Page 28 - 1957-04
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 723
Sa se pună capăt atrocităţilor din Algeria!
Sînt 3 ani de cînd forţele daritate internaţională cu oa
patriotice din Algeria luptă menii muncii şi cu întregul
eroic pentru libertate. Sînt popor al Algeriei pentru a se
trei ani de cînd în Algeria înceta operaţiunile militare şi
curge sînge nevinovat vărsat a se acorda poporului algeri-
pentru o cauză dreaptă. Mulţi an dreptul la autodetermina
Delegaţia guvernamentală poloneză Semnarea O a m e n i de şfiinfă din S.U.A. se pronunfă copii au rămas fără părinţi, re.
a sosit la Pekin declaraţiei comune
vietnamo-poloneze multe soţii fără soţi. Oamenii cinstiţi din întrea
HANOI 8 (Agerpres). La 6 penfru schim burile cullurale internaţionale Chiar dacă guvernele fran ga lume cer să se pună capăt
aprilie la Hanoi a fost semnată ceze care s-au succedat la cîr- represiunilor din Algeria, să
declaraţia comună vietnamo- NEW YORK 8 (Agerpres). veşte intrarea şi ieşirea din ma Franţei au răspuns cu se acorde libertate şi indepen-
poloneză. TASS anunţă: La universitatea S.U.A.
PEKIN 8 '(Agerpres). CHINA lui de Miniştri, vicepreşedintele Columbia a avut loc o discuţie gloanţe la o dorinţă legitimă denţă poporului algerian, Je-
Comitetului permanent al Adu In declarate se subliniază că consacrată schimburilor cultura Mamedov, redactor al revis a unui popor dornic de viaţă, fuit crincen de colonialiştii
NOUA anunţă. La 6 aprilie a nării reprezentanţilor populari solidaritatea tarilor socialiste le internaţionale. La discuţia tei „U.R.S.S.“, subliniind că cauza poporului algerian este francezi.
sosit la Pekin delegaţia guver din întreaga Chină şi de alţi bazată pe principiile internaţio organizată de Consiliul studen Uniunea Sovietică este pentru
namentală poloneză, condusă de fruntaşi ai vieţii publice şi po nalismului proletar, ale egalită ţilor din această universitate au un larg schimb cultural inter o cauză dreaptă, invincibilă, Poporul romin, animat de
preşedintele Consiliului de Mi litice. ţii, respectului reciproc şi nea luat parte prof. John Bennett, naţional, a arătat că coexisten
niştri al R. P. Polone, Josef mestecului în treburile interne deoa-nul facultăţii de teologie, ţa a două sisteme sociale dife ea este o cauză a oamenilor principiile internaţionalismu
Cyrankiewicz. Au fost de asemenea prezenţi ale altor ţări a accelerat consi Zovalski, profesor de psihologie rite nu numai că este posibilă,
membrii corpului diplomatic. derabil ritmul lor de dezvoltare la un colegiu din New York, dar are o importanţă vitală, de muncii din întreaga lume. lui proletar, se alătură glasu
La aeroport delegaţia a fost Premierul Ciu En-lai şi J.Cyran- socialistă. Această solidaritate a soriitoarea indiană Rama Rau, oarece reprezintă întrecerea paş
întîmpinată de premierul Ciu kiewicz au rostit cuvîntări. asigurat independenta acestor Mamedov, redactor al revistei nică între popoare de pe urma Opinia publică de pretutin lui puternic al popoarelor ca
En-lai, vicepreşedinţii Consiliu (ări şi a zădărnicit uneltirile for „U.R.S.S.“ şi aRii. Discuţia a
ţelor duşmănoase. Ea a consti fost prezidată de profesorul ja căreia „toată lumea are de cî,ş- deni a protestat în nenumă re cer libertate pentru Algeri-
tuit totodată principala bază în ponez Turu care tine în prezent
lupta pentru pace. In ultima un ciclu de prelegeri la univer tigat". rate rînduri împotriva barba a, şi în această săptămînă îşi
vreme, se spune în declaraţie,
relaţiile dintre ţările sooialiste Studenţii au ascultat cu mult riilor colonialiştilor francezi va manifesta şi mai Intens
s-au întărit şi mai mult.
interes expunerea lui Mamedov în Algeria şi a cerut guvernu solidaritatea cu lupta dreaptă
In declaraţia comună se sub
In Germania occidentală continuă liniază că în cursul tratativelor şi i-au pus multe întrebări des lui francez să acorde liberta a patrioţilor algerieni care a-
isteria războinică între cele două delegaţii a avut
loc un schimb de păreri în le pre Uniunea Sovietică. te poporului algerian. Mişca pără de peste trei ani o cau
gătură cu situaţia din Indochi-
na. R. D. Vietnam şi Polonia au rea de protest cunoaşte şi în ză nobilă, sfîntă.
cerut ca toate părţile intresate
să respecte acordurile de la prezent o mare amploare Guvernul francez trebuie
Geneva şi au exprimat speranţa
BONN 8 (Agerpres). Nume turi în domeniul armamentului că unificarea Vietnamului va de La chemarea Federaţiei să acorde poporului algerian
roşi fruntaşi politici vesti-ger- atomic“ cu alte puteri. veni realitate.
mani printre care şi membri ai Sindicale Mondiale, între 7 şi dreptul Ia autodeterminare,
guvernului R.F.G. cer cu tot Erler a subliniat că principa
mai multă insistentă ca Bun- lul tel al politicii R.F. Germane 14 aprilie se desfăşoară o poporul algerian trebuie să
deswehrul să fie înzestrat ou trebuie să conste nu în a ob
armament atomic. Aceste cereri săptămînă de acţiune şi soli- devină stăpîn pe soarta s a !
care sînt în contradicţie cu in ţine armament atomic pentru
teresele vitale ale poporului Bundeswehr sau aliaţii din sitatea Harvard. O am enii muncii din Egipt cer ca Israelul Şapte deputat!
german întîmpină însă rezis N.A.T.O., ci în a pune capăt Toţi participanţii la discuţie să înceteze declaraţiile provocatoare din parlamentul libanez
tenta crescîndă a celor mai di
ferite cercuri ale opiniei publice cursei înarmărilor atomice. El — cîteva sute de studenţi şi au renunţat
din R.F. Germană. a cerut „să se împiedice răspîn- profesori — au recunoscut că
direa pe globul pămîntesc a ar
După cum anunţă presa, Er- schimburile oulturale sînt favo CAIRO 8 (Agerpres). Opinia curajează Israelul, furnizîndu-i la împuternicirile
ler. deputat în Bundestag, ex mamentului atomic“. rabile păcii şi unei înţelegeri publică egipteană este indignată armament. In prezent, întreaga parlamentare
pert al partidului social demo După cum anunţă agenţia mai bune între popoare. Prof. lume ştie, subliniază ziarul, că
crat din Germania pentru pro Bennett a declarat că nu se de declaraţiile provocatoare pe ajutorul financiar şi militar a- BEIRUT (Agerpres). Şapte
DPA „asociaţia germană pen poate admite ca divergentele care le fac în ultima vreme deputaţi ai parlamentului liba
blemele militare, a criticat po tru pace“ a publicat un apel a- ideologice să împiedice dezvol membrii guvernului israelian la cordat de occident Israelului nez au renunţat la îm puternici
dresat preşedinţilor fracţiunilor tarea schimburilor culturale. El adresa Egiptului. este folosit la pregătirea unei rile parlamentare după ce parla
ziţia ministrului apărării a din Bundestag chemîndu-i să a cerut lichidarea barierelor a r agresiuni împotriva ţărilor ara mentul şi-ia exprimat încrederea
se pronunţe împotriva ampla tificiale care împiedică dezvol Intr-un articol de fond ziarul în guvernul Sami Soim. Proble-
R.F. Germane, Strauss. El a a sării armamentului atomic şi tarea relaţiilor oulturale între „Al Gumhuria“ scrie că de la be. „Acelora care finanţează ac na încrederii a fost ridicată în
creării bazelor pentru armamen popoare. El a cerut printre al reluarea navigaţiei pe Canalul ţiunile agresive israeliene îm legătură cu comunicatul libano-
ratat în special lipsa de temei tul atomic şi armele rachetă pe tele ca Departamentul de stat de Suez conducătorii Israelului american publicat recent, .în
teritoriul Republicii Federale. să anuleze restricţiile în ce pri- ameninţă neîncetat cu organiza potriva noastră, scrie ziarul, de care, după cum se ştie, partea
a argumentului partizanilor în rea unei noi agresiuni împotri clarăm că ne-am definit cu fer
In apel se subliniază că o va teritoriului egiptean. „Este irii late politica şi că nu există libaneză a declarat că aprobă
armărilor atomice care afirmă sarcină de prim ordin pentru cu totul limpede, scrie „Al Gum forţă care să ne silească să re
fiecare om politic german, este huria“ că asemenea declaraţii nunţăm la ea“. „doctrina Eisenhower“.
că Germania occidentală trebuie lupta împotriva pericolului urmăresc fie dezlănţuirea unei
cursei înarmărilor. noi agresiuni împotriva Egiptu
să obţină „o egalitate în drep lui, fie aţîţarea războiului rece,
subminarea păcii şi crearea unei
Conqresul extraordinar al Partidului radical socialist atmosfere de încordare în în Opinia publică tailandeză protestează
treaga lume“. împotriva atentatelor autorităţilor la libertatea presei
PARIS 8 (Agerpres). Sîmbă- Henri Queuille a deţinut în
tă după amiază, Congresul ex repetate rînduri postul de minis Ziarul avertizează că poporul BANGKOK 8 (Agerpres) Parmot şi s-a pronunţat toto
traordinar al Partidului radical tru sau de subsecretar de stat, egiptean este hotărît să dea o Opinia publică tailandeză pro dată pentru abrogarea legii cu
socialist l-a ales prin ridicare atît înainte cît şi după război. ripostă zdrobitoare oricărei noi testează împotriva atentatelor privire la presă şi a altor legi
de mîini pe Henri Queuille pre El a deţinut de trei ori funcţia anti-democr atice.
şedinte al partidului în locul lui de prim ministru, în 1948, 1950 încercări de agresiune împotri autorităţilor la libertatea presei.
Herriot, decedat recent. André şi 1951. In 1950 guvernul Que Recent a fost arestat cunos Ziarul „Bangkok Post“ a-
uille s-a prăbuşit după numai va Egiptului.
Maurice a fost desemnat secre cutul ziarist tailandez Kukait nunţă că 6 partide din opoziţie,
două zile de existentă. Intr-un articol de fond, zia Parmot, redactor al ziarului printre care „Selakon“, „Seri
tar general. „Siamrat“, învinuit de a fi o praciatipatai“ şi altele au pro
rul „Aş Saab“ arată că în spa fensat într-un articol al său pe testat pe lîngă primul ministru
S e m n a re a unui acord Bishop, ambasadorul S.U.A. în şi ministru! Afacerilor Interne
tele personalităţilor israeliene împotriva, arestării lui Kukait
cu privire la „ajutorul“ economic american Tailanda. Asociaţia presei tai- Parmot şi au cerut democrati
acordat Tunisiei care proferă ameninţări la a- landeze a hotărît să protesteze zarea legislaţiei din ţară.
împotriva arestării lui Kukait
dresa Egitului se află cercurile
imperialiste din apus care în
PARIS 7 (Agerpres). — Nu Franţei în Tunisia sînt puse în
de mult, între S.U.A. şi Tuni primejdie de cătire partenerul Medvegrad-Zagreb
învingătoare la Petroşani
sia a fost semnat un acord cu transoceanic şi întreabă cu irita
privire la „ajutorul“ economic te: „Pînă cînd guvernul francez Opinia publică din Franţa se pronunţă cu lot mai multă hotărîre Peste 500 de spectatori, au
american acordat Tunisiei. In va mai tolera ca să fie trădat pentru pace şi dezarmare, lată un aspect de la o grandioasă manifes asistat sîmbătă după amiază
legătură cu aceasta s-a decla de aşa numiţii săi aliaţi?“. taţie ce a avut loc la Verdun. şi duminică dimineaţa la întîl-
rat oficial că „pentru înfăptui nirea internaţională de popice
dintre selecţionata Văii Jiului
rea acestui acord în Tunisia Energia H unedoara-E nergia M ediaş 3-1 (1-0) şi echipa Medvegrad — Zagreb'
Jugoslavia.
se trimite o misiune economi EN IRLANDA situaţia continuă să se menţină încordată Timpul favorabil din după a- ră liberă, de la circa 20 m.
că, americană condusă de ami mîazia zilei de duminică, a atras (min. 88). Intîlnirea s-a desfăşurat în*
tr-o atmosferă prietenească. Dej
ralul Strauss. Unele organe DUBLIN 8 (Agerpres). In regim militar mai ales în regiu acţiunilor patrioţilor irlandezi. pe stadionul „Energia“ din Hu A arbitrat corect Ion Căpi- şi în prima zi gazdele condu
ale presei franceze îşi manifestă Irlanda situaţia continuă să se nile de frontieră dintre cele două Agenţia United Press .sublinia nedoara, peste 4.000 de specta tanu din Bucureşti, ajutat la tu ceau cu 50 popice, în cea de a
neliniştea în legătură cu’ călăto menţină încordată. Corespon părţi ale ţării. Corespondentul ză că numai în ultimele luni .ca tori, care au asistat la prima şe de Mihai Nemeş — Petro doua, oaspeţii, mai rutinaţi, au
ria acestei misiuni americane şi denţii agenţiilor de presă oc agenţiei United Press relatează întîlnire din cadrul „Cupei pri şani şi Crişan Aurel — Sime- eîştigat întîlnirea. Rezultatul fi
exprimă părerea că ea nu urmă cidentale relatează despre ac că „s-a ivit o adevărată ţară urmare a acţiunilor membrilor măverii“ dintre echipele divizi ria. nal : 3.213 la 3.187 lemne în
reşte numai obiective economice. ţiunile „armatei republicane ir a nimănui, largă de peste o „armatei republicane irlandeze“ onare Energia Hunedoara şi favoarea echipei Medvegrad.
Astfel, săptămînalul parizian landeze“ îndreptate împotriva milă în regiunile de frontieră, pagubele de pe urma deterioră Energia Mediaş. Partida s-a In deschidere, juniorii echi Sistemul de disputare a fost
„Perspectives“ scrie: Ar fi ciu ocupanţilor britanici şi despre unde circulă patrule înarmate. rii instalaţiilor militare se ridi desfăşurat într-o notă certă de pei Energia Hunedoara, au dis 100 bile mixt. S-au remarcat
dat ca un amiral să nu fie in sprijinul larg de care se bucu Oricine încearcă să se apropie că la milioane de dolari. Imen dominare a gazdelor, care au de la selecţionata Văii Jiului
teresat de problemele strategiei ră membrii acestei armate din de această regiune, mai ales în sa majoritate a populaţiei din înscris de trei ori prin Huzum pus cu 3 0 de Energia I.C.S.H. Iosif Belcsik, Sabin Trîf, Adal
navale şi să nu fie mai mult partea populaţiei atît din Uls- partea de nord, după lăsarea Irlanda de nord sprijină lupta (min. 21 şi 84) Smărăndescu echipă din campionatul regio bert Demeter şi în mod deose
preocupat de Bizerta şi insula tea cît şi din Irlanda de sud. serii, riscă să fie arestat sau pentru unificarea ţării. Recent, (min. 65), iar pentru medieşeni nal. bit Zoltan Albu, care a fost în
chiar împuşcat“. primarul oraşului Dublin a de a înscris Kurth, dintr-o lovitu
Djerba (baze navale franceze în In faţa intensificării acestor clarat că, potrivit datelor pro y , I. COSTEA
Tunisia — N.R.) decît de repar acţiuni ale „armatei republica In ciuda acestor desfăşurări venite din Irlanda de nord, în corespondent
tizarea surplusului de produse ne irlandeze“ autorităţile brita de forţe, autorităţile britanice cazul organizării unui referen
nice au instituit un adevărat nu pot împiedica continuarea dum în problema unificării ţă „Energia“ Petroşani - „Progresul“ Oradea 1-1 (1-0) vins la o diferenţă minimă de 5
alimentare americane... „Săptă rii, cel puţin patru din cele 6 popice de către căpitanul echi
Duminică după amiază miile cime şi pe jos. A plăcut întrea pei caspe, iugoslavul Raizici,
mînalul subliniază că poziţiile de oameni care se aflau pe sta ga lor apărare, iar de la înain care are în palmaresul său o
dionul „Energia“ din Petroşani, tare Demien, Barta şi Feren serie de victorii internaţionale.
districte ale ulsterului s-ar pro au asistat la meciul dintre e- czy.
chipele „Energia“ din looalitate De la oaspeţi s-a remarcat
NOTE ŞI COMENTARII nunţa pentru unirea cu Irlanda şi „Progresul“ Oradea. Arbitrajul satisfăcător, a lui prin precizia lansării bilei la i*
de sud. Ilie Drăghici-Bucureşli, a impri zolate, Ivan I.ezac.
Pînă în minutul 39 de joc, mat jocului o notă de perfectă
Aceasta nu convine însă cî- sînt de semnalat şuturile trase sportivitate. PETRU CIULAVU
de Gabor, Ferenczy şi Deleanu corespondent
tuşi de puţin guvernului brita
Copiii din S. U. A. declarat că „învăţătorii şl progra O carte albă nic. Agenţia United Press, ex-
plicînd măsurile militare prin
>au de ce să fie mîndri... mele didactice“ din America trebuie sau neagră? care autorităţile britanice caută şi mai multe lovituri de colţ ră
să dezvolte Ia copii o serioasă „răs să înăbuşe lupta pentru unifi
Preşedintele Eisenhower ne-a o- pundere pentru apărarea S.U.A. şi In timp ce forţele păcii din în carea ţării, arată că „Anglia în mase fără rezultat. Abia în mi n<5RZllM
bişnuit în ultima vreme cu multe pentru „întărirea Iumîi libere“. treaga lume depun eforturi intense cearcă din răsputeri să-şi men nutul 40, asistăm la faza mar
discursuri. Ei nu scapă prilejul de pentru a apăra pacea, la Londra a ţină controlul asupra Irlandei
Acum, copii din S.U.A. nu mai au fost dat publicităţii o carte albă de nord, dată fiind importanţa cării primului gol. O acţiune
a-şi spune cuvintul în orice ocazie de ce se plînge. Chiar dacă n-au care expune pregătirile de război acestei regiuni ca bază mili
ce se iveşte. Ba la o conferinţă de şcoli şi trăiesc în mizerie, ei tre ale Marii Britanii. Se arată că An tară...“. bine gîndită duce mingea pînă M IER C U R I 10 A P R IL IE 1957
presă, ba la „Consiliul reclamei", buie să fie mîndri că au o „serioa glia va continua cursa înarmărilor
ba la „Asociaţia naţională pentru să răspundere pentru apărarea atomice, mizîndu-se pe „perspecti Membri ai armatei în careul oaspeţilor. Ţiria: acor SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
invăţămînt". Deşi preferă de cele S.U.A.“... vele menţinerii încordării interna republicane Irlandeze dă corner. Sima trimite min
mai multe ori să atace furibund ţionale în decursul unei perioade gea la Faroaş II, acesta la rîn- ; DEVA: Frumoasele nopţii; Aventu PETROŞANI: Uraganul; SEBEŞ:
Uniunea Sovietică şi ţările de de EDUCAŢIE îndelungate“. In această carte se continuă lupta dul lui centrează frumos, iar ră la Marienstadt (matineu); ALBA Urme pe zăpadă; TEIUŞ: Muzică şi
recunoaşte că „populaţia din An Panaschiva venit pe centru in IULIA: Hazen şi Giamila; APOLDU dragoste; ZLATNA: Romanţa berli-
troduce mingea cu oapul în pla DE SUS: Sfîrşitul unei cariere; BARU neză; HUNEDOARA: Cinematogra
mocraţie populară, îi scapă uneori şi „made în S. U. A.“ glia e lipsită de apărare în cazul pentru eliberarea Irlandei să, fără ca portarul orădenilor MARE: Drum periculos; BRAD: ful de pe şantierul Bluming: Destinul
adevăruri mai „indiscrete“ despre unui război nuclear, dar nu se po de nord să mai poată schiţa vreun „V. I. Lenin"; HAŢEG: Brigada de unor femei; Cinematograful „I. C.
situaţia reală din S.U.A. Şi fiindcă tot veni vorba de copiii meneşte nimic de posibilitatea în- gest. tanchişti; ILIA: Ei au fost primii; Frimu": Un pichet în munţi; Cine
din S.U.A., trebuie să vă arătăm că cheerii unul acord pentru interzi LONDRA 8 (Agerpres). LONEA: Casa mult visată; ORAŞT1E: matograful „Filimon Sîrbu": Nepoţii
Cu toate că în Statele Unite se ei nu sînt totuşi lipsiţi de educaţie. cerea acestei arme de exterminare După cum anunţă agenţiile După pauză, oaspeţii au in Festivalul tineretului de la Varşovia; gornistului.
resimte lipsa de şcoli, iar mulţi Casă vă convingeţi vă relatăm un telegrafice occidentale din Bel- trat decişi pe teren să modifice
profesori sînt nevoiţi să şomeze, fapt petrecut recent în oraşul St. in masă. fast (Irlanda de nord), la baza
Eisenhower a lăsat să se înţeleagă Concomitent cu intensificarea aeriană engleză din Thorr He- scorul. Atacul lor a început să SELECŢIUNl DIN PROGRAMUL DE RADIO
joaoe mai legat. In minutul 54,
pregătirilor militare, noi impozite
Bartha bine lansat de Demien, Programul I. 6,00 Muzică uşoară; uşoară franceză; 19,55 „Noapte bună,
că ar fi zadarnic să se aştepte un Joseph (statul Mlssouri). Un băiat şi poveri insuportabile aşteaptă pe ad (comitatul Anlrin), pe al trage foarte puternic, dar Gram 6,25 Muzică populară romînească; copii": „Borta vîntului“ — poveste
ajutor serios din partea guvernului de 14 ani şi-a ucis cu focuri de oamenii simpli englezi. cărui teritoriu sînt situate in printr-un reflex salvează. Cu 6,45 „Clubul curioşilor"; 7,10 Muzică populară; 20,30 „Părinţi şi copii";
în acest domeniu. (El a „omis" să armă părinţii şi doi fraţi mai mici, stalaţiile radar ale N.A.T.O., a 2 minute mai tîrziu survine e- uşoară romînească; 7,35 Jocuri popu 22,30 Muzică corală; 22,50 Program
arate că o imensă parte a cheltu o fetiţă de 11 ani şi un băiat de 6 Dat fiind perspectivele sumbre ce galarea. Demien interceptează o lare moldoveneşti din regiunea Su de doine; Programul II: 15,00 Cu
ielilor bugetare ale S.U.A. sînt des ani. Fiind arestat .tlnărul criminal le oferă oamenilor muncii din An avut loc la 6 aprilie o explozie. minge şi după ce face „mat“ ceava; 9.00 Muzică din operete; 10,00 cîntecul şi jocul din regiune în re
glia, ne întrebăm dacă cartea pu Poliţia din Belfast cercetează apănarea gazdelor, marchează Muzică de cameră; 11,03 Teatru la giune; 18,55 Sfatul medicului: Albu-
cauzele exploziei. Se anunţă că nestingherit de aproape, 1—1. microfon: „Liceenii“ Adaptare radio minuria; 19,15 Pentru fiecare melo
fonică după piesa lui C. Treniov; 14,00 dia preferată; 20,03 Concert de seară;
tinate pentru fabricarea de arme a- a declarat că a comis această cri blicată Ia Londra, intitulată albă, în ultimele 4 luni aceasta este Din desfăşurarea jocului, a Muzică uşoară; 14,45 Muzică popu 23,15 Concert de noapte.
tomice şi cu hidrogen şî pentru ac mă întrucît tatăl său îi interzicea n-ar fi mai nimerit să se numească a treia încercare de a arunca reeşit că echipa „Energia“ mer
tivitate de subminare a ţărilor de neagră. Cel puţin aceasta reiese din în aer instalaţiile radar şi că ge în apărare, măi ales Faroaş lară oltenească; 15,05 Muzică din Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,15:
democraţie populară). Dar, pentru să folosească automobilul familiei. conţinutul ei. explozia a fost probabil provo II, dar stă mai prost ou înain opere; 15,35 Muzică uşoară; 17,35
a da unele „sfaturi“, Eisenhower a Să mai zică acum lumea că nu se cată de membri ai armatei re tarea. 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:2200:
; v:*u c. m. publicane irlandeze care luptă Un sfat bun nu strică; 18,30 Muzici
face educaţie în S.U.A. Cît despre orădeni, în partea 23,52: (programul I); 14,00: 16,00:
doua a jocului s-au reabilitat din opereta „Lăsaţi-mă să cînt" de
J pentru eliberarea Irlandei de jucînd tehnic, ou pase în adîn- 18,00: 40,00 21,00; 2300 (progra-:
nord. Gherase Dendrino; 19,10 Muzică
mul II). ,
Redacţia şt administraţia ziarului şir. 6 Martie nr, 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită In numim conform aprobării Direcţiunii Generale PJX.R. ar. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul întreprinderea Poligrafică 1 Mat' - DEVA
