Page 26 - 1957-04

Pag. 2
Pregătiri în vederea
închiderii anului şcolar
al îttvaţămîntului de partid la sate
In acest an, Comitetul raio­ nilor muncitori pentru constitui­ luminat de flăcările exploziilor cet, o lumină strălucitoare, ca
nal de partid Sebeş s-a stră­ rea aoestor unităţi socialiste.
duit să creeze condiţii mai bune Nu acelaşi lucru se poate
pentru înarmarea comuniştilor spune de organizaţiile de bază
şi a oamenilor muncii fără de din gospodăriile agricole colec­
partid, cu învăţătura marxist-
leninistă, cuprinzîndu-se în în­
văţământul politic peste 92 la
suia din totalul membrilor şi
candidaţilor de partid.
In învătămîntul de partid au
fost cuprinşi în acest an şi nu­
meroşi oameni ai muncii fără
de partid, care au fost încadraţi
în diferite forme, dînd rezulta­
te bune în însuşirea şi aplica­
rea în practică a celor studiate.
Multe din organizaţiile de
bază au condus cu pricepere în- asigura închiderea învăţămîntu-
vătămînlul de partid, obţinînd iui de partid în bune conditi­
rezultate bune în munca lor. De
pildă, la gospodăria agricolă co­
lectivă din Draşov, referatul
prezentat de tov. Vasile Popa
în faţa cursanţilor de la cercul
de economie concretă, a tra­
tat în mod competent despre or­
ganizarea muncii în gospodăria
agricolă colectivă, iar cursanţii
însuşindu-şi materialul predat
au cerut ca şi în gospodăria lor
să se treacă imediat la organi­
zarea muncii pe brigăzi, echipe
precum şi repartizarea acestora
pe tarlale şi vecinătăţi. De ase­
menea, la gospodăria agricolă
colectivă din Miercurea, în ur­
m a’ referatului prezentat la cer­
cul de economie concretă cu pri­
vire la aplicarea regulilor agro­
tehnice, cursanţii au trecut de
îndată la mobilizarea tuturor
colectiviştilor pentru executarea
lucrărilor agricole de primăva­
ră la timp şi în cele mai bune
conditiuni. Astfel de exemple
pot fi găsite şi ia gospodăriile
agricole colective din Cîlnic,
Gîrbova, Apoldu de Sus, Daia dată pregătirea acestora cu pro­ îngrăşat şi livrat statului prin tul răsuflă uşuraţi. Locomoti- nou în Simeria...
şi altele.
Datorită punerii în practică a
celor studiate s-a putut obţine
o seamă de rezultate şi în pro­
blema transformării socialiste a
agriculturii. Dacă luăm numai
cîteva exemple din comunele
Secăşel, Pianu de Sus şi satul
Golibi, vom vedea că aici s-au
înrolat în primul rînd în înto­
vărăşirile agricole cursanţii din
formele de învătămînt politic,
dînd în acelaşi timp un sprijin
efectiv la buna desfăşurare a
muncii politice în' rîndul ţăra­
Angajamentul tinerilor ceferişti
din Teiuş
Utemiştii din cadrul comple­
xului C.F.R. Teiuş-Coşlariu, în­
truniţi în adunarea generală
pentru alegerea noului comitet
U.T.M. pe complex, au luat la
cunoştinţă cu bucurie despre
chemarea pentru a participa la
întrecerea ce se desfăşoară în­
tre organizaţiile de bază, pen­
tru desemnarea organizaţiei
U.T.M. din C.F.R. care va avea
dreptul să aleagă delegaţi la
Festivalul Mondial al Tineretu­
lui şi Studenţilor de la Mos­
cova.
In vederea cîştigării întrecerii, conditiuni.
00000000COQQ^?Xíflira^n!ra«nryX2flnoa0OOCX3OGCOOgXXXXXX>00C<XXXX>00O00CXXX>^^
G I S . din 9U a poate şi trebuie să-şi îmbunătăţească Conducerea gospodăriei nu a
activitatea economico-financiară secţii şi brigadierii să-şi desfă­
Potrivit sarcinilor trasate de
cel de-al doilea Congres al
P.M.R. gospodăriile de stat tre­
buie să facă o cotitură nadiaală
în ce priveşte îmbunătăţirea ac­
tivităţii lor economico-financiare. planul de producţie la produsele
Interesele poporului muncitor
cer oa acestea să lichideze carac­
terul deficitar ce l-au avut pînă
acum. Acest lucru poate fi rea­
lizat prin folosirea raţională a
utilajului, prin extinderea meca­
nizării lucrărilor, prin aplicarea
metodelor agro-zootehnice înain­
tate, prin reducerea preţului de
cost al produselor agricole etc.
Au oare gospodăriile de stat
posibilitatea să înfăptuiască a-
ceste sarcini ? Fără îndoială că
da. Ele posedă suprafeţe întinse
de teren fertil, sînt înzestrate cu
utilaj agricol modern, dispun de
numeroase cadre de ingineri şi
tehnicieni agronomi, zootehnişti,
mecanici, au la îndemînă munci­
tori harnici şi pricepuţi. Cînd a-
semenea condiţii există, totul de­
pinde de justa planificare şi or­
ganizare !a muncii, de aplicarea
diferenţiată a regulilor agroteh­
nice, de controlul îndeplinirii
sarcinilor de producţie, pentru
ca gospodăriile de stat să-şi
poiată îmbunătăţi radical activi­
tatea, să poată deveni din uni­
tăţi agricole deficitare, unităţi
rentabile.
Din analiza economico-finan-
•SBfe
tive din Vingard, Miercurea-sat
şi altele, care nu au luat toate
măsurile pentru mobilizarea
cursanţilor la învătămînt, fapt
oare a făcut să se amîne unele
şedinţe de cerc.
Pentru buna desfăşurare a în­
chiderii învătămîntului de partid
la sate, Comitetul raional de
partid, a iuat o seamă de mă­
suri menite să asigure puritatea
ideologică a discuţiilor purtate
în cercuri şi cursuri. Pentru a
uni, în ziua de 20 martie au
fost instruiţi de către cabinetul
de partid toti propagandiştii
cercurilor şi cursurilor învătă­
mîntului de partid şi U.T.M. cu
problemele ce se vor dezbate la
închiderea anului şcolar. Pen­
tru a ajuta pe fiecare propagan­
dist în înţelegerea problemelor
stabilite şi pentru a-i feri de u-
nele confuzii ideologice, cabine­
tul de partid a făcut pregătirea
lor diferenţiată pe cele 6 cate­
gorii de cercuri şi cursuri, oare
au fost organizate la sate, ţi-
nîndu-se seama de pregătirea
cursanţilor.
Comitetul raional de partid a
luat măsura de a ajuta birou­
rile organizaţiilor de bază şi
propagandiştii prin repartizarea
pentru fiecare formă de învătă­
mînt, a cîte un tovarăş bine
pregătit care va răspunde de
buna închidere a învătămîntului
politic. De asemenea Comitetul
raional a stabilit să se facă în­
blemele ce se vor dezbate astigu- O.R.A.C.A. (pînă la 20 martie) va a fost revizuită sub ochii
rînd buna desfăşurare a discu­
ţiilor ce se vor purta cu acest
prilej.
Măsurile luate în ultimul
timp de Comitetul raional de
partid, vor avea o influentă mo­
bilizatoare asupra oalitătii dis­
cuţiilor ce se vor purta în cer­
curi şi cursuri în vederea bunei
închideri a învătămîntului de
partid la sate.
IOAN DELOREAN &
directorul
cabinetului de partid Sebeş şi livrat. Boii predaţi de el au
ei şi-au luat următoarele anga­
jamente :
— Regularitatea circulaţiei în
cele mai bune conditiuni de si­
guranţă.
— Revizuirea şi repararea va­
goanelor, fără detaşare din com­
punerea trenurilor.
— Remorcarea unui tren cu
tonaj sporit din economiile rea­
lizate la combustibil pînă la
data de 5 iunie, pe distanta Te-
iuş-Sighişoara.
— Realizarea planului la în­
treţinerea căilor şi repararea
lor periodică, în cele mai bune
ciară asupra rezultatelor obţinu­
te în anul 1956 de gospodăria
de stat din Alba Iulia, a reieşit
că în cursul anului trecut, dato­
rită slabei organizări a muncii
vegetale şi animale nu a fost
realizat, iar preţul de cost al
produselor a fost mult depăşit.
La cultura porumbului, de pil­
dă, recolta obţinută a fost cu
1.564 kg. la hectar mai mică de­
cît cea planificată. La grîu de
primăvară, planul a fost reali­
zat numai în proporţie de 93 la
sută, iar în sectorul legumicol
şi viticol preţul de cost a fost
depăşit cu peste 100 la sută fa­
tă de cel planificat.
Rezultate slabe s-au obţinut
şi în sectorul zootehnic, unde de
asemenea planul nu a fost rea­
lizat, în special la creşterea în
greutate a tineretului porcin şi
taurin. La aceasta, a contribuit
în mare măsură furajarea nera-
tională a animalelor care a dus
nemijlocit la scăderea în greuta­
te a unei însemnate părţi din
efectiv.
La lapte de vacă, deşi planul însă, au dăinuit o serie de lip­ Lipsa de control şi de organi­
anual a fost îridepliîiit şi chiar suri în ce priveşte organizarea zare a muncii a dus la folosirea
depăşit, totuşi preţul de cost al
unui litru de lapte s-a ridicat la preocliparea conducerii gospodă­
4 lei, ceea ce costituie o depăşi­ riei faţă de asigurarea unor
re serioasă a preţului de cost
planificat. La depăşirea preţului
de cost în sectorul zootehnic, a
D R U M U L SOCIALISMULUI ' Nr. 723
înfloresc din nou pomii în Simeria Noua salarizare — puternic
avînt în munca minerilor
Era intr-o seară întunecoasă gară, cînd a auzit avioanele a lor. E în bună stare, deci poate
din Valea Jiului &mtm
de după 23 August 1944. Tu­ zbughit-o în adăpostul ţuguiat pleca.
nurile se aUZeau undeva, spre Minerii exploatărilor carboni­ bil, care mai iese de la unele
nord-est bubuind înfundat, iar de Ungă pasarelă. După masă, perechi sau răz­
cerul strălucea în răstimpuri,
Deodată, de sus începu să leţi, vîrstnlcii şi tinerii, pleacă
coboare încet, enervant de în­ spre parcul de la marginea o-
Să în- fere^ din Valea Jiului au primit abataje. In acest mod brigăzile
şi al gurilor de foc. Frontul se un soare de dimensiuni minus­ frunzească, rluleţul şopieşte h. cu vie satisfacţie experimenta­ de mineri ar fi direct intere­
apropiase de hotarele regiunii cule. Nemţii lansaseră o rache­ molcom în albie, păsărelele, a- rea noului sistem de salarizare sate nu numai pentru o pro­
noastre, producînd o îndreptă­ tă cu paraşută ca 'să vadă unde ceşti prieteni discreţi ai mal- îmbunătăţit. In consfătuirile de ducţie mai mare cantitativă, ci
ţită îngrijorare în inimile lo- e gara, atelierele, depoul şi o- tor inimi, ciripesc voioase pe
producţie care au loc pe sectoa­ şi pentru una calitativă.
cuitorilor. Satele şi oraşele raşul, să le . lovească, în plin, rămurele. E primăvară în na- re şi pe mine, minerii şi-au ex­ Rezultatele Obţinute în pro­
primat hotărîrea lor de a munci ducţie, în primele 'patrii 'Zile
erau cufundate în beznă. Ga- Pe o rază de circa 25 km. se tură şi în suflete. Primăvară) mai bine pentru ca astfel să ale lunii aprilie, dovedesc din
mufiăj. Nemţii, furioşi că ţara vede ca ziua. De pe dealul de ga marginea oraşului, a- poată răspunde cum se cuvine plin încrederea cu care minerii
noastră se rupsese din rîndul lîngă- Uroi începuse să tragă proape 'de parc, se înalţă case grijii ce le-o poartă partidul şi noştri au primit' noua salari­
sateliţilor lor, urmăreau să dis- artileria, antiaeriană. Bombele noi. Grămezile de pietriş, de guvernul nostru. zare.
trugă tot ce se putea distrage începuseră să cadă la întîmpla- cărămidă şi cîteva grupuri de — Aţn putea produce mai Pe întreaga Vale a Jiului,
aiît pe front cît şi în spatele re. Unele pe cîmpul dintre Si- coristrubtori, adeveresc că aici miilt dacă-locul nostru de mun­
că rar fi mai bine aprovizionat
frontului. Mereu veneau şiruri meria şt i Simeria .Veche-, altele vor i0Cut peste cîtva timp fa-w c / j — spunea tovarăşul Adam planul îia cărbune a fost depăşit
poort/ i/ti-v w i-w /i'/y j u . Maxim, şef de brigadă la sec­ cu 1494 tone. La obţinerea a-
cestiii succes au contribuit mai
lungi de avioane, bîzăind sinis pe lîngă gară, în, oraş altele, miliile ceferiştilor şimerieni. torul I A de la mina Lupeni. ales colectivele minelor Petrila,
— Avem toate condiţiile pen-. Lonea şi Vulcan.
tru şi aruncînd bombe peste o- iar altele la sectorul de v ’âgoa- Oraşul creşte în mărime, case-'
tru a ne realizh sarcinile izvo- Minerii de la Petrila au scos
raşe şi sate. In urma 'lor tă- ne, au ras de pe faţa pămîntu- je au 0 poziţie 'pitorească, o-
mînea moloz, dărămături şi lui o hală. raşul şi parcul sînt aproape. •
morţi. Mulţi morţi. ...Au trecut ani de atunci. Oamenii vor să trăiască mai
In acea seară sirenele din Dărîmăturlle au fost înlătura- bine, îşi construiesc case. Si- ; rîte din noile planuri de mun­ aproape 1090 de tone mai mult
Simeria scoteau sunete înspăi- te, rănile s-au vindecat. Pomii guranţa în viitorul lor îi face ! că —¦ spunea minerul Alexan­ cărbune, iiar cei de la Lonea şi
mîntătoare. „Alarmă". Oame­ înfloresc din nou în grădini, să-şl clădească un cămin al dru Lazăr — însă pentru a- Vulcan, .au dat cu 436 şi res­
ceasta este necesar ca aplica­ pectiv 521 tone mai mult decît
nii îşi părăseau locuinţele şi o Astăzi, călătorul care vizitează lor ce le va asigura confortul rea planului de măsuri tehnico- era planificat.
organizatorice să se facă întoc­
rupeau la fugă spre Strei sau Simeria aude pretutindeni frea- dorit. mai, iar alcătuirea brigăzilor Minerii Văii Jiului sînt hotă-
nŢi să-ndeplinească angaja­
spre parcul de la marginea o- m ătuţ muncii, vede bucuria Simeria, oraş al ceferiştilor, să fie mai omogenă. mentul în cinstea lui 1 Mai,
înainte de termen. Succesul
roşului. Alţii o luau peste dea- oamenilor de a trăi în pace. muncesc şl trăiesc oa- Minerul Vasile Hritcan de la primelor patru zile arată că ei
mina Uricani, a venit cu o pro­ vor şti să traducă în fapt a-
lul din faţa gării. Şeful de De pe o ridicătură mai înaltă, meni> cum se intUnesc acum punere interesantă, anume de a ceasta.
se introduce în calculul cîşti-
. . ... . . . . _________ privirea prinde larg priveliştea pretutindeni. Fie că e vorba gului şi procentul de şist vizi- GH. D U M IT R ESC U
S oraşului. Din atelierul de repa- despre lăcătuşii de la sectorul
Intr-un sîngur trimestru rat locomotive rizbate zşomo- vagoahe.de montării ie la I c
tele pistoalelor pneumatice de
peste 240 animale nituit, izbituri de ciocane, se comotive, grupele de locomoti­ FILMUL ZILEI
livrate statului ve din depou, cei de la mişcare
aude gălăgioasa frămîntare a sau revizia gării, de prima dată
ţevilor de cazane din toba de
curăţire. Din turnul de cărămi îi cunoşti ca oameni. La locul
Li s-a dus vestea silvăşenilor dă de la generatorul de aburi lor de muncă îşi fac datoria pe „Frumoasele nopţii"
că sînt oameni harnici, buni
gospodari, pricepuţi la toate. iese un fum albastru. Clădirea deplin, la distracţie nu-i între-
înaltă şi albă a cazangeriei noi, ce oricine, doar ţin la viaţa lor,
Acesta este adevărat. 1Ţăranii turnătoria, hala de la poarta O nouă producţie a studiouri­
muncitori din Silvaş, pe lîhgă Devei, sînt doar cîteva cons­ la demnitatea lor de oameni şi lor franco-italiene, rulează pe e-
multe alte ocupaţii, sînt şi mi­ trucţii care s-au adăugat celor nu-i âă mirare cînd vezi pe chanul cinematografului „Fili- pldaate şi neprevăzute, filmul
nunaţi crescători de animale. mon Sîirbu“ din oraşul Deva, se desfăşoară într-o atmosferă
vechi. cîte unul plimbindu-se visător între 8—12 aprilie a.c. Este vioaie ,plină de un colorit su­
Comuna nu e mare. Are doar vorba de filmul „Frumoasele gestiv şi de o vervă ce te cu­
vreo 200 familii, dar cu toate a- La depou, placa turnantă se pe aleele parcului sau pe stră­ nopţii“, realizat cu contribuţia cereşte. Cu o deosebită încor­
cestea furnizează trimestru de roteşte leneş cu o locomotivă zile orăşelului şi apoi oprindu- cunoscutului ,şi talentatului aotor dare sînt urmărite timp de 2
care trebuie să plece să remor­ francez Gérard Philipe. ore, iluziile şi decepţiile, speran­
trimestru oraşelor, în afară de ce un tren. Echipele de repa­ se deodată bă asculte o melo­ ţele şi prăbuşirile, bucuriile şi
produsele vegetale şi mari can­ Ponnindu-se de la aceeaşi necazurile unui om oarecare, ce
tităţi de carne. In primul tri­ raţii i-au făcut ultima revizie die numai de el înţeleasă, a-
mestru al acestui an, ţăranii se zbuoiumă chinuitor între vis
şi maşina porneşte pufăind drcsată inimii lui. Doar e pri­
muncitori din comuna Silvaş au spre gară. Mecanicul şi fochis­ măvară. Şi pomii înfloresc din
idee, deseori exprimată de fil­ şi realitate. ’ Această realizare
A. C1BIAN mele franco-italiene progresiste, cineastă, conţine o întreagă ga­
un număr de 248 bovine. Rapor­ ideea desvăluirîi vieţii oamenilor lerie de situaţii neprevăzute, pli­
simpli, a gîndurilor şi sentimen­
tat la numărul familiilor din co­ Şarje rapide - oţel peste pl&n telor. acestora, filmul pune de ne de un umor spontan şi de un
mună, revine mai mult de o rîndul acesta în a ten ta spec­
tatorilor, bucuriile şi frâmîntă- spirit de calitate. ->
bovină de fiecare familie.. rile unui modest profesor de
Ţăranul muncitor Laieş Para Zi de zi, pe graficul roşu elaborate pînă în prezent de că­ muzică, dintr-un orăşel de pro­ Gérard Philipe şi de data a-
vincie din Franţa.
(Doacă) a vîndut statului 6 pe­ cuprinzînd la zi situaţia şarje­ tre toti bţelarii secţiei Martin. ceasta este inepuizabil. Plin de
rechi de boi în anul trecut. In lor rapide, au loc schimbării Faptul că ceilialti. prim-topitori Acest profesor, pierdut în vii­
toarea vieţii contemporane, deşi vervă şi fantezie, el in tră . Ou o
e tînâr şi talentat, nu ştie totuşi
primul trimestru al acestui an Oţelarii hunedorenl s-au con1 cum ar fi Ştefan Olah, Mihai să se bucure de vîiaţă şi se con­ iuţeală ameţitoare în pielea di­
sideră aruncat într-o epocă lip­
el a contractat 3 perechi de boi vins din experienţa anului tre­ Dumitru, Partenie Marişca şi sită de romantism, cenuşie şi verselor personaje şf îh fiecare
plictisitoare. Desgustat deci de
cu statul din care două le-a cut că metoda şarjelor rapide alţii, au la activ un număr a- ceea ce-i poate ofleri o sooietute din ele e cuceritor, convingător.
este cea mai bună metodă de zgîrcită în daruri cu cei m ă­
fost toti de calitate extra-grasă. sporire a volumului producţiei. preciabil de astfel de şarje, pro­ runţi, el se afundă în visuri şi P vtauâ
astfel, filmul ne poartă în to­
. ». mite că în viitorul apropiat vaI i i t b v . w c * XXX y x x b v i c * i U (^1 v p i u v vărăşia eroului nostru prin di­
»u ferite epoci ale timpului. In a-
oest fel ne esté dat să facem
Ştefan Para (Roşu) a îngrăşat Angajamentul luat la începutul .fj 0 . luptă strînsă pentru titlul cunoştinţă ou mentalitatea, obi­
anului de a da anual pe schimb de maistru al şarjelor rapide ceiurile şi relaţiile ce au existat
şi predat două perechi de boi, 640 şarje rapide, a început să între oameni de-alungul vre­ Cînd călătoreşti cu trenul de
în trimestrul I a.c. Pentru acest prindă viată şi ritmul de ela­ Concomitet ou creşterea nu­ mii. Şi, din această lapidară că­ la Simeria la Deva, poţi vedea
fapt a primit în afară de valoa­ borare a acestor şarje'. în ulti­ mărului de şarje rapide, a cres­ lătorie, un luoru se desprinde în de-a lungul liniei ferate profilîn-
rea boilor şi de celelalte .avan­ mele zile arată că angajamen­ cut şi volumul producţiei. E mod incontestabil ; în toate tim­ du-se primii germeni ai unei noi
taje asigurate prin sistemul de tul va fi îndeplinit dacă nu suficient a aminti în acest sens purile şi sub toate orînduielile construcţii. Aici se înalţă fabri­
contractări, şl un plug de fier chiar depăşit. că de la începutul anului şi bazate pe exploatarea omului de
oa premiu. Ţăranul muncitor Ioan pînâ la data de 3 aprilie inclu­ către om, cei mici şi umili, au ca pentru prelucrarea şi finisa­
Nu mai departe decît în ziua siv, secţia are urt avans fată de fost ignoraţi* sau victime ale rea pietrei de ornament din
Murg (Bufu) a primit un plug de 4 aprilie, au fost elaborate plan de 1.067 tbne otel. La acest rapacităţii celor puternici. marmoră, din Simeria. Noua
de fier, o maşină de semănat şi 7 asemenea şarje. In urmă a1 construcţie este aşezată în a-
o grapă de fier pentru cele două ’cestora, pe graficul amintit rezultat a contribuit în bună Brodat pe un şir de reflecţii prcpierea exploatărilor de piatră
perechi de boi extra graşi pe s-au produs din nou schimbări. ale întreprinderii „Bampotoc“.
care i-a predat în primul tri­ Cu toate acestea, locul fruntaş măsură şi reparaţia rapidă a
mestru al acestui an. Aceste pe secţie în ce priveşte numă­ cuptoarelor. Comparativ ou pe­ Harnicii muncitori care execu­
premii i-au fost acordate pen­ rul şarjelor rapide elaborate de rioada precedentă a anului tre­ tă lucrările de construcţie, sînt
cut. în primul trimestru al nou­ de la Trustul nr. 4 Hunedoara
lui an durata reparaţiei cuptoa­
tru faptul că fiecare bou predat la începutul anului, îl deţine relor a scăzut cu 2—3 zile. Ei au preluat lucrarea îh Cea
de el a avut o greutate de peste tot Aurel Stanoiu, cu 61 şarje Avînd în vedere creşterea nu­
9CC kg. napi de. II urmează Gheorghe mărului de şarje rapide de la de-a doua decadă a lunii fnar-
tie. Pînă acum s-au efectuat lu­
In comuna Silvaş mai există Chihaia cu 45 şi Lucian Pancu zi ia zi şi totodată a numărului crările de betonare la diferite
un însemnat număr de animale cu 42 şarje napide. planşee, săparea unui put şi
de tone de otel date peste plan, construirea unui rezervor pen­
contractate care urmează ia fi li­ Trebuie menţionat că toti a- se poate afirma că otelarii de tru castelul de apă şi multe alte
vrate în cursul acestui trimes­ ceşti primi — otalari lucrează la Combinatul siderurgic din lucrări.
tru şi în trimestrele următoare. la cuptorul IV şi că ei au ela­ Hunedoara îşi vor îndeplini cu
Numărul contractanţilor creşte borat aproape jumătate din în­ mult înainte, angajamentul
continuu. treg numărul de şarje rapide luat în cinstea zilei de 1 Mai. ce se desprind din situaţii com- Printre cei oare s-au remar­
cat sînt şi maiştrii Lang Gheor­
cu peste 100 la sută faţă de cel cazurile activitatea , acesteia a ghe şi Itoca Petru, care se stră­
luat măsuri pentru oa şefii de duiesc să pregătească lucrul de
planificat). fost îndreptată înspre rezolvarea la faza de dulgherii şi fierărie,
şoare activitatea după un plaţi pentru faza de turnare a beto­
Nerespectarea normelor de celor mai importante probleme nului.
lucru, în special a acelora din ale activităţii economico-finăn- Lucrările pe şantierul noii
construcţii continuă cu avînt.
de muncă bine chibzuit, plan sectorul producţiei vegetale a - clare a gospodăriei. Este nece-
SABIN m u n t e a n u
contribuit mult şi faptul că, con­ oare să fie întocmit pe campanii dus la o scădere a productivită- sar oa organizaţia de bază să
ducerea gospodăriei nu s-a preo- şi defalcat pe săptămîni şi zile, corespondent
oupat pentru a meoaniza unele pe om şi .pe atelaje. Din aceas­ ţii muncii, planul acesteia rea- facă mai mult pentru traduce­
lucrări oare oer un volum mare tă oauză atît brigadierii, şefii de Curs pentru
de forţă de muncă. In grajduri echipe, cît şi conducătorii de a- lizîndu-se doar în proporţie de rea în viaţă a prevederilor re­ reîmprospătarea
telaje -au muncit la voia întîm-
putea să se introducă, cu posi- plării, fapt ce a dus la întîrzie- 66 la sută pe cap de salariat. Ca zoluţiei plenare a C.C. al P.M.R. cunoştinţelor
bilităţi locale, linii de decovil rea unor lucrări agricole.
pentru ca transportul gunoiului urmare s-a ajuns la o depăşire din 27 — 29 decembrie 1956 cu Ministerul Sănătăţii şi ai
şi al furajelor să nu se mai fa­ Sistemul practicat potrivit că­ Prevederilor Sociale, împreună
că cu roaba şi cu furcile. Se pu­ ruia brigadierii şi şefii de echipe considerabilă a fondului de sa­ privire îa creşterea rentabilităţii cu C.C. al Sindicatului Munci­
tea introduce de asemenea mul­ nu puteau lua nici un fel de mă­ torilor Sanitari, au iniţiat des­
sul electric al vacilor. Acestea suri înainte de a primi sarcini larii, şi la creşterea preţului de gospodăriilor agricole de stat. chiderea cursurilor de reîmpros­
ar fi dus fără îndoială la scăde­ de la şefii de secţie în fiecare pătare a cunoştinţelor profesio­
rea preţului de cost. seară pentru ziua următoare, a cost. Lipsurile oare s-au manifes­ nale a cadrelor sanitare medii.
frînat iniţiativa acestora în or­ Un astfel de chrs s-a deschis
Datorită nerealizării planului ganizarea muncij şi a1’ făcut să N-a existat o preocupare per­ tat în activitatea gospodăriei a- şi ia Spitalul unificat din Brad.
de producţie şi a -depăşirii pre­ scadă răspunderea personală a La acest curs participă 24 de
ţului de cost, în total cu 21 la brigadierilor şi şefilor de echipe manentă a conducerii gospodă­ gricole de stat din Alba Iulia cadre medii. De la prima lecţie
sută faţă de cel planificat, gos­ faţă de calitatea lucrărilor* s-au remarcat tovarăşii Elena
podăria de stat din Alba Iulia riei în ceea ce priveşte crearea pot şi trebuie să fie lichidate cît Baian, Constanţa Dima, Elena
şi-a încheiat activitatea în anul Nici. munca de îndrumare şi
1956 cu un deficit de cîteva mi­ control a conducerii gospodări­ Uhor condiţii bune de cazare şi mal degrabă. Pentru aceasta se Grigorcea şi altele. •• COSTEA
lioane de lei. ei nu s-a desfăşurat 'pe baza u- oooooooooooo oooooooooooo
nui plan, ci mai mult la întîm­ hrană salariaţilor permanenţi şi cere ca membrii colectivului de
Este de recunoscut că la aces­ pla re. o Elevi şi e le v e ! o
te rezultate slabe -au contribuit sezonieri fapt oare a dus la o conducere să tragă învăţăminte­
şi unele cauze obiective cum au Datorită lipsei de .îndrumare o Dacă vreţi să 'iţi la tlnip L
fo st: condiţiile climaterice grele şi control, în anul trecut, o se­ fluctuaţie a braţelor de muncă, le necesare din lipsurile săvîr- 2 informaţi privind pregătirea 9
dirt -anul trecut, dezarondarea rie de lucrări s-au executat la Oşi desfăşurarea celui de-al o
mai ales în perioadele în oare şite în !anul trecut. In faţa lor 8 VI-Iea FESTIVAL MON-S
gDIAL AL TINERETULUI L
muncile agricole erau aglome­ se pune ca o sarcină permanen­ OŞI STUDENŢILOR DE ! Ao
rate. tă şi de mare răspundere să în­
Consfătuirile de producţie pe drume şi să controleze cu mai
secţii şi pe gospodărie nu s-au multă competenţă întregul pro­
tiiiut regulat. In cadrul gospo­ ces de producţie, să ia măsuri
dăriei s-au manifestat abateri de pentru a orea condiţii în vede­
la disciplina muncitorească (în- rea aplicării cu stricteţe a regu­
tîrzicH, plecări de lă serv'ciu fă­ lilor agrozootehnice, În aşa fel
ră învoire, dezinteres faţă de a- încît gospodăria de stat să con­
vutul obştesc etc.) înoepînd de stituie exemplu viu pentru uni­
la conducere şi pînă jos. Pro­ tăţile cooperatiste din agricultură
blema organizării şi urmăririi
unor secţii, organizarea necores- • un nivel calitativ necorespumză-
întrecerii socialiste a fost negli­ şi pentru sectorul individual. La
punzătoare a teritoriului gospo­ tor, în special lucrările de între­ jată. Faţă de toate acestea se rîndul său Trustul gostat are
dăriei şi altele. Pe lîngă acestea ţinere a culturilor. faoe vinovat comitetul de între­ datoria să sprijine mai mult 8 MOSCOVA, abonaţi vă la 0
prindere (preşedinte tov. Vasile conducerile gospodăriilor de stal | nbîicaţiile:
Costitt) oare nici pînă în pre­ în ce priveşte planificarea pro­
o — Scînteia Tinerelului
a — Tineretul Lumii
muncii, controlul în muncă, neraţională a braţelor de mun­ zent nu a luat măsuri pentru ducţiei, să analizeze p'eriodic ac­ 9 — Scîntciă Pionierului
că. a tractoarelor şi maşinilor a lichida aceste lipsuri. tivitatea lor economico financia­
agricole ceea ce a avut drept ur­ ră şi pe baza constatărilor fă­ o — Ştiinţa şi tehnică
condiţii corespunzătoare de via­ mare o creştere simţitoare a Deşi organizaţia de bază (se­ cute să ia măsurile corespunză­
ţă salariaţilor, lipsuri care au preţului de cost pe hantru (pre­ cretar tov, Aurel Cîmpeanu) a toare. 8 — Cravata roşie
avut o influenţă negativă asu­ ţul de cost pe hantru a crescut obţinut unele rezultate bune în
pra procesului de producţie. ultimul timp, totuşi nu în toate M ATEI 1LEA ^ — Pionir.
o Indicaţi adresa exacta o
Sunde doriţi sa primiţi obo 8
$namentid. <’
fe-OOOOOdOOOOOO > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -0