Page 24 - 1957-04
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 722
Cauzele demisiei preşedintelui
tribunalului eonsiituţidnal al Italiei
ROMA 6 (Agerpres). Cercu cialist scria recent că „rezisten
rile politice din Italia acordă o ţa forţelor conservatoare creşte
mare atenţie demisiei preşedin pe măsură ce activitatea tribu
telui tribunalului constituţional, nalului constitutional dovedea
Viiita lui N. S. Hruşciov in oraşul Gorki Ciu En-lai despre apropiata vizită Semnarea declaraţiei De Nicola. După cum sublinia intenţia de a fi apărătorul con
comune a guvernelor stituţiei democratice“.
GORKI 6 (Agerpres). TASS uzina „Krasnoe Sormovo“, unde .a delegaţiei guvernamentale poloneze R. P. D. Coreene şi ză presa, motivul demisiei lui
anunţă. La 5 aprilie a sosit la a avut loc un miting la care a în R P. Chineză încercările autorităţilor gu
Gorki N. S. Hruşciov, prim se luat cuvîntul şi N. S. Hruş R. Cehoslovace De Nicola, unul din vechii oa vernante de a sabota traducerea
VARŞOVIA 5 (Agerpres). şi polonez, precum şi la întă
cretar al C.C. al P.C.D.S., care ciov. PHENIAN 5 (Agerpres). La meni politici şi fost preşedin în viată a hotărîrilor tribuna
a vizitat colhozul „Iskra“, raio După miting N. S. Hruşciov PAP anunţă : Premierul Consi rirea unităţii ţărilor socialiste şi 4 aprilie a fost semnată lia Phe te al republicii, este că într-o lului constitutional au împiede
nul Pogorodski, unul dintre cele nian declaraţia comună a gu serie de cazuri autorităţile ita cat activitatea normală a aces
a vizitat cheiul uzinei „Kras liului de stat al R.P. Chineze, cele din Asia ou aspiraţii şi ţe vernului R.P.D. Coreene şi gu liene au refuzat să aplice ho- tui organ şi, după cum subli
mai mari colhozuri din regiune. noe Sormovo“ şi a asistat la Ciu En-lai, a făcut coresponden luri comune. In primul rînd, este vernului Republicii Cehoslovace. tărîrile tribunalului constituţio
In după amiaza zilei de 5 a- lansarea unei noi motonave de nal care are menirea să supra niază comentatorii politici, au
tului publicaţiei poloneze „Swiat vorba de consolidarea suverani In dimineaţa zilei de 5 aprilie vegheze respectarea constitu dus la demisia lui De Nicola
prilie, N. S. Hruşciov a vizitat tip „Volga Mare“, i Polska“ o declaraţie în legă tăţii şi a libertăţii popoarelor, delegaţia guvernamentală ceho ţiei. O serie de hotărîri ale lui
tură cu apropiata vizită în R.P. menţinerea păcii în lume, pre slovacă a plecat cu avionul din De Nicola îndreptate spre res din postul de preşedinte al tri
Phenian în Republica Populară pectarea legalităţii republicane bunalului constituţional. Un
O expoziţie consacrată artei plastice Chineză a delegaţiei guverna cum şi de acţiuni comune, în Mongolă. au stîrnit nemulţumirea cercu grup de deputaţi comunişti a
romîneşti deschisă la Leningrad mentale a R.P. Polone. vederea consolidării prieteniei rilor de dreapta. Ziarul „A- interpelat guvernul în legătură
şi colaborării dintre popoare. Un mare proces vanti“, organul partidului so cu cauzele demisiei lui De Ni
Sîntem convinşi, a spus prin Fără îndoială că vizita premie cola.
tre altele Ciu En-lai, că vizitele rului Cyrankiewicz în ţările din p o lific la Lisabona
LENINGRAD 6 (Agerpres). tru poporul muncitor. reciproce vor contribui la o con Asia va contribui la traducerea Exploratorii sovietici ai Antarcticei
tinuă dezvoltare şi întărire a re în fapt a acestor ţeluri“. LISABONA 6 (Agerpres). La
TASS anunţă. La 5 aprilie la Un loc importanlt il ocupă laţiilor frăţeşti încă de mult sta Lisabona este în curs de desfă s-au înapoiat în patrie
Institutul „Ilia Repin“ al Aca de asemenea lucrările maeştri tornicite între popoarele chinez şurare un mare proces politic
demiei de arte a U.R.S.S. a fost lor artei plastice din zilele în care sînt implicaţi 45 de băr RIGA 6 (Agerpres) TASS a- lui Suprem al' R.S.S. Letone,
inaugurată o expoziţie consacra noastre, pictori din tînăra ge —------------------oooOOooo---------*--------..---. baţi şi 7 femei. Aceştia sînt ju nunţă : La 5 aprilie mii de o.a- A luat apoi cuvîntul P. I i
neraţie. Mare interes trezesc decaţi pe baza unei acuzaţii ti meni ai muncii din capitala Le-
tă artei plastice a R-P-Jv- Sînt reproducerile după lucrările lui Teatrul de stat de operetă din Bucureşti cluite de „atentat la siguranţa tontei s-au adunat pe debarca- Kjapiţa, membru al prezidiului a;
expuse reproduceri după lucră Baba, Saru, Iser şi ale altora, internă a statului“. dorul fluviului Daugava pentru cademiei de ştiinţe a U.R.S.S;,
rile maeştrilor picturii, sculptu lucrări care relatează despre şi-a terminat turneul în U.R.S.S. a întîmpina pe cutezătorii explo care a relevat că materialele şi
Printre cei judecaţi, sînt 27 ratori sovietici ai Antarcticei observaţiile culese de exploratori
rii şi graficii. Un loc impor viata nouă a poporului romîn, ODESA 6 (Agerpres) TASS cînt“, „Plutaşul de pe Bistriţa“, de studenţi, doi profesori, 1 a- constituie un aport însemnat la
tant a fost rezervat lucrărilor anunţă : După terminarea cu „Vînzătorul de păsări” şi „Co vocat, 1 arhitect, 1 comerciant, care s-au înapoiat în patrie. tezaurul ştiinţei mondiale.
marilor pictori din secolul tre despre oamenii care luptă cu succes a turneelor la Moscova, lomba”, care s-au bucurat de La mitingul oare a avut loc,
cut, T. Aman, N. Grigorescu — Gorki şi Odesa, Teatrul de stat un mare succes. M. M. Somov, dr. în ştiinţe
lucrări pătrunse de dragoste abnegaţie pentru pace, pentru de operetă din Bucureşti, a pă membrii expediţiei Antarctice au geografice, şeful expediţiei a
profundă pentru patrie şi pen- răsit la 5 aprilie cu un tren In cadrul şederii la Odesa, fost salutaţi de K. M. Ozolin, mulţumit pentru primirea căldu
socialism. special Odesa, plecînd spre pa oaspeţii romîni au avut cîteva preşedintele Prezi,dului Sovietu- roasă.
întrevederi de creaţie cu maeş
----------- -------- oooXXXooo----------------- —
GuyDeclaraţiile făcute de M oliei trie. Turneul a durat peste o trii teatrelor Jocale, au vizitat 8 funcţionari 3 tehnicieni, 6 Comunicatul comun sudanezo-egiptean
lună. uzine, fabrici, muzee şi colho muncitori şi 3 şomeri.
la clubul american din Paris Pe soena Teatrului academic zuri din apropiere. Din actul de acuzare rezultă CAIRO 6 (Agerpres). După rilor arabe. Comunicatul subli-
de operă şi balet din Odesa, Opinia publică din Odesa şi-a că activitatea „subversivă“ con încheierea convorbirilor dintre niază că cele două ţări duc cu
PARIS 5 (Agerpres). Pri tinuare, „ori cît de grea ar fi maeştri artei romîneşti au pre luat un călduros bun rămas de stă în „propagada desfăşurată reprezentanţii guvernului egip- hotărire o politică de neutnali-
povara pe care o reprezintă zentat 4 operete : „Lăsaţi-mă să la artiştii romîni. de aceştia în favoarea mişcării tean şi delegaţia guvernamen- tate pozitivă şi că sînt hotărite
mul ministru Guy Mollet a pentru finanţele noastre, tre pentru pace“ şi în ostilitatea dială sudianeză condusă de pri- să se menţină în afara războiu-
rostit joi după amiază u.n dis buie să spun că nu poate fi -o o o o o 000“ mul ministru al Sudanului, s-a lui rece. Sudanul şi Egiptul vor
curs în fata membrilor clubu vorba de nici un fel de modi manifestată faţă de regimul dic dat publicităţii un comunicat co- respinge orice încercare menită
ficare a politicii noastre în In Chile a fost declarată starea da asadiu tatorial a lui Salaz,ar. mun.în oare se arată că Sudanul să le atragă în alianţe militare,
lui american din Paris. In a- funcţie de consideraţiuni finan şi Egiptul au întrutotul aceleaşi Cele două părţi îşi reafirmă
cest discurs Guy Mollet a de SANTIAGO DE CHILE 5 gazine s-au închis, cursurile din Peste 300 de martori s-au în vederi în ce priveşte unitatea ţă- voinţa de a se ţine la o piarte
clarat că intenţionează să reia ciare. Efortul cerut tării va fi (Agerpres). Telegramele agen institutele de învăţămînt sînt
întrevederile cu principalele ţiilor de presă anunţă că în suspendate. scris să depună mărturie în fa
adoptat necesităţilor problemei
grupuri politice ale majorită voarea acuzaţiilor.
ţii guvernamentale în vederea algeriene“. Chile continuă lupta înmotriva După cum s a mai anunţat de blocurile de puteri create în
consolidării stabilităţii guver După ce a subliniat necesita creşterii costului vieţii şi a in în ţară a fost declarată starea Indignarea produsă în Canada lume şi să respingă orice aju
tea unor economii severe şi a flaţiei. In diferite cartiere din de asediu. Trupele deschid fo tor economic care ar aduce o
nului. unor mari eforturi fiscale, pri oraşul Santiago, capitala tării,
Primul ministru a făcut apoi mul ministru a declarat că au loc noi ciocniri între studenţi cul împotriva tuturor grupurilor atingere suveranităţii lor. D.upă
şi trupele guvernamentale. Pre- de oameni. In lupta contra ma
o analiză a situaţiei economi d e m e f o d e l e f o l o s i t e d e s u b c o m i t e t u l ce relevă atitudinea provoca
ce şi financiare a tării, subli
nifestanţilor sînt folosite tan- senatorial pentru securitatea internă a S.U.A. toare a guvernului Israelului,
niind între altele că „tendinţa Franţa nu va renunţa în nici tutindeni se aud focuri de armă. curi, care blindate şi helicop- cele două ţari reafirmă hotărî-
inflaţionistă care se manifesui un caz la anumite sarcini, ca Oraşul a suferit importante pa
în majoritatea sectoarelor pre aceea a războiului din Algeria, tere. Unele întreprinderi au fost OTTAWA 6 (Agerpres). — denunţat „asasinatul prin ca rea lor de a întări relaţiile e-
ocupă serios guvernul“. a apărării europene şi a obli gube materiale, instalaţiile de ocupate de trupe. Străzile capi lornnie“. conomice şi culturale.
gaţiunilor din cadrul pactului talei sînt împînzite de mitralie Camera Comunelor din Canada
In ceea ce priveşte Algeria, lurrfină au fost parţial distruse, re ; în ultimele 48 ore au sosit a omagiat memoria lui Herbert Ceea ce indignează îndeosebi
Norman, ambasadorul Cana opinia publică canadiană este
iar transportul în comun este
aproape paralizat. Numeroase întăriri din provincie. dei în Egipt, care s-a sinucis amestecul grosolan al senatu P r i m u l m i n i s t r u al
la 4 aprilie la Cairo din cauza
a declarat Guy Mollet în con Atlantic. întreprinderi, instituţii şi ma- Ministerul Afacerilor Interne campaniei pornită împotriva sa lui american în treburile in
din Chile a declarat că în ul de subcomitetul senatorial pen terne ale Canadei.
T timele zile au fost ucise 41 de tru securitatea internă a S.U.A. Japoniei va face
persoane. Potrivit datelor ne
Sâptămîna internaţională oficiale, aceste cifre sînt însă cu Agenţia France Presse rela Intr-o declaraţie referitoare o vizită în S.U.A.
mult mai mari. Agenţia' Asso tează- că ,,reprezentanţii - tutu la sinuciderea lui Norman, se
ciated Press anunţă pe' de”altă ror partidelor politice-au denun
parte că în afară de marele nu ţat felul în care acţionează sub cretarul consiliului general al TOKIO 5 (Agerpres). Minis
măr de morţi şi răniţi au fost comitetul de anchetă al senatu bisericii unitariene din Canada terul Afacerilor Externe al Ja
afirmă că „vina pentru' moar poniei a dat publicităţii la 5
O succintă trecere în revistă a se rezolva mai întîi o parte sigur în Orientul .apropiat şi arestaţi în aceste zile circa 600 lui american“. Lester Pearson, tea lui Norman cade asupra aprilie un comunicat oficial
ministrul Afacerilor Externe, a
a evenimentelor internaţionia- a problemei dezarmării, gu- mijlociu încurajînd Israelul la de persoane. condamnat metodele care nu subcomitetului senatului S.U.A.“. privind apropiata vizită în
pot decît să înjosească pe cei
le oare au reţinut atenţia o- vernul sovietic a considerat o- ieşiri^ agresive împotriva E- Guvernul stalului Chile a In declaraţie acest subcomitet S. U. A. a lui Kisi primul mi
care le folosesc“. Şeful opozi este acuzat că foloseşte „meto- nistru şi ministrul Afacerilor
piniei publice în sâptămîna portun să desprindă din pro- giptumi. convocat o şedinţă a Congresu ţiei conservatoare, John Diefen-
backer, a înfierat „vînăloarea
care s-a sfîrşit, aduce pe pri- blema generală a dezarmării Nu e greu de ghicit însă a- lui naţional pentru examinarea de revoltătoare şi sadice“. „Tea Externe al Japoniei. In comuni
de vrăjitoare cu care se îndelet ma, isteria şi ambiţia politică
mul plan noile iniţiative ale problema încetării experienţe- devarata sursa a ameninţari- unui proiect de lege care pre nicesc anumiţi inchizitori de !a lipsită de principii, se spune în cat se arată că primul ministru
Washington“, iar purtătorul de declaraţie, a mers prea departe
Uniunii Sovietice în problema lor cu arma nucleară şi s-o re- T n d^lafatÎa fâcuîăde vede să se acorde guvernului cuvînt al partidului socialist a în Statele Unite“. Kisi, va pleca în S.U.A. la 14
: sau 15 iunie pentru a duce tra
încetării experienţelor cu or- colve chiar acum, fără s-o lege g ™ ^ S r â r A a c î împuterniciri extraordinare pe
tative cu conducătorii guvernu-
ma nucleară. Este bine ştiut, de un acord in celelalte pro- rUor Exlerne al israelului fa timp de 6 luni. Intr-un editorial consaciat a- lui american. Iri comunicat se
că dezarmarea constituie de bleme ale dezarmării.^ Deşi Cld>j ţn parianient la 2 apri- celuiaşi fapt, care a tulburat arată că în urma acestor tra
multă vreme problema cea Uniunea Sovietică a făcut şi [!e_ Ea a niărlurisit că decla- profund opinia publică canadia tative nu vor fi încheiate nici
nă, ziarul „Ottawa“ scrie: un fel de acorduri speciale.
mai importantă care cere o o altă propunere — să se în- ra{ja făcută la O.N.U. la 1
imperioasă şi grabnică rezol cheie un acord cu privire la martie, prin care Israelul a îQ= „Tragica moarte a lui Herbert Referindu-se la vizita sa în
vare. Deşi în nenumărate rîn- încetarea provizorie a experi- consimţit la retragerea tru-
duri U__n_iu_n__ea___S~ovi-e-tică a fă- enţelor cu arma nucleară pe pelor din regiunea Gaza, a Declaraţiile războinice Norman i-a făcut pe canadieni S.U.A., Kisi a declarat la 5 a-
cut' paşi serioşi în întîmpioa- un termen anumit. Statele U- fost în prealabil aprobata de să resimtă direct metodele in
CT«y*r-w»“»nr ryw . n i m i m a prilie că după tratativele cu
rea propunerilor occ-id-ent¦al-e, nite şj Anglia continuă să de- reprezentanţii Ş-U.A. şi Fran- echitabile de anchetă folosite de conducătorii guvernului ameri
chaire făţiş că vor continua ex- tei la O.N.U. Meir a deJarat ale lui Adenauer în cadrul unei comitetele congresului din Was can. el va rămîne în S.U.A. a-
ea s-a lovit de încăpăţînarea *y textual: „In acest discurs (de- hington“. Ziarul arală că cele proximativ o săptămînă şi va
acestor puteri care de fieoare . .n.. i ...... .... ¦—i—— claraţia făcută la O. N. U. — conferinţe de presă întîmplate vor produce în Ca avea întrevederi cu reprezen
dată refuzau în cele din urmă I N.A) nu' a existat nici un nada resentimente împotriva tanţi ai cercurilor financiare a-
BONN 6 (Agerpres). La 5 tor ţări nu ar putea fi oprită, Statelor Unite.
propriile lor propuneri. In a- „încetarea experienţelor cuvînt care să nu fi fost cu- mericane.
cest fel, rezolvarea problemei ca arma termonucleară - I noscut de guvernele S.U.A. şi aprilie, cancelarul federal A- şi de aceea R. F. Germană „nu
dezarmării este tărăgănată de la ordinea zilei Linişte j ţe ^ r]- sg nu !-! fosj. de a_ demauer a convocat o conferin trebuie să facă excepţie“. nşnu
în Orient, agitaţie în J cord“. E limpede pentru orici- Cancelarul a arătat că Bun-
multi ani. ţă de presă. 8 şi 9 APRILIE 1957
Amploarea ce o cunoaşte Occident *Hans Speidel I ne ca ^oa^e ameninţările Isra- Judecind după declaraţiile deswehrul (armata vestgerma-
dj-in nou in Franţa * Ij elului sînt inspirate de cercuri- nă) care este pe cale de a se
în prezent fabricarea de arme ]e conducătoPare occidentale. lui K. Adenauer, cercurile con crea, va fi înarmat î c u arma SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nucleare, febrilele pregătiri ducătoare din R. F. Germană
ce se fac în ţările occidentale Ele sînt sortite eşecului. nu numai că nu sprijină cere atomică „tactică“. DEVA: Frumoasele nopţii; ALBA TROŞANI : U raganul; SEBEŞ : Urma
pentru înarmarea forţelor a r rea opiniei publice progresiste Cancelarul a afirmat că IULIA : Hazen şi Giamila ; APOLDU pe zăpadă; T E IU Ş: Muzică şi dra
mate apusene cu proiectile te de^ t S Sperienţele cu armele termo ..Cît priveşte evenimentele din întreaga lume cu privire DE SUS : Sfîrşitul unei cariere ; BARU goste ; ZLATNA : Romanţa berlineză j
leghidate americane, nu poate la dezarmare şi interzicerea dacă R. F. Germană ar refu MARE : Drum periculos ; BRAD : V.I. HUNEDOARA: Cinematograful de pe
să nu îngrijoreze pe oamenii nucleare, ignorind >n mod gro- experimentării armei atomice, Lenin ; HAŢEG : Brigada de tanchişti; şantierul Bluming : Elixirul dragostei j
cinstiţi din întreaga lume că solan cerinţele opiniei publice direcţji prjncipaIe; pe de,opar. ci şi intenţionează să ducă o za să se înarmeze, aceasta nu ILIA : Ei au fost primii; LONEA : Cinematograful „I. C. Frimu" un pU
rora le este scumpă pacea. U- politică de intensă înarmare Casa mult v isa tă ; ORAŞTIE: Festi chet în m unţi; Cinematograful „F.
niunea Sovietică, adeptă con din propriile lor ţari. te, coni!nua întărire şi conso- ar atrage după sine o destin valul tineretului de Ia Varşovia; PE Sîrbu" Nepoţii gornistului.
secventă a politicii de apărare atomică a R. F. Germane. dere a încordării internaţiona
a păcii, a venit din nou cu noi Deşi în Orientul apropiat Udare a unităţii lagărului so- Adenauer a declarat de pil le. El a subliniat îndeosebi
initiative preţioase. „factorul nuclear“ elogiind pu
şi mijlociu e linişte, iar na- cialist marcată prin vizita de- dă că înarmarea atomică a al terea atomică a S.U.A. drept
Mesajele trimise de N.A. un factor al „păcii“.
Bulganin, preşedintele Consi vigaţia pe Canalul de Suez legaţiei guvernamentale şi de
liului de Miniştri al U.R.S.S. SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
lui E. Gerhardsen, primul mi ise desfăşoară normal, s a in- partid a R.P. Romine în R.P.
nistru al Norvegiei şi H.C.
Hansen, primul ministru al tensificat agitaţia la Washing- Bulgaria, vizita unei delegaţii
Danemarcei, sînt şi acum în
centrul atenţiei opiniei publice ton, Londra, Paris, etc. Ştiri- albaneze în Uniunea Sovieti- ! PROPUNEREA C O N S IL IU LUI LUNI 8 APRILIE 1957. - Progra gramul 1 : 6,25 Muzică uşoară ! 6,45
din ţările respective. N.A. Bul mul 1 : 6,00 Muzică uşoară ; 6,25 Jo „Fluieraşul fermecat“ ; 7,10 „Sub soa
ganin a avertizat popoarele le sosile din capitalele occi- că, sărbătorirea cu un mare curi populare romîneşti ; 7,35 Din me rele păcii şi prieteniei“ ’ 7,35 Concert
norvegian şi danez asupra pe lodiile popoarelor : 8,00 Muzică dis de dimineaţă : 9,00 Muzică din opere j
ricolului ce-1 prezintă planurile dentale vădesc că puterile a- entuziasm a celei de a 12-ia a- popular orăşenesc din Varşovia în legătură cu încetarea tractivă ; 9,30 „Vreau să ştiu“ ; 10,00 10,00 Din muzica popoarelor: 10,30
americane care prevăd crearea experienţelor cu arma termonucleară Muzică de cameră ; 10,30 Sfaturi gos La microfon R odica; 11,03 Muzică
de baze atomice pe teritoriul pusene continuă diferite for- niversări a eliberării Unga- podăreşti ; 10,35 Muzică uşoară; 12,10 uşoară: 11,53 Muzică simfonică; 13,05
Norvegiei şi Danemarcei. Oa „Pe aripile valsului“ ; 14,00 Muzică Concert de prînz; 15,05 Concert de
menii muncii din ţările respec me de presiune lată de Egipt r!e! etc, iar pe de altă parte uşoară romînească ; 15,50 Muzică u- muzică populară; 15,50 Muzică u-
tive au acordat •atenţia cuve şoară ; 18,15 Concert de estradă; 19,55 şoară romînească ; 17,45 „Interpreţi la
nită acestor mesaje prieteneşti, în problema Canalului de au loc evenimente care îngri- VARŞOVIA 6 (Agerpres). La oare să oeaTă grăbirea înche Emisiunea „Noapte bună, copii“ : „Bă- microfon; 18,35 Program de melodii
deşi s-au mai găsit şi voci trînii" — poveste populară bulgară ; populare: 19,10 Din cele mai cerute
răzleţe care, căutînd să inducă Suez. Această politică a pre- jorează opinia publică. Este 5 aprilie a avut loc la Varşovia ierii unui acord internaţional în 20,55 Muzică uşoară italiană; 21,25 m elodii; 20,00 Concert de estradă.;
în eroare oninia publică, au o şedinţă extraordinară a Pre problema încetării experienţelor Muzică populară romînească ; 23,30 Programul II: 14,03 Muzică uşoară
considerat mesaiele conducă siunilor se orientează î n g e vorba de instalarea fostului Muzică uşoară: Programul 11: 14,03 romînească: 15,00 Muzică uşoară;
torului sovietic drept o „pro Orchestre din diferite oraşe ale ţării ; 16,20 Noi solişti de muzică populară
pagandă“. Aceste voci au pri neral în trei direcţii prind- general hitlerist Hans Spei- zidiului Consiliului popular oră cu arma termonucleară, ca prim 15,15 Arii şi duete din operete; 16,20 romînească; 18,10 Din cele mai cu
mit însă riposta cuvenită. Muzică de cameră ; 16,45 Din melo noscute dansuri ale popoarelor ; 19,15
. pale. del în postul de comandant şenesc din Varşovia, la oare a pas pe calea interzicerii folosi diile preferate de dvs. ; 18,55 Sfatul Album cultural: 20,15 Pagini din
medicului : Dezvoltarea gîndirii şi per muzica contemporană: 20,42 Muzică
Se caută în primul rînd e- al forţelor terestre N.A.T.O. fost adoptat textul unei scrisori rii tuturor armelor de exter sonalităţii copilului mic ; 19,15 Teatru uşoară; 21,05 Melodii cerute de as
la microfon : „Soldatul fanfaron". cultători; 21,40 Muzică uşoară; 23,15
laborares unei forme de boi- Acest eveniment ridică din către autorităţile orăşeneşti din minare în masă. Prelucrare radiofonică după comedia Concert de noapte.
„Milles gloriosus" de scriitorul italian
cotare a Canalului prin găsi- nou ou toată acuitatea perico- Titus Macius Plautus ; 20,41 Muzică Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
populară romînească: 21,05 Muzică u-
rea unei „alte căi“ de trans- lui pe care-1 prezintă pentru Hiroşima, în oare se exprimă so Consiliul popular orăşenesc 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
port a petrolului în cazul cînd pacea lumii o^ Germanie din lidaritatea cu lupta poporului din Varşovia cheamă organiza
Egiptul va continua să refuze nou militarizată şi revanşar japonez pentru încetarea expe ţiile orăşeneşti din Cowentry,
rienţelor ou arma termonucleară.
„soluţionarea“ preconizată de dă, pivotul coaliţiei agresive
puterile occidentale. In al doi- a Atlanticului de Nord. In scrisoare se propune munici- , Stalingrad, Rotterdam, Lidice,
lea rînd, se încearcă ca taxele Protestele cu care a fost palităţii şi locuitorilor din Hiro- Oradour, Hamburg şi din alteo-
de transport prin canal sa prjm!^g numirea lui Speidel şima să publice un apel comun, naşe să se alăture acestui apel.
nu se plătească Egiptului.
Răspunsul a venit însă în această funcţie cont,inuă şi
prompt. Un vas englez care acum cu aceiaşi tărie, iar 1000 tineri din India vor participa
la F e s t i v a l u l ,Je M o s c o v a
a refuzat să plătească compa- orice acţiuni războinice pre-
DELHI 6 (Agerpres). După nunţat că India intenţionează să
niei egiptene laxele de trans- gătite de puterile occidentale cum relatează ziarul „Bombay trimită 1000 de reprezentanţi la
port a fost împiedicat să vor fj stăvilite de forţele pă-
treacă prin Canal In sfîrşit, cii, m a i .puîernice ca nicio-
Pentru a se evita o catas puterile occidentale, caută să dată. Chronicle“, secretarul asocia- cel d eal-V I-lea Festival al Ti- şoară ; 22,20 Aîuzică uşoară ; 22,45 22,00; 23,52 (programul I ); 14,00;
trofă fără precedent şi pentru menţină un climat politic ne- c - MAC0VEI ţiei indo-sovietice pentru dezvol- neretului şi Studenţilor care va Melodii populare romîneşti. 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,0 0 ; 23,00
tarea legăturilor culturale a a- avea loc la Moscova. MARŢI 9 APRILIE 1957. — Pro- (programul II).
Reducţia şi administraţia ziarului str. 6, Martie nr. 9, leleţon: 188—lp9. Taxa plătită in numerar conform aprobăm • Direcţiunii Generale P.T.T.R. ar. 236.320 din 0_ noiembrie 1949 — Ţipatul întreprinderea Poligraf ică „1 Mai" — DEVA