze starea orga port al azbestului, industria lo au fost Ironim Prunaciu, Si- literare, recenzii de filme, ma- riu unui control pulmonar, du O altă boală oe poate fi desco
nizatorică a acestora, şi a re cală din regiunea noastră iar pu mion Marinescu, Zatei Mărines- nifestări artistice şi sportive, cală de azi ne pune la dispo pă un timp oare variază în ra
laţiilor cu organele locale şi in tea mări în măsură considera precum şi întîlniri cu tovarăşii ziţie mijloace de diagnostic port cu munca pe care o exerci perită la timp prin micro-radio-
dustria republicană. bilă valoarea beneficiilor ce le cu şi Ironim Ocolişan. care au viziiat Uniunea Sovie- superioare şi multiple. Unele tă. Astfel, cei cari execută o fotografie este boala profesio
varsă în prezent în bugetul ticâ. din ele constau din recunoaşte muncă grea sînt examinaţi din nală a minerilor, silicoza care
Primind forma organizatorică statului. I. m a r i n e s c u rea unor simptome de boală 3 în 3 luni, cei ce lucrează în oonstă din depunerea prafului
S. NICU ateliere, fabrici şi birouri din de siliciu în plămînl.
de întreprinderi raionale (în nu In localitatea Gurasada, in in nnn numite patgnomonice, adică sem 6 în 6 luni, iar cei ce lucrează
măr egal cu cel al raioanelor dustria locală posedă o exploa 1U.UUU l i t r i Răspuns la o chemare ne care trădează în mod sigur în aer liber în fiecare an. Prin Insfîrşit, bolile -de inimă ş{
existente în cadrul regiunii), tare de bentonită, material care lapte contractat la întrecere o anumită boală ; altele se ba acest control periodic orice caz ale aortei se pot descoperi prin
întreprinderile de industrie lo în prezent se exploatează şi se de îmbolnăvire se constată în examenul sistematic al micro-
cală vor putea rezolva în mă expediază brut la fabrica de Tov. Cornel Susan, achizitor ficCaroelectdiviqu.l TceeniutŞruj luirădsepurnazdîinod- zează pe analize de laborator, faza de început, cînd boala poa raidto-fotografiei.
sură mai mare nevoile raionu- ciment din Dej pentru fabrica Astăzi, prin folosirea razelor X te fi vindecată repede şi cu mij
lui respectiv ca: asigurarea cu de lapte din satul CigmăUi co- s-au îmbogăţit mult mijloacele In oraşul Deva, capitala
bunuri de larg consum, mate- rea traşgelurilor necesare foră- noastre în diagnosticul şi tra giunii noastre, a luat fiinţă, dtf
muna Foit, a încheiat pînă la tamentul diferitelor boli. Cine la începutul anului !I956, un,
rilor petrolifere. Acest material nu cunoaşte astăzi, sau nu a
studiat va putea permite fabrica- data de 30 martie, contracte făcut o radioscopie sau radio
pentru 10.000 litri lapte. Ţăra
nul muncitor Ioan Buda a con
tractat 600 litri pe 6 luni, Pe
TItr°uanFilHtiupieş550500litriilmitrpi,e 6 elpur-nliu,, iar
p m.
riale de construcţii, reparaţii r-ea unor săpunuri speciale de chemării lansate de centrul de grafie ?! Această metodă mo loace mai uşoare, bolnavul pu- centru de micro-radio-fotografie
radioficare din Deva, s-a anga dernă de diagnostic se bazează tînd fi redat muncii sale în cî- fix, cu sediul la Spitalul dft'
auto şi utilaje, conluorînd în a- calitate superioară. Menţionez Pentru produse jat să revizuiască 1.200 bran pe proprietatea pe care o au teva luni.
mai multe şamente, să instaleze 120 pos- nazele X de .a străbate ţesuturi
celaşi timp la opera de desco că în Franţa, renumitele săpu turi noi şi să .aplice metoda E. Faptul acesta este de o im boli pulmonare. Printr-o bună
In s e c ţ i i l e întreprinderii Kovalschi şi N. Costea pentru le moi ale corpului omenesc. organizare a activităţii, prin
perire a resurselor locale. Fa nuri „Palmoliff“ sînt fabricate I.A.R.T. Deva se ţin şedinţe cu ridicarea deranjamentelor într-o portanţă decisivă atît pentru
salariaţii în scopul măririi pro- oră după sezisare. Comitetul de Cu ajutorul lor putem vedea pe bolnav, care poate fi sigur şi
vorizată prin aşezarea sa geo 50 la sută din bentonită. ducţiei şi a reducerii preţului de redacţie s-a angajat să desfă- un ecran special, sau se poate repede salvat, cît şi pentru fa mobilizarea tuturor întreprinde
cost. Prima şedinţă s-a ţinut în şoare o temeinică muncă de lă- milia sa şi tovarăşii săi de rilor, instituţiilor şi a şcolilor
grafică, prin structura diferită a Ramuri ce se pot secţia ciontolit şi ales. Luînd murire pentru lărgirea sectoru- imprima pe un film special, ima muncă, pe care bolnavul i-ar fi din oraş şi din afara 'teritoriului
solului şi subsolului, regiunea cuvîntul, V. Muştea, V. Horvath, lui socialist al agriculturii, să ginea stomacului, a rinichiului, putut îmbolnăvi prin microbii Deva, s a reuşit să se realizeze
F. Daradici şi alţii, au propus obţină săptămînal un jurnal al a plămînilor, a inimii, a oaselor pe cari îi răspîndeşte în peri
noastră deschide posibilităţi dezvolta mult să fie organizate mai bine ope- întrecerii socialiste şi patrioti etc. oada de dezvoltare a bolii, de în anul trecut peste 20.000 de
imense de cercetare şi utilizare raţiile de lucru la locul de mun- ce, să organizeze diferite pro- care el nu are cunoştinţă. micro-radio-fotografii. Din tota-<
că pentru a se putea da mai grame artistice şi culturale. In Nu de mult a fost inventată Iul persoanelor cercetate prin a-
a rocelor şi mineralelor ce se Un sector mult solicitat şi multe preparate. Şedinţele con- scopul îmbunătăţirii calităţii e- o metodă aparte de radio-foto- Se ştie că una dintre bolile ceastă metodă, au fost descope
găsesc în cantităţi mari şi uşor care în condiţiile actuale nu sa tlnuă să se ţină şi în restul sec- misiunilor, va da toată atenţia grafiere, numită micro-radio-fo cele mai răspîndite este tuber
exploatabile. tisface decît parţial nevoile re ţiilor. recrutării de noi corespondenţi tografie, care dă posibilitatea culoza pulmonară, care are de
şi colaboratori voluntari. unui control de masă al unor cele mai multe ori un început
Resurse locale pe deplin giunii este acela al materialelor T. NECŞA colectivităţi şi chiar al întregii liniştit, ascuns, fără semne de riţi un număr de bolnavi de
de construcţii. Rezervele de ar A. MILEŞ populaţii. Deci micro-radio fo<
O gospodărie agricolă tografia este metoda practi osebite, vizibile sau alarmante tuberculoză pulmonară cu lezi
utilizabile gilă permit creşterea cantitati colectivă a elevilor A. OŢOIU că ideală pentru examinarea tu ca: o temperatură puţin ridica- uni deschise, în fază de conta
vă şi calitativă la cărămizi şi turor cetăţenilor ou scopul de a tă, în special după masă (37° giune ; bolnavi care pînă aci mi
preîntîmpina îmbolnăvirea lor cu 2 sau 3 linii)', însoţită de o ştiau că sînt suferinzi şi nici
In domeniul extractiv, rezer ţiglă. Realizarea acestei sarcini sau agravarea bolilor ce se gă- senzaţie de moleşeală, de obo-
seală, cu lipsa poftei de mîn- dispensarul T.B.C. rtu-i avea în
vele de calcar reprezintă sto o condiţionează doi factori: a- care, transpiraţii în timpul nop evidenţă. Tot cu ocazia acestor
curi inepuizabile. Cu toate a- chiziţia de utilaj mai bun şi rP ţii, în special spre dimineaţă, verificări s-au mai descoperit
cestea, pentru industria siderur dicarea tehnicităţii personalului uneori junghiuri sau tuse.
de la aceste unităţi. Construc şi unii bolnavi suferinzi de
gică din Hunedoara, calcarul se Nu toate semnele de mai sus
transportă din alte regiuni cu sînt însă obligatorii şi de multe alte boli ale aplanatului res-
ori bolnavul nu le acordă nici
cheltuieli mari, sustrăgînd în a- torii din regiune, prin oficiul re o atenţie, nu se prezintă la me pfaator, printre cad s-au pu-
dic şi boala se agravează pe
celaşi timp circulaţiei un însem gional dé aprovizionare, vor tre De curînd, la şcoala de 7 ani nesimţite. In marea majoHtale tut depista cîtevia aancere-
a cazurilor de taberculoză, bol
nat număr de vagoane. Sarcina bui să susţină prin comenzi fa din Dobra s-a inaugurat gospo Propunerile cetăţenilor navul nu-şi ¦dă seama de boala bronho-pulimonare şi sili
de viitor a industriei locale este bricarea blocurilor din betón dăria agricolă colectivă „Vasile din Sarmisegetuza sa decît tîrziu cînd aceasta a
să identifice masivele calcaroa- sau a altor prefabricate. In a- Roaită“. Gospodăria are 112 progresat, cînd leziunea pulmo coze. Printre bolnavii suferinzi
se şi să clasifice calcarul în membri — pionieri şi elevi din nară este deja avansată şi bol
navul se simte incapabil de a de alte boli, s-au descoperit şi
funcţie de calitatea sa, de nece cest domeniu industria locală clasele V, VI, V il-a — şi 50 de Locuitorii comunei Sarmise- această ocazie au votat şi fon- mai lucra. In faza aceasta bol cîţiva bolnavi de inimă, care
sităţile industriei siderurgice, are multe posibilităţi de dezvol ari de teren. Această gospodă getuza au luat cunoştinţă cu bu- dul de 21.245 lei cu care s-au navul este un pericol pentru deasemenea nu erau cunoscuţi
sau a materialelor de construc tare şi în mare parte condiţiile rie colectivă este prima de a- curie de raportul comitetului e- angajat ea în cursul anului 1957 cei din jurul lui, prin microbii pînă la acest examen medical.
ţii. sînt create» cest fel în raionul lila. xecutiv, prezentat în cadrul unei să execute un număr de 13 lu- pe care îi răspîndeşte şi nu i
adunări populare. Ei au consta- crări de folos obştesc ca repa- se mai poate oferi din partea Micro- radio -fotografia esta !
Odată rezolvată această pro Industria locală din regiunea I. DIMPERIU tat că lucrările executate din rea de poduri şi drumuri, să- corpului medical, decît interna deci în momentul de faţă cea’
blemă industria locală trebuie noastră este industria cea mai rea într-un sanatoriu pentru un mai perfectă metodă pentru e*
să-şi mărească capacităţile de Zi de odihnă colectivă tratament lung şi costisitor, ca xamene radiologice în colecţii
re nu-i garantează o vindecare,
producţie, sau să creeze unităţi tînără şi din această cauză are Consiliul raional A.R.L.U.S. fondurile de autoimpuneri pe pare de şanţuri şi altele, care să-i permită reluarea ac vităţi, cu scopul prevenirii, des
noi pînă la nivelul necesarului şi clubul muncitoresc Gura Bar tivităţii pe care a avut-o. coperirii bolilor din cutia tora'i
industriei republicane. Tot în cele mai multe probleme de re za, au organizat la sfîrşitul lu anul 1956, au fost efectuate în v iza n te m erian cică. Centrul de micro-radio-fo
acest domeniu trebuie să se dez nii o zi de odihnă colectivă. Cu De aci trebuie să reţinem că
volte gradul de mecanizare al zolvat şi studiat. De aceea este acest prilej, s-a jucat şah, s-au proporţie de 92,13 la sută, Cu corespondent mlcro-radio-fotografia ne poate tografie Deva, programează sa
muncii în exploatarea carierelor spus diferite ghicitori şi s-au fi de mare folos, apărîndu-ne lariaţii din întreprinderi şi fer«
de roci. dure pentru construcţii necesar ca ea să se bucure de un dezlegat cuvinte încrucişate. Ti- împotriva uneia din cele mai
de drumuri şi şosele. beriu Bucureştean, Gheorghe periculoase boli de plămîni, tu stituţii, pentru controlul sănă
ajutor cît mai mare din partea Tînca, Claudia Popa, Dorica Lu- Se stabilesc fondurile de autoimpunere berculoza. tăţii în anumite zile şi ore, pen-'
Dată fiind starea necorespun sescu, Maria Grădină şi alţii, au tru a se evita aglomeraţia şi
zătoare a şoselelor noastre, pu organelor locale şi a celor su d.at dovadă că posedă multe cu In cadrul unei adunări popu aceste fonduri să se termine Micro-radio-fotografia însă, aşteptarea inutilă. Venind în zi
nerea la dispoziţia constructori noştinţe de muzică, literatură, lare, cetăţenii din comuna Cu- grajdul comunal şi pavarea descoperă tot aşa de bine şi al
lor a materialelor necesare este perioare. gir ,au discutat felul cum s-au străzii Cînepil. te boli neluberculoase ca chis- ua şi ora fixată, fiecare persoa
o sarcină de mare importanţă. executat lucrările de folos ob nă nu aşteaptă mai mult de 10
CORNEL JOCA ştesc cu‘ ajutorul fondului de a- Această hotărîre a fost apli finanţate îşi simplifică simţitor minute. Populaţia nesalariată,
utoimpuneri în cursul anului cată în practică, chiar a doua zi munca aparatului fi’nanciar-con-
Ing. şei al secţiunii de după adunare, prin aceea că o tabil, deoarece înlătură complet
operaţiunile cu Banca de stat
Industrie locală a sfatului legate de acordarea creditelor. de toate vîrstele copiii, tinerii,
Contabilii acestor cooperative femeile casnice, bătrînii etc., se
popular regional. pot să se ocupe mai îndeaproa pot prezenta neprogramaţi în
pe de controlul gestiunilor, de
Un domeniu extrem de im O gazetă de perete dată uitării 1956. Cu această ocazie, ei au serie de cetăţeni ca Gheorghe efectuarea controlului preventiv, fiecare zi de lucru între orele
portant pentru economia naţio'- scos în evidenţă o serie de rea Bîrsan, Nicolae Micu, Dumitru 8-14 şi 17-19.
nală îl constituie azbestul, uti lizări, criticînd în acelaşi timp Mărgineanu, Gheorghe Tarlea,
şi lipsurile sfatului popular, Ion Filimon şi alţii, au ieşit cu După ce se fac examinările
tuturor salariaţilor, sau cei ce
lizat la .fabricile de azbociment. La intrarea pe poarta, uzinei cesta gazeta de perete îşi va care a stagnat fără justificare carele la muncă voluntară, tran-
Cercetările efectuate în regiu „Victoria“ din Călan, te întîm- îndeplini rolul pentru care a fost terminarea unor lucrări. sportînd fiecare pentru termina sînt nesalariaţi, mioro-nadio-fo-
nea noastră au dovedit existen pină gazeta de perete „Viaţa făcută? Tot în cadrul acestei adunări, rea străzii Cînepii cîte un me tografiile sînt studiate de me
ţa unor importante zăcăminte de uzinei“, organul comitetului de ei au votat fondul de autoimpu tru cub de piatră. dici specialişti care cheamă pe
azbest. Studiul rezervelor, pre partid. Privită după aspectul Ce are de zis în această pro neri pe anul 1957 în suma de cei găsiţi bolnavi pentru a în
cum şi exploatarea acestui mine grafic, ai impresia că această blemă tovarăşul Iacob Ladislau, 30.555 lei, şi au hotărît ca din DUMITRU CRISTIAN cepe îndată tratamentul.
gazetă are o activitate rodnică. secretarul comitetului de partid? Cei ce nu au fost anunţaţi a-
corespondent
ral pentru deservirea industriei Articolele scrise însă, îţi arată supra rezultatului examenului
cu totul altă situaţie. Toate cele Pentru sporirea volumului de Probleme ale autofinanţării microradiografie, înseamnă că
opt articole sînt vechi, scrise mărfuri destinate a fi vîndute cooperativelor de consum
prin luna februarie şi începutul ţărănimii muncitoare, precum nu sînt bolnavi. »
lui martie. „Recordul“ în vechi şi pentru sporirea volumului de D. USTUROI
Zln nou iot me îl are articolul scris de tov. valorificări de produse agroali- membru In Comitetul Executiv al Centrocoop Prezentaţi-vă cu toţii la cen
Ludovic Kjabath. intitulat: „Pro mentare, rezoluţia plenarei C.C.
ai festivalului ducţie de bună calitate, la un aii P.M.R. din decembrie anul trul de micro-radio-fotografie,
preţ de cost cît mai redus“, trecut, pune în faţa cooperaţiei Antrenaţi pe toţi tovarăşii de
In cadrul unei adunări, tine scris încă din 23 februarie 1957.
rii din comuna Demsuş, au ce de consum sarcini deosebit de muncă, familiile, colocatarii şi
rut ca sfatul popular să le re vecinii dvs.- să-şi facă exame
nul micro-radio-fotografic.
partizeze o suprafaţă de pămînt Alte trei articole sînt din 6 mar importante. Printre acestea pe de mai buna gospodărire a co- 1 C frfâw U
pe care ei să o cultive cu di tie, două din 9 martie, iar două
ferite produse destinate creării din 21 martie. primul plan se situează întări- nale şi raionale primind spriji- din totalul cooperativelor auto- operativelor.
fondului festivalului.
Majoritatea articolelor sînt rea situaţiei economico-financia- • nul organizaţiilor de partid,_ a finanţate (Slobozia, Buzău, Ho Pe lingă aceasta, autofinan
Sfatul popular studiind a- scrise în mod superficial, nedo
ceastă propunere, a repartizat cumentate. Colectivul de redac re a cooperativelor şi sporirea început să se preocupe mai in rezu, Zimnicea, Roman şi alte ţarea sprijină cooperativa în
tinerilor din comună pentru lo ţie nu antrenează un număr cît permanentă a fondurilor băneşti tens, în anul 1956, de trecerea le). reducerea cheltuielilor de circu
tul festivalului, suprafaţa de 1 mai mare de muncitori, ingineri ale acestora. cooperativelor la autofinanţare,
hectar. şi tehnicieni să scrie articole la luînd şi măsuri de stimulare In acţiunea de autofinanţare laţie, deoarece nu mai este ne
gazetă. Este evident pentru a- In acest scop, Centrocoopul, materială şi morală a lucrători
După ce lotul respectiv le-a ceasta, faptul că din cele opt în colaborare cu conducerile u- lor din cooperaţie care obţin întreprinsă în trimestrul IV voie ca şeful contabil împreună
fost delimitat de către tehnici articole existente la gazetă, trei niunilor regionale şi raionale, a rezultate bune în autofinanţa
enii sfatului, tinerii au trecut la sînt scrise de tov. Iosif Craşca. luat în cursul anului 1956 o se rea cooperativelor. 1956, cooperativele din unele cu preşedintele să se deplaseze
lucrarea pămîntului. Ei au ho- rie, de măsuri care au dat re
tărît ca lotul festivalului să fie Cu toate că în uzină sînt mul zultate pozitive. Aşa de pildă, Munca susţinută depusă de regiuni au obţinut rezultate de două ori pe lună la sediul
însămînţat cu porumb hibrid, în te lucruri interesante, muncitorii în primele trei trimestre ale a- o serie de cooperative de con-
cuiburi dispuse în pătrat, iar nului 1956, cooperativele de importante. Bunăoară, regiunea raional al Băncii de stat pen
sumele obţinute din vînzarea se străduiesc să dea produse 'sum în vederea^ autofinanţării,
produselor de pe acest lot, să cît mai multe şi cît mai bune, Ploeşti, a reuşit să autofinaţe- tru perfectarea împrumuturilor
fie vărsate în contul festivalului. gazeta de perete nu vorbeşte
despre ele. ze încă 64 cooperative ou care (regularizarea contului de îm
NICI) SBUCHEA
Cred oare tovarăşii din colec numărul acestora în regiune a prumut), aşa cum trebuie să
corespondent tivul de redacţie că în felul a-
ajuns la 120, regiunea Stalin facă preşedinţii şi şefii conta
consum săteşti au ’reuşit pentru ®part“eja?1Jun4iSunilogr raionale şi drr'e„n încă 32 cooperative pe lingă bili de la cooperativele care nu
prima oară să reducă, nivelul gionale, a făcut ca numărul
cheltuielilor de circulaţie sub cooperativelor autofinanţate să cele 50 existente; Regiunea Au se autofinanţează
sporească de la 80 unităţi cîte
nivelul planificat realizînd 6,71 erau în decembrie 1955, la pes tonomă Magiară încă 15 pe lîn Autofinanţarea obligă condu
la sută faţă de 6,82 la sută cît te 500 unităţi în 1956, ceea ce
au avut planificat, şi faţă de ieprezintă circa 14 la sută din gă cele 36 dinainte ş.a.in.d. cerile cooperativelor să se pre
7,28 la sută cît au realizat în totalul cooperativelor.
aceeaşi perioadă a anului 1955. Cooperativele autofinanţate ocupe de îmbunătăţirea întregii
S-a redus simţitor, şi procentul Pe lîngă faptul că eliberează
cooperativelor cu pierdere din îşi îndeplinesc şi depăşesc cu activităţi economice, să dea
o serie de credite !.le statului
regularitate planurile lor econo cea mai mare atenţie aprovizi
mice, au un nivel de cheltuieli onării ritmice a magazinelor, şi
de circulaţie scăzut şi beneficii numai cu mărfurile solicitate
Angajamentele prind viaţă mai mari. Astfel, de exemplu, să înlăture pierderile la măr
activitatea comercială. Astfel, de cooperativa Nanov a realizat furi, să facă economii la toate
la 13 la sută cît era la finele a-
In întîmpinarea festivalului valul. Numai în 3—4 zile, pe o nului 1955 a ajuns la 6,6 la sută ce pot fi folosite în alte scopuri numai 6 la sută faţă de 6,4 la elementele de cheltuieli şi în A B O N A I!-V Ă
tineretului de la Moscova, tine- suprafaţă de 0,60 ha. pămînt au îri septembrie 1956, iar la acti pentru dezvoltarea economiei sută cît a avut planificat nive
rii de pretutindeni pregătesc da- însămînţat porumb. Angajamen- noastre naţionale, acţiunea de lul de cheltuieli de circulaţie-; deosebi la transporturi şi sala la r e v i s t a
autofinanţare a cooperativelor cooperativa Tihăneşti a reali rii, să înlăture cu desăvîrşire
toate pierderile neplanificate
ruri, îşi reînoiesc repertoriul, tele lor luate în adunarea gene- vitatea de achiziţii a cooperati are o importanţă deosebită şi zat numai 6,45 la sută faţă de etc.
Peste tot se aşteaptă marea săr- raia U.T.M., au început să prin-
dă viaţă. Şi acesta-i doar înce velor, pierderile au fost înlătu pentru cooperativele de consum, 6,72 la sută ; cooperativa Brîn- Toate aceste măsuri fac ca săptămînal de cultu
bătoare a tinereţii. putul. rate cu totul. deoarece prin autofinanţare ele ceni, numai 4,95 la sută faţă nivelul cheltuielilor de circula ră, prin: difuzorii vo
Şi tinerii din satul Ohaba, îşi sporesc simţitor beneficiile de 7,02 la sută etc. ţie ale acestor cooperative să luntari, o f i c i i l e de
SIMEDRU PESCARU Datorită acţiunii de reducere şi au posibilitatea de a se dez se reducă în permanenţă, în difuzarea presei, fac
comuna Lăpugiu, raionul Ilia, a cheltuielilor de circulaţie, a volta mai repede. Prin trecerea cooperativelor trucît cooperativele autofinanţa torii poştali şi oficiile
se pregătesc să întîmpine festi- corespondent reducerii imobilizării de fonduri la autofinanţare creşte şi încre te nu mai plătesc nici un fel poştale din toată ţara,
în debite şi stocuri supranorma- Cooperativele de consum au derea membrilor cooperatori fa de dobînzi, mărind şi rentabili
Sn com una Clopotiva tive, datprită luptei pentru spo tofinanţate dispun de fonduri ţă de acestea, întrucît datorită tatea acestor unităţi. AS1GURÎNDU-VĂ
creşte numărul contractanţilor rirea fondhrilor proprii şi mări proprii care se ridică la circa sporirii beneficiilor, cooperati PRIMIREA REVISTEI
150 milioane lei. Ele au reuşit vele au posibilităţi să aloce su Tinînd seama de marile a-
Pînă în prezent, în comuna piui acestora a fost urmat şi de rii rentabilităţii .cooperativelor în acest fel să elibereze Băncii me mai mari la cotele părţi ce LA TIMP.
Clopotiva s-au contractat cu ţăranii muncitori Iustin Modo- săteşti, numărul cooperativelor de stat importante credite. se împart membrilor coopera vantaje pe care le prezintă tre
statul 1.400 kg. lînă, 4.400 litri ran şi Hermina Bretean, care de consum care îşi desfăşoară în tori, la fondul cultural al coo cerea la autofinanţare, Centro
lapte, precum ş i '10 boi, 100 miei au contractat fiecare cîte 200 li- treaga lor activitate economică Pînă acum, 9 raioane au re perativei pentru sprijinirea ac coopul, uniunile regionale şi ra
uşit să autofinanţeze toate coo tivităţii căminului cultural şi ionale, cooperativele de con
pe bază de fonduri proprii fără perativele de consum (Sf. Ghe sum, trebuie să intensifice în
şi 13 alte cornute. tri lapte, precum şi de Bălan . a mai apela la creditele Băncii orghe, Tîrnăveni; Alexandria, activităţii sportive a comunei, cursul anului 1957 acţiunea de Preţul abonam entelor:
la fondul de acţiuni sociale şi autofinanţare a cooperativelor,
In fruntea acestei acţiuni s-au Brailă, Ion Moisescu, iulian Mi- de Stat, a crescut simţitor în Timişoara, Pecica, Jimbolia, la fondul de investiţii al coope- popuilarizînd metodele bune fo 3 luni : 6 lei — 5 luni :
situat membrii gospodăriei a- huţoni şi Aurel Virvescu. decursul anului 1956. Pucioasa, Agnita, Sînnicolaul
gricole colective „Pămînt desţe NICOLAE BEŞLIU Centrocoopul, în colaborare Mare, iiar un număr important ra tivei etc. losite de unele cooperative în a- 12 Ies — 1 an : 24 lei
lenit“ din satul Ostrov. Exem-
corespondent cu conducerile uniunilor regio- de raioane au peste 50' la sută Totodată, cooperativele auto- ceastă privinţă.
\V I
