Page 27 - 1957-04

ftr; 723 ” DRUMUL SOCIALISMULUI Pag; 3

¦ i.Vn , ' .... •- ... •— mmmţmmmmm-tK j u r y ....... miiEltEmilElEEIIEHaiElE»rmimmtagm ^ igggmEEaUgsmBmgfm ggyggtm m iÎIK10 i^t... m im—« a i* > um

'V IA T A , ÇE PA R T I

p p lll

i' . i v. -|

>• Fiecare mină îşi are sectorul său fruntaş şi minerii săi fruntaşi, J

[ N-am putea spune că sectorul III al exploatării carbonifere Vulcan -J

( întruneşte toate elementele pentru a se putea numi sectorul fruntaş al j alt anei bMtţăzi (mnfait
[ minei şi nici că fruntaşii acestui sector sînt mai buni decît fruntaşii altor 1

l sectoare miniere, in minerit, unde condiţiile geologice şl de exploatare sînt j Dacă s-ar aduna la un loc aceasta cuvîntul, vorbesc faptele.
cărbunele extras peste plan de 4.000 tone extrase peste plan
l atît de variate şl In continuă schimbare, estfe greu să faci o afirmaţie ^ tov. E. Csiki în ultimul an, s-ar sînt o dovadă grăitoare !

t categorică în această privinţă. forma un tren lung de vreo 5 Să nu se înţeleagă de aici că
kilometri. Ca să se transporte Csiki este un făcător de minuni.
( Putem spune însă că în acest sector, care dă 45 la sută din producţia ] cărbunele extras peste plan de El e un miner ca toţi minerii.
brigada lui în 1956 ar fi nece­ Un miner inteligent, • dîrz şi
l de cărbune a minei Viilfcan şi execută în acelaşi timp un vblum ¦de } sare mai bine de 10 garnituri de neobosit în muncă. E aşa cum
cale ferată a cîte 50 de vagoa­ trebuie să fie un miner comu­
[ lucrări de două ori mal mare decît un sector obişnuit, munceşte un colec- ne. ' nist. Şi, aşa cum l-a învăţat şi
cum i-a cerut organizaţia, el e
jr tiv harnifc şl priceput, care îşi îndeplineşte sarcinile în mod ritmic. Şl ] La începutul anului trecut atent cu ochiul şi urechea la
Csiki s-a angajat să extragă ceea ce e nou, ceea ce e mai pro­
[ animatorul colectivului, îl cons titule un nucleu de oameni 1 ductiv. Cînd i s-.a propus o me­
3.000 de tone peste plan. Dar todă nouă de exploatare care a-
[ harnici — comuniştii sectorului — care prin fapte pilduitoare şi prin ^ s-a apropiat 1 Mai şl’ el şi:a $iLură continuitatea muncii în
propus să cinstească această abataj el a studiat-o cu atenţie
Cmuncă educativă îl însufleţesc pe cel din jur, Inflăcărîndu-i spre realizări j sărbătoare sporind elanul de
muncă ăl brigăzii pentru a ’da şi a îmbrăţişat-o cu căldură
^ măreţe în lupta pentru mai mult căr bune. ,, ") peste plan 1200 tone din anga­ Rezultatul: după însuşirea şi a-
jamentul anual. El şi-a respec­ pliaarea aaestei metode (ex­
^ Considerăm că din experienţa comuniştilor din acest sector— din meto- 1 tat cuvîntul şi a extras pînă la
1 Mal nu 1.200 ci 1.393 toile în ploatarea în camere suprapuse)
t dele bune ca şi din lipsurile lor — membrii de partid din celelalte or- J plus. Apoi,, pînă ria.. 23 Apgiist producţia în abatajul său s-a
a extras încă 1.60 i tone peste dublat.
p- ganlzaţll de bază miniere pot trage în văţămlnte utile. De aceea, ne prppu- -j plan fată de 1.500 cît-prevedea
angajamentul reînoit, iar pînă Dar nu numai aceasta stă la
^ nem ca în pagina de faţă să prezentăm cîteva aspecte din activitatea comu- ‘j la 7 Noiembrie încă 1.500 tone baza succeselor brigăzii lui
peste plan faţă de 1.000 — an­ Csiki. El se ocupă cu dragoste
L oiştilor din acest sector, *1 gajament, ceea ce i-a permis<•să părintească de tinerii din briga­ Biroul organizaţiei de bază obişnuieşte să se sfătuiască în mod operativ cu cei mai buni muncitori şi
încheie anul 1956 cu 5.066 tone dă ajutîndu-i să se formeze ca tehnicieni din sector — comunişti şi necomunişti — în legătură cu problemele actuale. Iată-1 pe tov. BSyte Pa­
y \ \i * -J , • '• ¦ i ¦ ¦< H : }<' . i * • r* de cărbune peste plan. mineri şi ca oameni. Ion Hu- vel, secretarul organizaţiei de bază, discutînd cu un grup de tovarăşi
ttyadi, Mihiai Szokacs, Emeric
Luptători pentru o înaltă în !angajamentul lui Csiki pe Biro, Ion Csiger, crescuţi în Muncă vie cu activul fără de partid
brigada lui Csiki, au devenit
1 ,¦ •: anul în curs se arată că bri- Cu vreo trei ani în urmă, numărul ducţie. Comuniştii au înţeles acest lu­ în prezent se află trimis la o şcoală
igada via extrage lunar 900 tone mineri cunoscuţi în sector şi comuniştilor din sector era atît de mic, cru. Ei şi-au dat seama că numai cu de partid. Vasilo Beteringe, după ce
Din ’documentele partidului nostru, larîzăril ei de către agitatori, ea a chiar pe exploatare, îneît abia revenea un membru de ajutorul unui colectiv larg, format din a devenit membru de partid, a fost
fost însuşită de toate brigăzile din de cărbune peste plan. Despre partid la 65 nemembri. muncitori mineri, tehnicieni şi ingineri promovat într-o muncă de răspunde­
comuniştii din sector au învăţat că sector unde poate fi aplicată. Dato­ fruntaşi, care muncesc direct în pro­ re, Emil Jurca a fost trimis la o şcoală
rită reducerii consumului de ma­ felul în care îşi respectă de data Muncind în mod sectar, fără a atra­ cesul de producţie, orgahizaţia de de partid etc.
nu poate fi concepută ridicarea nive­ terial lemnos prin folosirea metodei ge în jurul său elementele cele mai bază va putea să-şi îndeplinească rolul
de dirijare a coperişului, în primele capabile şi ataşate partidului» orga­ său de conducător politic, de educa­ Simţind Zi de zi tot mai puternici
lului de trai al oamenilor muncii fără două luni ale anului s-a obţinut o nizaţiei de bază i-ar fi fost cu ne­ tor şi mobilizator al întregului co­ sprijinul pe care i-1 dă activul fără
economie de 92.000 lei. putinţă să antreneze întreaga masă de lectiv la ridicarea producţiei şi a pro­ de partid în desfăşurarea muncii po­
ă se asigura o creştere continuă a muncitori, tehnicieni şi ingineri din ductivităţii muncii. De aceea, printre litice de masă, biroul organizaţiei de
Iluminatul s-ar părea că nu influen­ sector la îndeplinirea sarcinilor de pro- primii care au fost atraşi în activul bază s-a ocupat în permanenţă de în­
productivităţii muncii. însuşi 'siste­ ţează în mare măsură creşterea produc­ tărirea acestui activ, lărgindu-1 cu un'
tivităţii muncii. Totuşi, într-un abataj
mul socialist învinge capitalismul toc­

mai datorită faptului că se bazează

pe o productivitate a muncii superioară.

Comuniştii din acest sector n-au
ffîcut zgomot în jurul preocupării lor

pentru sporirea productivităţii muncii, bine iluminat productivitatea poate CU ® IR t% © ilS YiE P Ă R IN T E A S C A fără de partid al organizaţiei de bază, număr tot mai mare de muncitori mi­
d au preferat să înlocuiască vorbele creşte cb circa 10 la sută. Pornind de se aflau muncitori şi tehnicieni frun­ neri şi tehnicieni fruntaşi.
prin fapte. Rezultatele dovedesc acest la acest fapt, comunistul Ion Hu- taşi. In total, în activul fără de partid
La una din adunările sale lărgite cu

lucrtl. Anul trecut, de pildă, produc­ nyadi, care conduce o brigadă într-un FA T \ SUIE T IN E R E T al organizaţiei de bază au fost atraşi activul, organizaţia de bază a dezbă­
tivitatea muncii pe sector a fost cu abataj cameră din stratul 5 a cerut circa 25 de tovarăşi. tut» în luna februarie anul curent,
4,4 la sută mal mare decît în anul în luna februarie să se introducă ilu­ Majoritatea muncitorilor din ajută să se califice minerul Ion ţiei de bază a recrutat agitatori, sarcinile ce revin colectivului secto­
precedent. In luna ianuarie, sarcina minatul electric în toate abatajele. sectorul III sînt tineri. De !aceea, Hunyadi. Şi comunistul Csiki oameni care duc în rîndurile Activul a dat un ajutor permanent rului în vederea aplicării în viaţă ă
de sporire a productivităţii muncii a Conducerea sectorului a luat măsuri minerilor cuvîntul partidului. şi nemijlocit comuniştilor la mobiliza­ hotărîrii plenarei O.C. al P.M.R. din
foăt simţitor ' depăşită, iar în luna' şi astăzi locurile de muncă sînt ilu­ a şi fost declarat sector al tine­ Emeric ajută în prezent cinci rea colectivului în procesul de produc­ decembrie 1956. Multe şi interesante au
februarie s-a înregistrat o nouă creş­ minate electric. retului. Aici îşi desfăşoară acti­ tineri să-şi ridice gradul de ca­ Multă bătaie de cap au avut ţie. La rîndul lor, comuniştii s-au o- fost observaţiile critice şi propunerile
tere, a productivităţii muncii. vitatea cele mai bune brigăzi de lificare. El explică tinerilor nu comuniştii din sector cu o serie cupat îndeaproape de educarea tova­ făcute în adunare de tovarăşii din ac­
Mult timp în sector au existat nu­ tineret din mină. Faţă de ca­ numai de ce este important pen­ de tineri care nu veneau regulat răşilor din activul fără de pârtid, de tiv. Organizaţia de bază a primit cu
După cum se observă, colectivul meroşi muncitori neproductivi. La pro­ lificarea şi educarea tinerilor tru economia naţională ca ei să la şut, care erau chiulangii re­ ridicarea nivelului lor politic şi ideo­ toată seriozitatea aceste propuneri şi
sectorului III merge pe un drum bun, punerea mai multor membri de partid, biroul organizaţiei de partid, se califice, dar şi ce însemnăta­ cunoscuţi. In afară de îndruma­ logic. Ie-a inclus în planul de măsuri pe'
asigurînd un ritm constant de creştere printre care şi loan Hunyadi, Pavel comuniştii din sector, manifes­ te are acest lucru pentru ridi­ rea organizaţiei de biază U.T.M. care l-a elaborat. In scurt timp a-
a productivităţii muncii. In această B5yte şi alţii, conducerea sectorului a tă o grijă deosebită. carea propriului lor nivel de Că organizaţia de bază s-a orien­ ceste propuneri ah fost traduse în
direcţie comuniştii au adus un -aport căutat să organizeze munca în aşa trai. In sector se obişnuieşte să în combaterea absenţelor nemo­ tat just la alcătuirea activului său şi viaţă fie de conducerea sectorului, fia
deosebit de preţios. fel îneît să se poată reduce postu­ Pentru schimbul de mîine se facă comparaţii, pe baza de tivate, biroul organizaţiei de că s-a ocupat îndeaproape de edu­ de însuşi colectivul sectorului.
rile neproductive. In urma măsurilor avem nevoie de mineri pricepuţi calcule, din care reiese clar cît partid a antrenat în această carea lui, o dovedeşte faptul că în de­
Folosirea şi extinderea experienţei cu bogate cunoştinţe tehnice şi muncă pe cei mai buni munci­ curs de numai 2 ^ 3 ani o bună parte Ceea ce merită să fie subliniat îh
înaintate, a metodelor de lucru de a tovarăşilor din activ au devenit legătură cu munca organizaţiei de
înaltă productivitate, au preocupat în­ luate s-a putut reduce considerabil.hu- membri sau candidaţi de partid, unii bază, cu activul său, este faptul că
deaproape pe toţi comuniştii din sec­ fiind ridicaţi în munci de răspundere. aceasta nu este. o muncă formală, care
tor. -Deosebit de valoroasă este me- mărul personalului neproductiv. Nu­ Astfel tov. Bote Pavel este astăzi se­ se mărgineşte la simple tabele şi
;oda folosită de brigada comunistu­ cretarul organizaţiei de bază. Stelian evidenţe, ci este o muncă vie, perma­
lui Csiki Emeric. Această brigadă lu­ mai în luna aprilie un număr de 20 Popescu a fost ales ca secretar al nentă cu oamenii.
crează într-un abataj cu camere su­ organizaţiei U.T.M. pe exploatare, iar
prapuse, care asigură o producţie de muncitori care efectuau munci nepro­
două ori mai mare decît în abata­
jele cameră obişnuite. Aşa se face ductive au fost trecuţi să lucreze di­
că brigada a dat în primul trimestru
al anului 4.000 tone de cărbune peste rect la frontul de lucru. Zi de zi, co­ IILJ U BM Ă nStCWRULUIi
plan. muniştii din sector, caută noi rezer­

Comunistul Boyte Pavel a fost pri- ve de sporire a producţiei şi produc­
itiul -care a trecut să experimenteze
o metodă de muncă pe care nici o tivităţii muheii, mobilizează în această Cei mai buni —
brigadă dă la Vulcan nu o folosea.
Este Vorba de dirijarea coperişurilOr acţiuhe întregul colectiv. Odată cu
în abatajele din stratele 8 şi 9. Di­
rijarea se face printr-o bună răpire începerea experimentării sistemului practice. Comuniştii sînt con- cîştigă mai mult un miner cali- tori vîrstnici, în frunte cu co­ în rîndul organizaţiei
- şi provocarea imediată a prăbuşirii. îmbunătăţit de salarizare, biroul or­ ştienţi de acest lucru. De aceea, ficat, stăpîn pe meserie, şi altul muniştii. Iată un exemplu: tînă-
In afară de faptul că se sporeşte ganizaţiei de bază a’ cerut mfembrilor fiecare tîrlăr care vine îh secto- mai puţin calificat. Şi, se înţe- rul miner Gheorghe Rusu lip­ Discutam de cîteva ore cu mai mulţi ei se ocupă acum de educarea altor
considerabil productivitatea muheii, în de partid să-şi concentreze întreaga rul III este încredinţat, în urma sea mereu nemotivat de la lu­ comunişti din sector. Ne povestiseră tineri pentru a fi primiţi în rîndu­
urma foloâirii acestei metode se re­ atenţie spre lichidarea lipsurilor cafe proputierii biroului organizaţiei lege, că toate acestea stimulea­ cru. Şeful de brigadă a stat de lucruri ihteresarite despre munca lor, rile candidaţilor de partid.
duce şi consumul de material lemnos, mai frînează creşterea productivităţii de bază, să lucreze pe lîngă cei ză pe tineri, îi conving să de­ vorbă cu el, i-a explicat cît a despre activitatea întregului colectiv.
deoarece nu se mai fac stive de sus­ muncii. Agitatorii popularizează avan­ mai buni şefi de brigăzi membri pună eforturi mai serioase pen­ pierdut la salariu din această Ce oahieni m inunaţi! La un moment In curînd adunarea organizaţiei de
ţinere. încă difl primele zile de la a- tajele sistemului îmbunătăţit de sa­ de partid. Şi trebuie arătat că tru însuşirea meseriei. dat Svetozar Mănescu, ne-a întrebat: bază va pune în discuţie primirea u-
plicarea acestei metode, în urma popu- larizare, arătînd muncitorilor că sar­ în sectorul III — cu o singură cauză. La început Rusu s-a lă­ nor noi candidaţi de partid. Printre
cina lor de căpetenie este aceea de excepţie — şefii de brigăzi sînt Indrumînd şi controlînd în­ sat greu convins. Cînd însă i — Ştiţi cum am ajuns nbi lâ aces­ aceştia se află muncitorii mineri E-
PAVEL BÖYTE a ridica necontenit productivitatea deaproape !activitatea organiza­ te rezultate ? mefic Biro» Ştefan Csiki, Ion Costea,
muncii. membri sau candidaţi de partid. s-a arătat că brigada nu-1 va cate se pregătesc pentru acest eveni­
ţiei U.T.M. din sector, biroul or­ mai primi în rîndurile ei deoa­ Noi am răspuns negativ. AtUhci el ment însemnat din viaţa lor şi a or­
Socotind ca sarcină principală lupta Astfel din primele zile de lucru ganizaţiei de partid a contribuit rece îi dezorganizează munca a- a continuat: ganizaţiei de bază. Astfel se întăreşte
pentru o producţie şi productivitate a în mină tinerii sînt ajutaţi să la_ creşterea unui tineret con­ cesta a înţeles că nu mai poate organizaţia» astfel cresc rîndurile co­
înveţe meseria, să îndrăgească ştient de sarcinile ce-i stau în merge pe acest drum greşit. — Cu trei ani în urmă» în sectorul muniştilor din sector.
muncii tot mai înalte, comuniştii din mineritul. Tinerii ajutori mineri faţă, cu élan în muncă. Din rîn­ Acum, minerul Rusu nu mai lip­ nostru erau numâi eîţiVa membri de
Ion Miclea şi Ştefan Romanes- durile tineretului organizaţia de seşte nemotivat, la fel s-a în- partid. Munca politică era slabă. Nu Biîou! organizaţiei de bază s-a pîeo-
sectorul III al exploatării miniere Vul­ cu povéstesc cu drag cu cîtă tîmplat şi cu ajutorul de miner e de mirare că pe atunci sectorul nos­
can Vor aduce un aport însemnat la răbdare îi învaţă meseria de partid a primit un mare număr Mihai Jovinian. El a fost aju­ tru trăgea în urmă producţia întte- cüpat şi de atragered în pârtid a
întărirea economică a patriei noastre, miner comunistul Boyte Pav.el. de candidaţi de partid, oameni tat de tovarăşii săi de muncă să gii exploatări. Se luau masiiri peste celot mai buni tehnicieni din seeton
la ridicarea nivelului.de trai. crescuţi şi educaţi într-un spi­ înţeleagă că absentînd nemoti­ măsuri» se schimbau şefii de sector, Anul trecut adunarea organizaţiei de
La fel rşi cei 7 tineri pe care îi rit nbu, socialist. Dihtre cei mai vat, în afară de faptul că în­ dar planul nu putea fi îndeplinit. Dea- bază a hotărît să primească în rîn­
buni uternişti biroul organiza- curcă munca brigăzii, nu poate bia cînd a început să se întărească or­ durile candidaţilor de partid pe ingi-
obţine nici el un cîştig bun. ganizaţia de bază» prin primirea de héful loan Săbău, şeful sectorului. El
CIŢI VA DINTRE E l candidaţi, cînd rriunca politică s-a în­ a dovedit prin activitatea de condu­
Unul dintre tinerii din sector viorat, a început să crească produc­ cere a colectivului de mineri că este
Ne-am adresai şefului exploatării, mare siguranţă. Iar in ce priveşte noi de la deschiderea rhinel. In ace­ care făceau multe abseţe nemo­ ţia. Acum în sector avem 21 membri demn de această cinste. Şi din rindu?
tovarăşului Iosif Coioţ, — rugltidu-l planul, această brigadă nu cunoaşte laşi timp, el este unul dintre cei mai tivate este şi Ion Smeu. Ajutat de partid şi 14 candidaţi. Numai în rile maiştrilor mineri au fost primiţi
să ne spună in cîteva cuvinte păre- răminerea în urmă... vechi comunişti din sector. Pentru şi educat de comunişti acest tî- primul trimestru al anului, 8 mineri candidaţi şi membri de partid.
rerea sa despre brigăzile conduse de tinerii din sector, tovarăşul Mănescu năr a devenit unul dintre cei au fost confirmaţi membri de partid
minerii comunişti din sector. ...Brigada lui Boyte Pavel a lucrat în s-a dovedii un adevărat prieten şi mai buni mineri din sector. In- şi alţi 6 thuncitori mineri, candidaţi... Acum în fiecare abataj din sectorul
trecut la alte strate. Cînd a venit in sec­ sfătuitor... UI există 1—2 candidaţi sau membri
— Ce pot şă spun despre brigăzile torul III i s-a încredinţat un loc de cepînd cu data de 1 martie, mi­ încetul cu încetul am aflat trecutul de partid, fapt care a dus la întărirea
conduse de comunişti ? — a răs­ muncă greu, complicat, in care mai ...Despre inginerul loan Sabău, ar acestei organizaţii de bază» In anul muncii politice pe locul dé producţie.
puns iov. Cotoţ. Iată brigada lui ales presiunea da mult de furcă mi­ fi fost mai bine să cereţi părerea mi­ nerului Ion Smeu i s-a încredin­ 1953 la mină s-a format activul fără Adunările de primiîea de rioi candi­
Csiki1Emeric — o brigadă cum pu­ nerilor. In ciuda condiţiilor grele, nerilor din sectorul pe care-l conduce. de partid al organizaţiei de bază. Din daţi şi membri de partid constituie
ţine sînt în Valea Jiului: unită, dis­ ea işl îndeplineşte sarcinile cu cins­ Toţi il apreciază şi-l stimează pentru ţat să conducă o brigadă. Luna rîndurile activului fără de partid s-au o şcoală pentru comunişti, în caré
ciplinată, formală din mineri price­ te şl — lucru pe care noi U con­ felul in care ştie să asculte propune­ trecută brigada condusă de el a afirmat muncitori înaintaţi, devotaţi se dezvoltă şi se întăreşte maturitatea
siderăm ca cel mai important — fără rile lor şi să se facă ascultat de ei. reuşit să obţină o depăşire a cauzei construirii sociâlismului, frun­ lor politică.
puţi şt harnici. Cred că nu exagerez să se producă nici un accident. Nu In orice caz, aceasta e şi păterea sarcinii de plan de 40 la sută. taşi în lupta pentru sporirea produc­
etnd afirm că în abaiajUl lui Csiki am decît cuvinte de laudă pentru m ea : e un tovarăş care merită pe ţiei de cărbune. Spre aceşti muncitori Comuniştii din sector sînt exigenţi
această brigadă, pentru şeful ei... deplin stima ce i-o poartă minerii. Tineretul minier ttebuie să fie mineri şi-a îndreptat atenţia organi­ atunci cîrid éste vorba să primească
se face artă 1 Armăturile sînt aiîi un tineret cu concepţii sănătoa­ zaţia de bază. Fiecare membru de îh rîndurile lor lin candidat sau un
— Tovarăşul Mănescu Svetozar — se, dornic de cunoştinţe cît mai partid a început să se ocupe de pre­ membru de partid. AtUttci cîrid dezbat
de frumos şi de corect aşezate incit n continuat tov. Cotoi — lucrează la multe. Irt această direcţie comu­ gătirea unui miner bun pentru a fi o cerere de primire în rîndurile can­
niştii din sector au îndrumat Re primit în rîndurile membrilor de partid. didaţilor sau membrilor de partid, ei
in acest abataj te simţi în cea mni tineri să citească cît mai inultfe Printre cei care au fost primiţi în par­ analizează amănunţit calităţile profe­
cărţi de specialitate’ şi literatură, tid se află şi minerul şef de brigadă sionale şi politice, comportarea în pro­
să viziorleze filme şi să partici­ Karacsony Rudolf. Locul de muncă ducţie şi în viaţa particulară, ataşa­
pe la diferite discipline sportive. unde îticrează brigadă pe care o con­ mentul faţă de partid a celui pe caré
Acest lucru comuniştii îl reali­ duce bl este cel mâi gteu din sec­ îl primesc.
zează fără a se substitui orga­ tor : aci sîrit ehiăhaţii de bioxid de
nizaţiei de bază U.T.M., ci prin carbon, presiunea e mare. Minerii fu­ Şi pe mai departe, comuniştii tlin
intermediul ei. La rîndul său, geau de acest abataj. KaracSony însă sector sînt hotărîţi să-şi întărească
biroul organizaţiei de bază nu s-a speriat.de greutăţi. El a vorbit rîndurile» atrăgînd alături de ei pe
U. T. M., a cărui secretar, tov. brigăzii şi apoi a cerut să lucreze cei mai buni muncitori şi tehnicieni»
Ion Graţian, este candidat de aici. Csiki loan, Szakacs Mihai, Hu­ pentru a obţine prin eforturi unite,
ţoartid, a organizat bine învă- nyadi loan şi alţi mineri primiţi fn succese tot mai însemnate în reali­
tămîntul U.T.M. pe sector. Ma­ zarea sarcinilor de partid.
joritatea tinerilor uternişti şi
neutemişti au fost atraşi - în
cercurile de învăţămînt. Aceas­
ta contribuie la ridicarea nivelu­
lui politic al tinerilor minieri.

Tiheretul. este schimbul de

mîine al minerilor. De aceea or­ rîndurile candidaţilor şi membrilor d? Pagină redactată de:
ganizaţia de partid acordă o a- partid, dovedesc astăzi prin fapte deo­
tenţie tot mai maro creşterii sebite îh producţie că sînt dehirti de c. m a g d Alin
încrederea acordată Ld rîndul lor GÎI. RADEI.
şi educării tineretului.

EA1ER1C C SIK I RUDOLF KARACSONY SVETOZAR MANÂŞAN IOAN SABAU