Page 29 - 1957-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Anul ÍX. Mp. 724
(T )d e m n u l
O poveste adevărată
Prin luna martie a anului ceva, maistrul nu o să-l muştru- Pînă la terminarea timpului
1934 Gheorghe Szabo, împreună luiască că doar se cunosc de de topire complectă a şarjei din
cu alţi muncitori mineri din Pe-
irila, care deveniseră şomeri, au
pornit cu trenul spre Simeria,
în căutare de lucru. După multe
încercări zadarnice făcute la Hu­
nedoara şi Ghelar, au poposit
la poarta fostei societăţi „Titan-
Nădrag-Călan". Aici cu chiu, cu
vai Gheorghe Szabo a primit în­
cuviinţarea conducerii de a lucra
la sectorul furnale ca lăcătuş. Nu
i-a trebuit mult timp pînă cînd
şi-a cîştigat simpatia muncitori­
lor. Priceperea sa în meseria de
lăcătuş şi modestia de care dă­
dea dovadă în relaţiile cu munci­
torii, au fost mult apreciate.
Condiţiile grele de muncă, sala­
riul mizer şi lipsa celor mai ele­
mentare drepturi politice, l-a de­
terminat să se alăture tot mai
mult luptei pentru revendicări e-
conotnice şi politice. Cu această
ocazie, s-a dovedit a fi un bun
organizator. El continua doar în
această uzină tradiţia de luptă a
minerilor din mijlocul cărora a
fost nevoit să plece. Cu timpul
a devenit un muncitor de nă­
dejde al sectorului furnale. Mun­
citorii au început să-i ceară sfa­
turi pe care Szabo-baci, cum îi
spun ei, le dădea cu dragă inimă,
ajutîndu-i să se descurce în ori­
ce probleme.
Acum, Szabo-bacî. s-a făcut
cunoscut prin calităţile şi popu­
laritatea sa, în întreaga uzină.
Unii îi spun „veteranul uzinei".
Sfătuitor al tineretului
Felul cum „Szabo-baci“ a ve­
nit la Călan şi a muncit pînă
cînd muncitorii au devenit stă-
pîni ai uzinei, dîndu-i numele de
„Uzina Victoria" au rămas în a-
mintiri. Astăzi, Szabo Gheorghe
a devenit maistru. El conduce
cu îndemîoare lucrările ce se e-
fectuează la furnalul nr. 1.
In afară de aceasta, el se o-
cupă în mod special şi de edu­
carea tinerilor cu care lucrează,
de formarea lor ca furnalişti de
frunte.
Printre cei mulţi care au cres­
cut sub îndrumarea atentă a lui
Szabo-baci este şi Anton Răcea-
nu, acum şef de echipă. Cînd a
fost numit în această funcţie, el
a tinut morţiş să lucreze tot la
furnalul 1. Ştia că aici va avea
în permanentă sprijinul maistru­
lui Szabo, care l-a învăţat mese­
ria. Dar Anton Răceanu îşi mai
LUCRĂRI ce trebuie aplicate
':= = CULTURII DE PORUMB
Suprafaţa ce se va cultiva ou
porumb în acest an la noi în re­
giune va întrece cu mult pe cea
din anul trecut. Mărirea supra­
feţei cultivate cu porumb este
un mijloc de realizare a unei
oantităti mai mari de porumb.
Avînd în vedere însă faptul că
suprafaja nu poate fi extinsă la
infinit, pentru asigurarea unor
.recolte bogate este necesar să se
aplice o agrotehnică superioară.
In regiunea noastră nefiind o
staţiune experimentală unde să
se studieze diferitele lucrări ce­
rute de cultura porumbului în
condiţiile de climă specifice re­
giunii, .agricultorii noştri au fost
puşi de multe ori în situaţia de
a cultiva porumbul aşa cum au
învăţat de la părinţi sau de la
bunici. Acest lucru, desigur că
a avut repercursiuni asupra pro­
ducţiei.
Din analiza recoltelor obţinu­
te de gospodăriile de stat şi co­
lective, precum şi de diferiţi ţă­
rani muncitori fruntaşi în cul­
tura porumbului, în ultimii ani,
se vede în mod desluşit că se
pot realiza recolte mari, atunci
cînd se aplică toate lucrările
oerute de . porumb în conditiuni
bune şi la timpul potrivit. Se
poate da ca exemplu gospodăria
colectivă din Sebeş,- care a ob­
ţinut în anul trecut — de la po­
rumbul hibrid — peste 4.000 kg.
boabe la hectar şi gospodăria
agricolă de stat din Apoldu de
Sus ce a obţinut o producţie a-
semănătoare. Aceste realizări din regiunea noastră, reiese că Alaria Brumă, Rodica Herlea şi alţii
sînt o dovadă că recoltele de sporurile cele mai mari la po­ din grupa l-a, detaşamentul II, pre­
porumb pot fi ridicate în regiu­ rumb se obţin atunci cînd se a- găteau parcelele pentru însămînţat ri-
nea noastră cu condiţia apli­
Miercuri 10 aprilie 1957
5aauMaarae«aKHBM!
făcuse o socoteală. El credea că la acele aparatelor cum oscilau
dacă va veni aici şi va greşi cu la fiecare descărcare electrică.
multă vreme.
Intr-o perioadă Răceanu a în­
ceput să fugă după obţinerea de
cantităţi, în dauna calităţii. Sis­
temul lui de muncă a adus la
scoaterea unei fonte de proastă
calitate.
Szabo-baci a observat la timp
greşeala lui Anton Răceanu. A-
tunci l-a chemat la el, au stat
de vorbă, iar în cadrul unei con­
sfătuiri de producţie, cuvintele
maistrului i-au tăiat pofta lui
Anton Răceanu de a mai crede
pe viitor că Szabo-baci nu este
exigent. După ce au părăsit şe­
dinţa au rămas tot prieteni, iar
la furnal, colaboratori activi şi
părtaşi în reducerea declasatelor.
Iniţiativa veteranului
Descărcarea unei noi şarie de
fontă trebuia făcută la ora 16. Pe
lîngă furnal lucrau de zor mun­
citorii din schimbul lui Szabo-
baci. In acest timp, pe cer s-a
declanşat în zona furnalelor o lectrică. Deci, previziunea mai­
ploaie torenţială, însoţită de nu­ strului Szabo-baci s-a adeverit. K. V. A., ce alimentează cu crare de o importantă deosebită
meroase descărcări electrice. Atunci furnaliştii tineri au curent instalaţiile electrice de la tinerilor electricieni loan Colda,
Maistrul Szabo, care suprave­
ghea şi tabloul de comandă al
furnalului, privea cu încordare
IN MIJLOCUL PIONIERILOR
c lir x
O zi însorită. Uliţa satului Vinerea, velişte încinlătoare. Riul ce vine dins- dichi, spanac şt salată, iar alţi
părea pustie. Nici un trecător, nici
Un copil nu, se vedea. De după un
colţ;,, apăru o bă.tririicâ cu o şapă in
mină. Grăbii s-o ajung fi intrai in
vorbă cu ea. Ascuttindu-mă, bătri-
nica se o p ri:
—- Instrucloarea de pionieri, maică ?
Apoi, numai cu copiii poate să jic
— Bine, dar unde ?
— I-am văzut trecind cu sape şi
greble. Să şlii că s-au dus la grădi­
nă. Ai auzit că vor să lucreze o
bucată de pămint ?
— Tocmai de asta am şi venit.
— Atunci, maică, apucă pe huda
asta şi mergi drept înainte. Ai să-i
auzi de departe....
Cei care au pornit iniţiativa
Trecind peste puntea ce leagă dru­
mul de grădină, am întilnit o pri­
cării diferenţiate a măsurilor a-
grotehnice.
In cele ce urmează vom arăta
lucrările ce trebuie să se aplice
culturii de porumb .
Lucrări de pregătire a solului.
La toate plantele prăşitoare dar
mai .ales la porumb, pentru a
obţine recolte sporite trebuie să
se lucreze bine pămîntul încă
din vară, după ridicarea plan­
tei premergătoare. In regiunea
noastră porumbul se cultivă mai
mult după cerealele de toamnă
şi primăvară.
După recoltarea păioaselor se
recomandă să se execute dezmi-
riştitul pe toate terenurile de
cernoziom degradat de pe cele
două terase ale rîului Mureş, pe
toate terenurile brun-roşcate de
pădure şi chiar terenurile de
podzol de pe platforme şi pan­
tele dulci ale dealurilor de-a
lungul rîurilor în raioanele Alba,
Ilia, Orăştie şi Hunedoara, pre­
cum şi pe majoritatea terenuri­
lor din comunele raionului Se­
beş. Pe terenurile aluvionare cu
o textură pronunţat nisipoasă şi
pe cele cu pantă mare, şe ob­
ţin rezultate mai bune dacă în
loc de dezmiriştire se execută
direct arătura adîncă de 18 cm.
care se poaTe face’mai tîrziu,
după 15 august.
Din toate rezultatele experi­
mentale cu porumb, executate la
staţiunile experimentale din alte
regiuni unde există condiţiuni
de climă asemănătoare cu cele
( Continuare in pag. 3-a)
SEMNAREA PROTOCOLULUI
consfătuirii miniştrilor
N. S. H R U Ş C IO V decorai cu Ordtoul „le n in “
Sănătăţii din ţările
şi pentru a doua oară cu medalia de aur
„Secera şi ciocanul“
MOSCOVA 8 (Agerpres) TASS anunţă: frăţeşti
Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a decorat pe N. S. La 7 aprilie a .avut loc la Bu
cureşli semnarea protocolulu
Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., cu Ordinul „Lenin“ consfătuirii miniştrilor Sănătă
tii din R. P. Albania, R. P. Bul
şi pentru a doua oară cu medalia de aur „Secera şi ciocanul" garia, R. P. Chineză, R. Ceho
slovacă. R. P. D. Coreeană, R
de Erou al Muncii Socialiste pentru merite remarcabile în e- D. Germană, R. P. Mongolă, R
P. Polonă, R. P. Romînă, R. P
laborarea şi aplicarea măsurilor în legătură cu valorificarea Ungară, R. D. Vietnam şi
U.R.S.S.
pămînturilor virgine şi înţeleuile.
N. S. Hruşciov a fost distins cu titlul de onoare de Erou al
Muncii Socialiste în aprilie 1954 cu prilejul împlinirii a 60 de
4 pagini 20 bani ani pentru merite remarcabile faţă de partidul comunist şi
poporul sovietic.
'A—- -___ ___________ — ___________.
m m u r j n» « m p a i ' i g n m ! " .*: jr ţ m w i ^ j . m u L T ^ ^ q
Protocolul a fost sem nat:
pentru R P. Albania de dr. Ci-
ril Pistoli, prim locţiitor al Mi­
nistrului Sănătăţii; pentru R. P.
Bulgaria de dr. Petăr Kolarov,
ministrul Sănătăţii şi Prevede­
rilor Sociale; pentru R. P. Chi­
neză de dr. Cjan Kai, locţiitor
al ministrului Ocrotirii Sănătă­
ţii; pentru R. Cehoslovacă de
furnal, mai erau 30 de minute. Sectorul fruntaş dr. Zdenech Stîh, prim locţiitor
Maistrul şi-a dat seama că des­
cărcările electrice ar putea duce MINERI FRUNTAŞI; al ministrului jSănătătii Publi­
la întreruperea curentului şi ca ce; pentru R.P.D. Coreeană de
atare la oprirea complectă a Colectivul sectorului II — co­ colectivul sectorului II şi-a rea­
furnalului. Acest lucru .ar fi în­ lectiv ce s-a situat în fruntea lizat sarcinile de producţie în în lupta pentru dr. Li Ben-Nam, ministrul Ocro­
semnat pierderea unei cantităţi sectoarelor de la mina Ani- proporţie de 115 la sută. tirii Sănătăţii; pentru R. D. Ger­
însemnate de fontă. In acelaşi noasa, pe luna martie — se
timp repunerea în funcţiune a menţine şi în prezent în frunte. Locul II în întrecerea pe mină $!mai mult cărbune) mană de dr. Erwin Markusson,
furnalului necesita încă 12 ore In întrecerea ce se desfăşoară în îl ocupă colectivul sectorului III locţiitor al ministrului Ocrotirii
de muncă. Pentru aceasta Sza­ întîmpinarea zilei de 1 Mai, a-
bo-baci a hotărît ca descărcarea cest harnic colectiv a înscris cele Piscu, a cărui procentaj de în­ Sănătăţii Publice; pentru R. P.
şarjei să se facă imediat. mai frumoase realizări. In pri­
mele patru zile .ale lunii aprilie, deplinire a planului înscrie — iiil Mongolă de dr. Gurjavin Tu-
După indicaţiile maistrului, vaan, ministrul Ocrotirii Sănă­
muncitorii au trecut să facă pre­ pentru aceeaşi perioadă — cifra
tăţii Publice; pentru R. P. Po­
gătirile necesare. In scurt timp, de 109,6 la sută.
prin jghiabul furnalului a înce­ lonă de dr. Rajmund Baranskl,
put să curgă fontă topită.
ministru] Sănătăţii; pentru R.
Bucuria descărcării acestei
şarje înainte de vreme, a fost şi E x e mpiu viu P. Romînă de dr. Voinea Ma-
mai mare pentru maistrul de
schimb şi pentru ceilalţi munci­ îinesed. ministrul Sănătăţii şi
tori cînd peste 15 minute în fur­
nal s-a produs o descărcare e- Dintre brigăzile de mineri gostea de muncă a fiecărui mi­ Prevederilor Sociale; pentru R.
care au dobîndit cele mai fru­ ner din .această brigadă a făcut
moase realizări în primele zile c.a în decurs de numai 4 zile P. Ungară de dr. Dolleschall
ale lunii aprilie, se numără bri­ să fie extrase peste sarcinile de
gada lui Aurel Cristea, ce în plan 209 tone de cărbune. Frig\es, ministrul Ocrotirii Să­
prezent este condusă de Nicolae
Petric. Organizarea temeinică, Munca lor este un exemplu nătăţii; pentru R. D. Vietnam de
munca spornică, precum şi dra­ viu pentru fiecare miner de la
Aninoasa. dr. Hoang Tich Tri, ministrul
Ocrotirii Sănătăţii, şi pentru
U.R.S.S. de dr. M. D. Kovrighi-
na. ministrul Ocrotirii Sănătăţii.
La semnarea protocolului au
asistat personalităţi ale vieţii
medicale din tara noastră, pre­
Hotăin rea sor a prins viaţă cum şi membrii delegaţiilor mi­
nisterelor Sănătăţii şi reţelelor
Transformatorul de 300 a încredinţat această lu­ de ocrotire .a sănătăţii din tari­
le prietene
SILV IU IOVAN
{Şef de brigadă la sectorul II al J In încheierea festivităţii, dr.
Voinea Marinescu a mulţumit
mai învăţat ceva de la „vetera­ suprafaţa minei Aninoasa, ne­ loan Borody şi Traian David. minei Uricani reprezentanţilor tarilor frăţeşti
nul“ lor. cesita înlocuirea. Conducerea Noua lucrare încredinţată a pentru activa participare la
serviciul electric de la mină, schimbul de experienţă şi lucră­
I. MANEA fost primită cu bucurie de tine­ rile de colaborare, subliniind că
rii electricieni. Ei au început lu­ diversitatea problemelor şi for­
melor organizatorice specifice
crul cu hotărîrea de a-1 executa fiecăreia din ţările participante
ia simpozion au arătat necesita­
cit mai bine şi într-un timp re­ tea şi utilitatea lărgirii conlu­
cord. Hotărîrea lor a prins via­ crării pe linia hotărîrilor luate
ţă, lucru ce a făcut ca produc­ în comun.
ţia să nu sufere cu nimic din (Agerpres)
pricina decuplării.
Conducerea serviciului elec­
tric al minei se mîndreşte cu ti­
nerele cadre calificate care ob­
pre munţii Cugirului, se desparte in pionieri, erau ocupaţi cu îngrădirea ţin deseori rezultate frumoase
două: un braţ căruia vinerenii ii locului. ..*.**> . . -v *. X O D E L E G A Ţ IE
spun „Apa morii" şi alt braţ „Apa — 'Plită 'ăts'dără', spiirie insfnicfSă- " LUCIA LICIU a Crucii Roşii din R.P.R.
de sub deal", "înconjoară o grădină rea, plantăm zece straturi cu ustu­ corespondentă a plecai la Geneva
roi, opt eu ceapă, o parcelă cu ri­ PRIMELE SUCCESE Duminică seară -a plecat la
de zeci de hectare. Este grădina co­ dichi, una cu salată şi spanac. Iar Geneva dr. Octavian Belea, pre­
ale minerilor şedintele Comitetului Central al
lectiviştilor. Unde se despart cele banii care-i scoatem prin vînzarea lor DIN LUPENI Crucii Roşii a R.P.R. şi general
două braţe, se formează un triunghiu. prin cooperativă îi depunem in contul de rezervă Radu Rusescu, vice­
Tocmai aci, colectiviştii au dat pio­ festivalului. Primele zile ale lunii aprilie, preşedinte al Comitetului Cen­
nierilor, la cererea lor, o bucală de au însemnat pentru colectivul tral al Crucii Roşii, pentru a
minei Lupeni şi primele succese. participa la cea de-a 76-a sesiu­
pămint s-o lucreze pentru !estival. Alte planuri ale pionierilor In această perioadă minerii a- iOSIF EISLER ne a Comitetului Executiv al Li­
cestei mine au extras 378 tone şef de grupă la sectorul I al gii Societăţilor de Cruce Roşie.
Şi iată-i pe pionieri, in acest colţ, de cărbune cocsificabil, peste
aplecaţi peste straturi, cu grebla în Da, planurile unităţii de pionieri sarcinile de plan. minei Uricani-
mină, lucrînd cu hărnicia unor furnici. sint frumoase. Ei mi se opresc aici.
Prezenţa lor, risetele vesele, jac ca După ce vor ridica recolta de vară, De pe acum, în fruntea între­
priveliştea să fie mai minunată, plină vor planta varză de toamnă. Tot cerii sînt brigăzile conduse de
de viaţă. Aceşti pionieri, din unitatea pentru festival, au întreprins o acţiu­ minerii Alexandru Poboreny şi
nr. 5 Vinerea, raionul Orăştie, au ne de colectare a borcanelor; strîn- Ştefan Dornic, de la sectorul II,
pornit iniţiativa de a lucra un lot gind pînă acum 90 de bucăţi. In pre­ precum şi brigăzile de tineret de' Contractări în comuna „FILIMON SÍR8Ü“
la sectorul IV B al tineretului,
pentru festival, chemînd la întrecere zent, pe lingă muncile în grădină, conduse de Alexandru Furo şi Sfeclă de zahăr mii care au contractat cu sta­
pionierii pregătesc un program artis­ Frederic Negler, care au dat cele
pe toţi pionierii din ţară. mai multe tone de cărbune peste La început, sătenii nu prea tul să cultive sfeclă de zahăr.
De departe se vedeau grupurile. tic. Banii slrînşi cu acest prilej, vor plan. voiau să contracteze sfecla de
Unii săpau şanţul, alţii îngrădeau lo­ fi vărsaţi tot în contul festivalului. zahăr. Trebuia să le vorbeşti Zarzavaturi
----- O ----- mult despse importanta şi avan­
cul sau făceau straturi şi plantau. •k tajele contractării acestei cul­ In cadrul asociaţiei cultivato­
In conful 501 turi, pînă să se. hotărască. Aşa rilor de legume şi zarzavaturi,
Dar unde să fie instructoarea? Nu Am stat muli de vorbă cu Aglaia a fost şi în comuna Filimon Sîr- Comisia de. femei din comuna
Pentru a contribui la fondurile des­ bu în .anul trecut. Acum, însă, Filimon Sîrbu, a însăminfat o
se vedea nici o faţă mai matură. Palamaru, instructoarea superioară a tinate festivalului tineretului, elevii văzînd avantajele pe care le-au suprafaţă de 2,50 ha. cu zarza­
şcolii elementare din Aninoasa, au co­ ¦avut acei care au contractat, vaturi. De asemenea, la iniţiati­
Iscodii cu atenţie, dar fără rezultat. unităţii. Tot discutind, mi-am dat lectat zilele trecute un număr de s-au convins că este numai în va tovarăşei Charlotta Butea,
peste 200 borcane şi sticle, pe care spre binele lor. Aşa se face că responsabila comisiei de fe*
Atunci, îiitrebai pe cel mai apropiat seama că la început o judecasem gre­ le-au predai magazinelor. Suma înca­ planul acestui an (două hectare) mei, s-au contractat cu coope­
sată a fost depusă în contul nr. 501 a fosl întrecut cu 50 de ari. rativa încă 4 ha., pe care să le
pionier, care răspunzînd salutului meu şit. E tînără, nimic de zis, n-are dc- — contul festivalului. Aron Ştaier, Petru Bnate şi Ni­ însămînteze cu legume şi zarza­
colae Popa, au fost printre pri­ vaturi.
cu un , salut voios de pionier", îmi cîi 19 ani, dar arc o mare capacitate i
Cele mai active membre ale
spuse : de muncă. Pune mult suflet în munca O nouă şarjă comisiei, au fost tovarăşele Va-
de fontă elabo­ leria Bonca, Emilia Balint, Va-
— Tovarăşa instructoare, este la cu pionierii. Unitatea pe care o con­ rată de furnaliş- leria Vîgău şi Sofia Nicoară.
tii de la Călan,
straiul acela. — apoi ta re: duce, este una din cele mai bune din vine să sporeas­
că realizările lor
— Tovarăşa instructoare! Vă caută regiune. La iniţiativa pionierilor de a în cinstea zilei
cineva I lucra un lot pentru festival, insiruc­ de î Mai.
loarea Aglaia îşi are şi ea partea sa
De lingă un strat, se ridică o In clişeu: fur-
iinără. Eram uimit de apariţia acelei nalistul Eronitn
Forai veghează
fetişcane, cu faţa. micuţă, îmbujorată de contribuţie. elaborarea.
de muncă. Nici nu era mirare că la In muncă, bine înţeles, este tot­
început n-o observasem. Aplecată deauna în fruntea pionierilor care au Două întovărăşiri apicole
peste strat, [aţa ei nu se distingea îndrăgit-o şt o respectă.
de ale celorlalte pioniere.
R. BU DIN
— Aglaia Palamaru, instructoarea
unităţii — se prezentă ea. j De cLirînd au luat fiinţă în picole se vede de la început o
satul Harjăgani şi în oraşul preocupare — care de altfel a
l-am spus scopul vizitei şi îm­ Brad, două întovărăşiri apicole fost stabilită şi in statut —
ît: care au intrat un număr de pentru crearea fondului de bază.
preună am pornit printre micii g o s­ 17 şi respectiv II familii de ţă­ întovărăşirea din satul Hărţă-
rani muncilori. Scopul întovă­ gani, de exemplu, a stabilit ca
podari. Tînăra instructoare nu tăcea răşirilor este de a creşte şi în­ fiecare familie de ţărani munci­
tori care intră în întovărăşire
o clipă. Povestea despre fiecare gru­ mulţi în comun stupii.
întovărăşirile şi-au întocmit să dea în fiecare an cîte un
pă, remareînd pe unii pionieri. roi de la fiecare stup pentru lăr­
statute proprii pe baza cărora girea fondului de bază. Produc­
Pionierii la lucru se orientează în întreaga lor ac­ ţia obţinută de la stupii care
tivitate. In statute, se prevede, constituie fondul de bază va fi
— lată acolo, grupa irigaiorilor. în primul rînd, că stupii se în­ valorificată prin unităţile O.C.L.
Sapă şanţurile. In caz de secetă, fo­ grijesc şi se păstrează în comun,
losim apa rîului. In grupa asta lu­ atlt pe timpul verii cit şi pe tim­ Alimentara şi prin cooperative,
crează cei mai voinici pionieri. Bura pul iernii, de d te un membru iar veniturile se vor folosi în în­
Serafim cslc un pionier bun. învaţă al întovărăşirii care are cunoş­ tregime pentru dezvoltarea pro­
bine şi îşi ajută colegii. Sînt buni tinţe largi în acest domeniu. prietăţii obşteşti a întovărăşi­
şi Vasile Scurcat Dorin Uritcscu si Stupii vor fi duşi în timpul ve­ rilor.
Ioan Brumă, care lucrează cu el.
rii în locurile cele mai 'bogate întovărăşirea apicolă din
Riad pe ririd, insirucloarea vorbi in floră, iar pentru păstrarea lor Brad a stabilit să repartizeze
despre toate grupele organizate în pe timp de iarnă se vor cons­ pentru fondul de bază 10 la sută
scopul lucrării celor 5 ari de pămint, trui stupine speciale, proprietate din producţia globală obţinută
„toiul pionierilor pentru festival". comună a tuturor întovărăşiţi- în fiecare an.
lor.
Grupa l-a din detaşamentul 1, Ambele întovărăşiri au hotărit
(clasa V!l-a), răspunde de amena­ In statute se arată de aseme­ ca producţia obţinută de la
jarea straturilor şi de însămînţai. nea că cei ce intră în întovără­ stupii aduşi în întovărăşire să
Aici, pionierele Rodica Mihu, Elisa- şirea apicolă vor plăti o taxă fie repartizată membrilor în ra­
beta Crăciun, Marfa Herlea şi altele, de înscriere între 15—25 lei, port cu numărul de stupi cu
dădeau zor la nioelatul straturilor şi iar primirea de noi membri se care a intrat fiecare în întovă­
plantatul usturoiului şi a cepei. va face numai de către aduna­ răşire.
rea generală a întovârăşiţilor.
Virginia Răceanu, Ioan Brumă, IOAN MANATIE
La cele două întovărăşiri a-