Page 30 - 1957-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 724

In cinstea celei de a 40-a aniversări r lanza îşi schim bă albia
a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
Pînă şi în timpurile celor ? amenajat amplasamente pentru

Colectivele unor mari între­ La aceasta a contribuit folosirea mai aspre geruri, activitatea pe de O. EMELIANOV aruncarea zăpezii. Pentru cp
prinderi ale industriei sovietice pe scară largă a tehnicii noi şi lauza nu încetează. Circulă cu-
a metodelor înaintate de mun­ ferele „Năşiră" şi „Kolomtia", ? troienele de zăpadă să fie duse
care participă la întrecerea so­ că. In bogatele zăcăminte pe­ plescăiesc cu cupele lor în apă
cialistă în cinstea celei de a trolifere din R.S.S. Tătară dragele, ce scot la suprafaţă mai repede in rîul Moscova, se
40-a aniversări a Marelui Oc­
noton se revarsă peste creastă sporeşte debitul lăuzei. In a-

spumegînd torentele de apă. cest scop se dă în exploatare

tombrie au îndeplinit înainte de sondorii din Alîntetievsk au fo­ nisip şi pietriş, se cufundă sub Din camera dispecerului se canalul Lihoborski care este
termen programul de producţie
pe primul trimestru al anului rat de la începutul anului peste apă scafandri. văd bine bieful amonte şi cel prelungit pînă la cursul supe-
1957 şi au dat peste plan o
mare cantitate de metal, com­ 30 de noi sonde. Unul dintre cei mai buni cu- aval al rîului. Barajul ridică fior al rîutui şi permite apei
bustibil, maşini şi mărfuri de
larg consum. Sporesc producţia şi între­ noscători ai rîului este ingine- nivelul apei cu 4 m., alimen- să se scurgă din locul de acu-

Metalurgiştii din Ucraina au prinderile constructoare de ma­ rul I. 1. Cimel. El conduce o tind cu apă regiunea care cu- mutare.
îndeplinit înainte de termen şini. Uzina ,,Kirov“ din Lenin­
planul producţiei de oţel şi de interesantă instalaţie — nodul prinde localitatea Lefortovo, In fiecare zi, la ore fixe, se
laminate. In comparaţie cu a- grad, una din cele mai vechi
ceeaşi perioadă a anului trecut din ţară, a îndeplinit cu şase hidraulic de pe lauza. Pentru podul uzinei Electrice, Sokol- măsoară nivelul lăuzei. Rîul
producţia de oţel a crescut în zile înainte de termen progra­
republică aproximativ cu 6 la mul trimestrial, Uzina construc­ a ridica nivelul rîidui, în apro- niki, este foarte capricios. El spume-
sută, de laminate — cu 10 la toare de maşini din Herson care
sută. a îndeplinit planul trimestrial pierea cheiului Razutnovski al- lauza este o cale de apă ne- gă, se umflă în zilele cu ploi
cu 104 la sută, a produs peste
Din numeroase regiuni ale 3.000 de combine pentru recol­ bia a fost stăvilită cu un barpj, obişnuită. Navigaţia de pe a- puternice, sau cînd se topeşte
Uniunii Sovietice sosesc ştiri tarea porumbului.
despre succesele în muncă ale s-a construit o ecluză. ceasta nu încetează nici iarna, zăpada. Şi iarna a fost anul a-
minerilor. In Ural au îndeplinii' Importante realizări au obţi­
înainte de termen planul trimes­ nut energeticienii sovietici. Hi­ ... Construcţii înalte, îmbrăca- Un dispecer este întotdeauna cesta deosebită. Cînd ger, cînd
trial minerii din bazinul carbo­ drocentrala „V. I. Lenin“ de pe
nifer Kizel. Minerii din sudul Tinerii muncitori ai Combinatului Triohgornaia Manufaktura" din Mos­ te în piatră de culoare deschi- de serviciu, lucrătorii care fac căldură cu ploaie care topeşte
Uralului (combinatul „Celca- cova se pregătesc intens pentru cel de al Vl-lea Festival Mondial al Tine­
binsk-ugol“) au sporit extrac­ retului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie. Tinerele muncitoare pregă­ să, semănînd cu nişte turnuri ^rea°ă prin ecluză navele zăpada şi dezgheaţă pămîntul.
ţia de cărbune în această peri­ tesc diferite amintiri pentru participanţii la Festival.
de pază, podeţe ajurate peste întotdeauna gata. Trecînd prin sala maşinilor
oadă cu 4,7 la sută dînd peste
plan 70.000 tone de cărbune. rîu, barajul. Cu un zgomot mo- Recent încă, cuterile şl şle- noţ am observat fără să vrem -
purile puteau^ trecînd pe tîngă! că aici nu exlstă personai 'de
In Kuzbas extracţia medie zil­
Nipru a furnizat industriei, col­ Primul sfredel cu vibrator Livezi pe malurile Amurului ecluze să ajungă numai pînă exploatare. S-ar părea că mo- !Î
nică de cărbune a crescut cu hozurilor şi sovhozurilor din su­ ta Lefortovo mat departe insă toarde stan în rezervă Dar ^
dul ţârii cu 80 la sută mai mul­ La rocile dure din cîmpul mi­ Pomi fructiferi în regiunea că vara temperatura aerului este drumul eta barat de bancurile crurUe nu sînt a?a_ In fiecare
17.500 tone. Au sporit produc­ tă energie electrică decît în pri­ nier de La Lenmogorsk (Razah-
mul trimestru al anului trecut. de nisip. Acum" cuierele şi şle- secundă ele pot fi puse în func-
ţia şi minerii din Donbas, din purd-e se ridica tn susai rîului ţm ne. Şi acest lucru îl face un
Succese în muncă au obţinut stan) a fost încercat cu succes Amurului? Acum un sfert de Cu cîteva grade mai ridicată la pînă la podul uzinei electrice si om _ dispecerui ?ef_
bazinul Moscova şi alte bazine
deasemenea colectivele unor primul sfredel cu vibrator. Cu veac acest lucru era socotit 30—35 cm. deasupra solului de- A fost nec,esar sa se mcunc, e.a. scăx ITni.ma nod,ul,ui. h, i.d, raul,i,c est.e
carbonifere.
In Uralul de vest diferite întreprinderi din alte ramuri ajutorul acestui sfredel în trei drept o aberaţie. La expoziţia a- cît la 2 m., iar viteza vîntului oÎfU.tZ***** « “ '
ale industriei sovietice. In pri­ ore au fost săpaţi 53 metri li­ gricolă regională din Blagoves- şi puterea de evaporare sînt de
exploatări petrolifere au sporit
mul trimestru al anului curent, niari de sondă avînd un dia­ censk, în toamna anului trecut 2—3 ori mai reduse la această "
extracţia de titei cu 35 la sută.
T r A f ' T ' Atextiliştii de la combinatul „Tri- metru de 125 mm. Sapa a par­ vizitatorii expoziţiei au putut înălţime. Trebuia deci ca ramu­ ele podurilor tnRuete S-au ”caolne-- rea
Ţiţei extras din mine ohgornaia Manufaktura“ din
Moscova au produs peăte plan curs o distanţă de 41 m. fără să vedea mere, pere, prune şi ci­ rile pomilor să nu depăşească struit noi cheiuri, nul se adin- A, JL*
In apropiere de Uhta — ora­ 800.000 m de ţesături. Din VIa- fie rectificată. Noua garnitură reşe cultivate în regiunea Amu­ înălţimea de 35 cm., deci aproa­
şul petroliştilor din nord — ţi­ de foraj se compune dintr-un vi­ rului. pe să se întindă pe pămînt. In ceşte. In prezent începînd de U™ple f ?U, aP % chl^
ţeiul se extrage din mine. Cu divostok s-a anunţat că pescarii brator, un dispozitiv de acţio­ 1935 L. Hudiakov a plantat o
15 ani în urmă aici a fost des­ din ţinutul Primorle au pescuit nare, o prăjină de foraj şi o Clima acestei regiuni din Ex­ astfel de livadă la noul pod Matrosski se con- ba mvelul barajului... El vede,
coperit zăcămîntul de ţiţei as-- peste 280.000 de chintale de tremul Orient este aspră: veri­
faltos greu de la Iarega. Uria­ sapă armată cu un aliaj dur, le sînt întotdeauna răcoroase, Această livadă există şi as- struieşte o altă albie rîului ca Pe “n e, crayn df televizor,
şele lui rezerve au impreg­ peşte — cu 40 la sută mai mult cu mult vînt, iar iernile foarte lăzi pe o suprafaţă mult mai
nat porii stratului care este a- decît în perioada corespunză­ precum şi un palan pentru scoa­ reci cu zăpadă puţină. In acest mare şi produce anual recolte lauza. In apropierea depoului pe PuPl^rid Şâu de comandă
şezat la o adîncime de numai anotimp termometrul coboară îmbelşugate de mere de cea mai
200 de m. Din cauza marii vis- toare a anului 1956.. terea garniturii de foraj din adeseori la 40—45 grade, iar bună calitate. de tramvaie Rusakov în pri- currf se deschid, porţile, urmă-
cozităţi a ţiţeiului şi a unei pre­
siuni insuficiente în strat, ex­ sondă. măvara aceasta apele vijelioa- reN,e reRl,niU de funcţionare al
ploatarea acestui zăcămînt prin
metoda obişnuită s-a dovedit se ie primăvară vor curge prin motoare'or ?'
imposibilă. Inginerii sovietici au
luat o hotărîre îndrăzneaţă: să atbia nouă. melor.
extragă combustibilul lichid
după procedeul prin mine (ul­ — Barajul nostru, spune I. La nodul hidraulic lucrează
terior acest procedeu a fost de­
numit „procedeul Uhta de ex­ pămîntul îngheaţă pînă la o a- Cam în acelaşi timp cu Hu- Cimel, va permite să se regie- un colectiv nu prea mare dar
tracţie a ţiţeiului din mine“).
Astfel mine pentru extracţia ţi­ APA TAIE OJELUL dîncime de peste 2 m. Cum pot diacov, alţi horticultori — I. menteze regimul rîului. In pre- Urte închegat. Cu forţele lor
ţeiului au fost construite pentru
prima oară în U.R.S.S. şi în fi cultivaţi pomi fructiferi în a- Hudolei, R. Beleţki şi M. Dudnin zent asigurămun debit de apă
prezent ele sînt cele mai mari
Maşina poate arunca 1.200 li­ ceste condiţii vitrege ? Cu toa­ — au început să cultive în col­ de 3 mc. pe secunda. In zilele „ „, .
din lume. tri de apă pe oră cu o presiune hozurile regiunii unele varietăţi
In timp ce în străinătate ...In faţa compresorului se de 2000 atmosfere. Industria te acestea s-au găsit entuziaşti de pomi fructiferi miciurinişti şi apelor mari de primăvară a- [ePara u^ reaS a instalaţie, o
pune o placă de oţel în grosime sovietică a început să producă din Europa centrală.
extracţia ţiţeiului din mine se de doi milimetri. Laborantul asemenea compresoare. care nu s-au lăsat descurajaţi ceastă cifră sporeşte de 10 ori. '¦ntrejin într-o ordine exem- p
pune în funcţiune motorul şi un In prezent pomicultura a de­
foloseşte în straturi epuizate, ca jet subţire de apă, aruncat cu înainte tăierea unuia sau al­ uşor. Atîta timp însă cît culti­ venit în colhozurile din regiu­ In aval de nodul hidraulic s-au piară. (
putere, străbate oţelul cu o vi­ tuia dintre materialele dure se nea Amurului una din ramurile
metodă secundară de exploata­ teză ce depăşeşte pe cea a su­ executa cu ajutorul unui instru­ vau varietăţi locale de pomi
netului. După cîteva secunde la­ ment cu o duritate relativ mai agricole cele mai practicate. In
re, la Uhta aceasta este o me­ borantul ne. prezintă placa. Apa mare. Dar toate aceste instru­ fructiferi totul mergea bine. anul 1956 colhozul „Luci“ (din O staţiune astronomică de altitudine
a făcut aici un orificiu.. Hidro- mente se uzează repede. „Bur­ raionul Ivanovka) a obţinut o
todă de exploatare primară. compresorul, care formează je­ ghiul hidraulic“, după cum este Cum încercau să cultive varie­ recoltă de 55 chintale de mere
tul de apă posedînd o asemenea la hectar.
De la crearea minelor din forţă, a fost construit de un lesne de înţeles, nu se uzează. tăţi de pomi fructiferi din Eu­ Nu departe de Kislovodsk, pe zic internaţional. Aparatura in­
Anul acesta în regiunea Amu­ piscul de munte acoperit de ză­ stalată aici permite să se facă
Uhta s-au extras aproximativ grup de colaboratori ai labora­ In afară de aceasta eficacitatea ropa, sufereau un eşec total. padă Şat-Jat-Mas, la o altitudi- observaţii asupra coroanei sola-
torului de fizică pentru presiuni rului iarna a fost ca de obicei ne de 2.136 m. deasupra nivelu- re, sg se scoată fotografii în
4.000.000 tone de ţiţei asfaltos, supraînalte al Academiei de Şti­ afecţiunii jetului de apă nu este Natura părea a. fL.demeîndupler lui mării, este aşezată staţiunea
inţă a U.R.S.S., sub conducerea Timp de cîteva săptămîni termo- astronomică de altitudine a Aca­ verde, roşu şi infraroşu. Obser­
care constituie o materie primă lui L. F. Vereşciaghin, doctor în funcţie de duritatea metalului. Cat. ,,VyuA .... ..., metrul a arătat invariabil 30 de demiei de ştiinţe a U.R.S.S.. vaţiile asupra soarelui se fac
grade sub zero. Aerul era uscat. condusă de M. N. Gnevîşev,
preţioasă pentru prepararea bi­ El taie cu egală uşurinţă atît La sfîrşltul secolului trecut şi In această perioadă horticultorii candidat în ştiinţe fizico-mate- neîntrerupt şi alcătuiesc partea
au stat la posturile lor. Ei au principală a activităţii staţiunii.
tumurilor pentru lacuri şi pen­ începutul secolului actual, I. matice. S-au strîns multe materiale ofe­
rind un mare interes ştiinţific.
tru îmbrăcăminte rutiere, pentru Efremov, horticultor cunoscut Această staţiune care este o

producerea, uleiurilor lubrefian- pentru experienţele sale în Ex-

te rezistente la ger şi a petrolu­ tremul Orient, a încercat fără

lui cu o cifră octanică ridicată. prea mare succes să cultive pes­

te 200 de varietăţi europene.

Unele ¦dintre acestea piereau săpat prin zăpada albă, neatin­

în ştiinţe fizlco-matematice. lemnul, cît şi metalul. după prima iarnă, altele după să, ca să dea de ridicăturile ca filială a Observatorului din Pul­ La staţiune a fost instalat un
doi sau trei ani. nişte pătrate regulate. Fiecare kovo, se pregăteşte pentru exe­ puternic radiotelescop, care este
dintre aceste ridicături reprezin­ cutarea lucrărilor ştiinţifice pe folosit pentru observaţii specia­
Entuziaştii nu se dădeau însă tă un arbore fructifer acoperit baza programului Anului geofi- le asupra coroanei solare.
bătuţi, ei căutau noi metode. In cu grijă pentru a fi ferit de fri­
cele din urmă L. Hudiakov, ex­ gul iernii. Ei sînt acoperiţi cu Scurte ştiri
zăpadă pentru a fi mai bine fe­
perimentator din Zeia, a găsit o

soluţie ingenioasă. După obser­

vaţii îndelungate el a constatat riţi împotriva gerului. Se întîmplă ca o plantă să însă suficient să se aşeze piesa

Folosirea ultrasunetului la pescuit fie verde, să aibă un aspect în razele unei lămpi luminis­
normal, dar în realitate să fie cente cu vapori de mercur la

síum im sm Oricît ar privi cineva în adîn- de peşte şi se pot obţine date afectată de o boală sau să fie joasă presiune pentru ca în me­
cimea mării nu va vedea nimic în legătură cu adîncimea apei pe cale de pieire. Unul din in­ talul iluminat să se contureze
La uzina metalurgică „K. E. Voroşilov“, a luat sfîrşit construcţia pu­ în afară de crestele de valuri şi relieful fundului. Principiul dicii stării plantelor îl constituie
ternicului cuptor Martin nr. 7. In fotografie: noul cuptor Martin nr. 7. sau de imaginea cerului albas­ de funcţionare al instalaţiei este conductibilitatea electrică a ţe­ imediat fisura înainte invizibilă.
tru reflectat în oglinda apei. Ni­ simplu: un emiţător de ultrasu­ suturilor lor. Pe principiul aces­ Piesa poate fi recondiţionată
meni nu poate să vadă ce se net trimite în fundul mării im­ tei corelaţii a fost elaborat şi
petrece în fundul mării. Cum pulsii ultrasonore; reflectîndu-se realizat un aparat cu ajutorul folosind procedeul încărcării cu
poate fi deci depistat peştele ? de la fundul mării aceste impul­ căruia se controlează pe loc, vibraţii electrice, elaborat de
Unde trebuie aruncate plasele ? sii sînt înregistrate automat în după valoarea devierii unei re­ G Klekovkin, inginer la o uzi­
zistenţe electrice, starea de să­ nă din Ccleabinsk. Piesa care
Totuşi pescarii au acum po­ receptor. Atunci cînd o navă tre­
sibilitatea să răspundă la aces­ nătate a plantelor. se roteşte într-un jet de lichid
te întrebări. Cu ajutorul noii in­ ce deasupra unui banc de peşte, răcit şi o sîrmă vibratoare, care
-Ar serveşte ca electrod, sînt conec­
stalaţii pe bază de ultrasunet înregistrarea se modifică şi după tate la curentul electric. Sîrma
„Nol-5 R“ se pot stabili ampla­ Rebuturile de pe suprafeţele se topeşte şi remediază defec­
caracterul ei se poate stabili lo­ tul.
netede ale pieselor de oţel sînt
?

sarea şi dimensiunile bancurilor cul şi dimensiunile bancului. invizibile cu ochiul liber. Este La Institutul politehnic din

R.S.S. Bielorusă s-a realizat un

In ultimii ani Institutul unional de nizmu” s-ati strîns cile 3.000 kg. boa- cireada de vaci mulgătoare raţii de pure. In acelaşi timp iarba de producţiei de cartofi tn colhozurile rile de cartofi şi să menţină pămîn- regulator automat individual al

selectie şi genetică „T. Lîsenko”, a be şi 60 tone coceni pentru însilozare furaj cu predominarea porumbului în- Sudan a încolţii bine la adăpostul regiunii Odesa. tul lot timpul tn stare afinată şi fără temperaturii aerului în casele
cu încălzire centrală cu apă de
obţinut zeci de diferite soiuri de grîu li ha. siloz. A fost reorganizat şi conveie- porumbului şi după strîngerea recol- N. Sokolenko, candidat in ştiinţe buruieni. Aceste procedee agrotehnice orice sistem. Regulatorul se

de toamnă, orz de primăvară şi de Narghis Ruzaeva, agronom în acest rul verde menit să asigure animalele tei de porumb a început să acumule- biologice, a ajutai colhoznicilor din simpleasigură gospodăriei strîngerea compune dintr-un element emi­
ţător pe bază de rezistenţă ter­
toamnă, porumb, iarbă de Sudan,lu-colhoz, a expediat seminţealtor ar- Cu nutreţuri verzi din primăvara tim- ze rapid masa vegetativă. artelul „Cel de-alXVII-lea Congres de recolte bogate la această cultură mică cu semiconductori, care
reacţionează Ia variaţiile tem­
cernă, roşii, şi alte culturi agricole, teluri din raion în vederea însămîn- puriu pind toamna tîrziu. In urma Anul trecut colhozul a obţinut de al partidului” din raionul Bcrezovka va,or°asă. institutului peraturii aerului, şi dintr-un
Anul trecut lucrătorii mecanism care conectează sau
sSooiiuurrii pnrreeţtiionaassee udee garuîu ude toamnă .tării acestui soi rpee o,goarele lor. încă schimbărilor recomandate de institut, la semănaturile i.n n.nd.uri. d.ese, d.a- să„ organizeze în mod raţional semă- ori pe te-
ca Odesskaia — 3" Odesskaia — anul acesta în colhozul „Put k r s-au deplasat de sute de lucrători-
ren> acordlnd colhoznicilor,
12” "şi ,Odesskaia - '16”sînt râs-kommunizmu" noul soi vafi semă- a crescut considerabil recolta la hec- torită ierbii deSudan, unsurplus de natulacesteiculturi în cuiburi aşezate

pîndite "pe întreg cuprinsulţării şi nat peo suprafaţăde 200 ha. tar decu,turi furaieresemănale Pe 18 tone masăverde la ha¦Abundenţa înpătrat. Inprezent această gospo- lor din S.M.T.-uri şi sovhozuri un deconectează întregul aparat de

silit semănate pe milioane de hectare. Lucrătorii institu- dărie strînge anual mare ajutor pentru creşterea croduc- încălzire, cu excepţia primei
secţii. Acesta nu perturbează
Astfel, griul de soi „Odesskaia" ocupă !uild nu numai că Institutul acordă jutor ştiinţific de pe fiecare hec- (iei Ia ha a culturilor agricole, hidrodinámica fluxurilor din
tar de două ori mai In cursul anului la institui şi în ţevi.
^numai în colhozurile şi sovhozurile obţin pentru colho- mulţi cartofi de- palatele raionale de cultură au fost
¦&
din Ucraina o suprafaţă de 8.000.000 Zuri şi sovhozuri
Procedeul prin vibraţie de
hectare. noi soiuri de culturi colhozurilor : cît celelalte gospo- ţinute multe conferinţe şt organizate producere a cherestelei — seîn-
dării din acest ra- numeroase consultaţii în problemele a- duri şi buşteni — înlătură cu
Institutul a obţinut noul soi de cerealiere şi de totul deşeurile. Aplicînd acest
procedeu nu se produce nici ta­
porumb „Odesskaia — 10”, care dă alte culturi, ei pa- ion. Astfel, în timp griculturii. S-au expediat în >’(ferite las, nici rumeguş, deoarece ce­
lulele fibrei lemnoase nu se sec­
in regiunile sudice din Ucraina şi tronează numeroase ce ‘ln 1954 colhoz- regiuni ale ţării aproximativ 1.500
ţionează, ci se desprind unele
R.S.S. Moldovenească o recoltă degospodării ajutîndu-le săridice toate cimpiileconveterului verde. S-a obţl- denutreţuri verzi apermis colhozu- nicii din raion au recoltat în medie colete cu seminţe de grîu, orz, po-
de altele. Prin metoda vibraţiei,
cca. 7.000—10.000 kg. şi mai mult. ramurile producţiei colhoznice. nut următoarea producţie de masă lui ca în perioada de primăvară şi de de ge jiecare hectar 4 tone cartofi, nimb, roşii şi alte culturi agricole ob-
din seînduri pot fi confecţionate
boabe la ha, precum şi 50'—6. .0 -to--n--e S. Ven„grenovski, candidat în ştiinţe verde ta hectar: 20 tone secară de vară să repartizeozre , fiecărei „vaci în colhozul jg g ţ de_a[ XVII-lea Congres ţinute în laboratoarele institutului.
piese profilate rare de obicei
coceni pentru însilozare, iar în regiu- agricole, cercetător la institut, a stu- toamnă, 25 tone gnu de toamnă 17 medie clte 8 0 - 8 5 kg. masă verde, al partidului" a obţinut cîte 9 tone. Actualmente institutul unional de
dau mari cantităţi de deşeuri.
nite cu precipitaţii mai abundente a- diat în colhozul „llici” din raionul toneamestec de ovăz şi orz, 25 tone Hrămreasuplimentară abundenta a In 1955 producţia medie de cartofi pe selecţie şi genetică „T. Lîsenko" desfă­
întregul raion a fost de 7 4 tone, şoară o vastă activitate pentru desco­ Se pot de asemenea exertna
proximatio 100 de tone masă de siloz Kotovsk, regiunea Odesa, cauzele ră- orz detoamnă, cîte 35 tone porumb măritsimţitor productivitatea vitelor perirea soiurilor de grîu de toamnă
găuri de orice forma şi se coa­
pa minerii în urmă a creşterii animale- ^ iarbă de Suclan. cornute mari. In 1956 crescătorii de
te chiar lustrui cheresteaua, in
Şi colhoznicii din R.S.S. Azerbaid- lor; proprietate obştească. El a consta- Instifutul fl organizat în colhoz se animale din colhoz au obţinui de la iar în colhozul respectiv de 15 tone. . ,, , pe
rezistente la ger. Anul acesta acest din urmă caz vihratoiul

tat că aici a fost greşit organizat fiecare din cele 233 vaci o producţie Anul trecui pe întregul raion s-au presează seindura şi fac? ca
mănarea în rînduri dese a porumbu­ medie de cîte 3.098 l. lapte — cu 862 strîns cîte 10,1 tone, iar în colhozul parcelele experimentale ale institutu­
fană au început să cultive porumb de conveierul verde. Animalele nu pri­ I. mai mult ca în anul orecedent. „Cel de-al XVII-lea Congres al parli- lui sînt încercate peste 100 diverse suprafaţa ei să devină neteda
in lu r — 20,7 tone la hectar. soiuri de această cultură, sînt organi­
soi „Odesskaia 10” Anul trecut meau cantitatea necesară de masă lui cu iarbă de Sudan. In ceea ce Cercetătorii ştiinţifici ai institutu- zate experienţe pentru studierea re-
!ui iau de asemenea parte activă la
producţia Ia ha a acestui soi a de- verde şii prin urmare, producţia de priveşte recolta de masă verde, po-

, năşit cea a tuturor soiurilor de po- lapte a fost redusă. rumbul. provenit de la aceste semănă-
f/
' r.umb cultivate aici pînă in prezent. Cu sprijinul institutuluit în colho- furi nu era aproape cu nimic inferior Lucrătorii institutului au învăţat zisim fei /fl ger a so/un7or hiM de de g

• în colhozul , Pui k kommu- nil „llici" au fost stabilite pentru porumbului de la semănături elaborarea măsurilor pentru sporirea colhoznicii să îngrijească just cîmpu- porumb.

ca o oglindă.

7