Page 31 - 1957-04

Nr. 724
Aşezată pe Valea Mureşului, comu­ căreia i.au dat numele de „Viată cînd nu se poate lucra Ia clmp, mulţi
na Sîntandrel, este considerată ca
una din cele mai bogate comune ale
raionului Hunedoara, Ţăranii de aci
sînt buni gospodari, oameni harnici,
iar pămîntul este deosebit de roditor.
Aci există un număr de comunişti
care prin activitatea lor de zi cu zi,
sînt în fruntea luptei pentru tradu­
cerea în viată a hotărîrilor partidului
şi guvernului, duc o muncă plină de
avînt pentru a-i face pe ţăranii mun­
citori să înjeleagă şi să aplice cît mai
bine politica partidului nostru.
Au păşit spre o viaţă nouă
Prin luna iulie a anului 1952, co­
muniştii din Sîntandrei au discutat
tntr-o adunare generală a organizaţiei
de bază, posibilitatea înfiinţării unei
gospodării agricole colective sau a
unei întovărăşiri agricole în comuna
lor. Cu această ocazie ei au luat ho-
tărîrea să desfăşoare o muncă asiduă,
pentru a atrage pe făgaşul socialis­
mului cît mai multe familii.
Din iniţiativa organizaţiei de bază,
au fost organizate conferinţe la şcoa­
la din comună, s-au organizat vizite
la gospodăriile agricole colective şi în­ Nicolae Rusan Ie-a vorbit cursanţilor
tovărăşirile din comunele învecinate,
agitatorii au vorbit de Ia om la om
despre foloasele pe care Ie au ţăra­
nii muncitori lucrîndu-şi pămîntul în
comun după metode agrotehnice îna­
intate.
Munca politică desfăşurată a dat
roade. In mai puţin de două luni,
44 familii de ţărani muncitori s-au
înscris pentru formarea unei gospo­
dării agricole colective Şi a unei în­
tovărăşiri agricole. Primii care s-au
înscris în gospodăria agricolă colec­
tivă au fost comuniştii Pavel Ursu şi
Emil Stoian. Exemplul lor a fost apoi
urmat de candidaţii de partid Eleono-
ra Băda, Juja Băda. Stelian Andră-
şel şi alţii, to{i ţărani muncitori frun­
taşi în lupta pentru recolte bogate, lecţiile şi seminariile la un nivel nizaţie de bază are posibilităţi să-şi me a contribuit în mod deosebit re a mărfurilor.
hotărîţl să pornească pe calea care
duce la o viată mai bună.
La început munca s-a desfăşurat
mai greu. Oamenii trebuiau Iămurifi
nu numai despre însemnătatea gos­
podăriilor agricole colective sau a în­ cătoare, lecţiile să fie mal pline de tărirea şi dezvoltarea continuă a gos­ asemenea, se poate evidenţia în­ să fie necesare unele mici retuşuri. ţii muncii. In primul rînd noi planului, ne îndreptăţeşte să
tovărăşirilor, ci şi asupra felului cum
vor lucra în comun. Organizaţia de
bază şi-a propus să-i convingă să in­
tre în G.A.C. şi în întovărăşire, în
primul rînd pe acel ţărani muncitori
care aveau pămînturile apropiate de
acelea ale majorităţii celor care au
făcut cereri.
Munca organizaţiei de bază a fost
încununată de succes şi în septem­
brie 1952, un număr de 18 familii de
(ărani muncitori din comună au con­
stituit gospodăria agricolă colectivă
Lucrări ce trebuie aplicate
de porumb
( Urmare din pag. l-a)
plică două 'arături, dintre oare
una în vară (dezmiriştitul) la
7—8 cm. şi una în toamnă (a-
rătură adîncă) la 20 om. In
cazul oîmd nu s-a anat în toamnă
se poate face o arătură de pri­
măvară devreme, la 16 om.
Ingrăşămintele. In cultura
porumbului se pot folosi îngră-
şămintele organice şi minerale,
cu rezultate bune. Dintre îngră-
şămîntele organice se foloseşte
gunoiul de grajd, iar dintre cele
minerale ingrăşămintele fosfaţi-
ce, azotate şi potasioe. S-a con­
statat că îngrăşarea terenului cu
20—30 tone bălegar de grajd
la hectar, aduce sporuri de re­
coltă între 250—900 kg. po­
rumb boabe. Aceasta cu condi­
ţia oa bălegarul să se îngroa­
pe odată cu arătura adîncă de
toamnă, sau cu arătura de pri­
măvară şi să fie bine fermen­
tat. In ceea ce priveşte adminis­
trarea îngrăşămintelor chimice,
pe diferitele tipuri de sol din re­
giunea noastră, s-a dovedit că
au un efect foarte bun asupra
producţiei, în special pe soluri­
le brun-roşcate de pădure, mai
puţin degradate.
Epoca de semănat. Pentru
reuşita culturii porumbului, de
mare importanţă este epoca se­
mănatului. Dacă semănăm prea
devreme, atunci temperatura
scăzută poate împiedica de la
început cre'şterea plantelor şi
producţia poate scădea. In
schimb dacă se seamănă prea
tîrziu atunci faza înfloririi şi
formării bobului cade la sfîrşi-
tul lunii iulie sau începutul lui
august, cînd în majoritatea ani­
lor sînt călduri mari şi secetă.
Ţinînd cont de aceste indica­
ţii, porumbul se va însămînţa
cînd temperatura în sol la adîn-
cimea de 10 cm. ajunge la 8—10
grade C şi se menţine mai multe
zile. De obicei, în anii normali,
această temperatură ajunge să
se menţină în sol — la noi în
regiune — în jurul datei de 20
aprilie. In condiţiile di-n acest
an, cînd s-a desprimăvărat mai
devreme, această temperatură se
nouă", iar alte 26 de familii cu peste
80 ha. pămnf, s-au unit în întovără­
şirea agricolă „Drumul socialismului".
In fruntea muncii politice pentru for­
marea G.A.C. şi a întovărăşirii, au
fost membrii de partid Solomon Te-
tea, Pavel Ursu, Emil Stoian, Nico-
lae Rusan, Horia Ursu şi alţi comu­
nişti din sat.
De atunci a trecut multă vreme.
Gospodăria agricolă colectivă şi înto­
vărăşirea agricolă s-a dezvoltat mult.
Astăzi în comuna Sîntandrel, doar 3
familii mai sînt în afara gospodăriei
sau a întovărăşirii şi, organizaţia de
bază luptă pentru a-i atrage şi pe a-
ceştia.
Comuniştii îşi ridică
nivelul politic
Pe Iîngă organizaţia de bază din
comună, funcţionează în acest an un
curs seral de partid, anul I. In fie­
care săptămînă, în ziua fixată, seara,
se îndreptau spre şcoală unde se ţi­
neau lecţiile şi seminariile,' peste 15
tovarăşi, membri şi nemembri de par­
tid, dornici să învefe cît mai mult.
Aci, la cursul seral, propagandistul
despre „Marea Revoluţie Socialistă
din Octombrie şi influenţa ei asupra
mişcării revoluţionare din {ara noas­
tră", despre felul cum au trăit şi cum
au luptat pentru eliberarea lor de sub
jugul moşieresc, oamenii muncii din
patria noastră, despre gospodăria a-
gricolă colectivă şi întovărăşirea agri­ Adunarea generală a organizaţiei de
colă şi despre multe altele.
Comitetul raional de partid Hune-.
doara, prin instructorul său Ion Şer-
ban, a acordat un sprijin preţios în-
vă(ămîntu!ui de partid de pe Iîngă or­
ganizaţia de bază din Sîntandrel.
Propagandistul cursului, Nicolae Ru­
san, a fost îndrumat şi ajutat să ţină
mai înalt, să-şi perfecţioneze metode­
le de predare şl să-şi îmbogăţească
cunoştinţele. Aceasta a făcut ca frec­
venţa Ia cursul seral să fie satisfă­
confinut şi mai bine înţelese.
Printre cursanţii cei mai buni s-au
dovedit a fi comuniştii Nicolae Bodea,
Sava Petru şi alţii, precum şi întovă-
lăşitul Miloş Sîncrălan.
In fruntea
acţiunilor gospodăreşti
Dacă treci prin comună, acum cînd
zilele de primăvară sînt frumoase, ai
să găseşti majoritatea locuitorilor din
Sîntandrei la munca cîmpului. Cum
se iveşte însă o zi mai posomorită,
va realiza mult mai repede. De
aceea, este necesar ca inginerii
şi tehnioiiemii agronomi să urmă­
rească zi de zi variaţiile de tem­
peratură din sol şi să facă cu­
noscut ţăranilor muncitori data
începerii semănatului la porumb.
Pe Iîngă aceasta, ei trebuie să
combată părerea acelora oare
susţin că boabele de porumb se­
mănate devreme muoegăiesc în
pămînt şi putrezesc dacă nu g ă­
sesc condiţii bune pentru răsă­
rire. S-a constatat că boabele de
porumb sănătoase şi bine usca­
te semănate devreme, rezistă
bine la umezeală şi răceală, nu
mucegăiesc şi răsar uniform
cînd începe căldura. Pentru ob­
ţinerea unei producţii ridicate şi
fără oscilaţii de la an la an la
porumb, semănatul devreme pre­
zintă mult mai multă siguranţă
decît semănatul tîrziu. Dat fiind
faptul că în regiunea noastră,
brumele de toamnă cad destul
de repede, — cînd multe din
culturi n-au ajuns la maturita­
te — fixarea epocii de semănat
a porumbului trebuie făcută cu
multă grijă.
Unul din mijloacele importan­
te pentru sporirea producţiei
porumbului este folosirea semin­
ţei hibride. Prin folosirea se­
minţei hibride, se realizează un
spor însemnat de recoltă care
variază între 15—30 la sută şi
chiar mai mult. Trebuie arătat
însă că acest spor de recoltă
creşte în mod progresiv cu ni­
velul lucrărilor agrotehnice fo­
losite şi cu ridicarea fertilităţii
solului. Producerea seminţei hi­
bride fiind o muncă relativ u-
şoară, toate gospodăriile agrico­
le socialiste trebuie să-şi pro­
ducă în acest an singure (sub
îndrumarea inginerilor agro­
nomi), cantitatea de sâmînţă
hibridă de oare au nevoie.
Prăşitul este lucrarea princi­
pală în cultura porumbului. De
timpul cînd este făcut şi de nu­
mărul suficient al pnaşilelor de­
pinde în mare măsură produc­
ţia ce se va obţine. Prăşitul
contribuie în primul rînd la
stîrpirea buruienilor care extrag
apa şi hnana din pămînt şi înă-
DRUMUL SOCIAL ISMULUI Pag. 3
a.
ÎMBUNĂTĂŢIREA
calităţii producţiei
turnate
ţărani muncitori participă la făcut de Problema reducerii rebuturilor La toate minele şi prepara- —0 ^ 0 — na de rearmat în fier galeria
cărămidă, prin muncă voluntară, pen­ sub procentul admis la produc­ ţiile din Valea Jiului, a început principală de la orizontul 561,
tru căminul cultural a cărui construc­ ţia turnată, este una din prin­ experimentarea noului sistem interviu cu tov. inginer pentru a lichida astfel cu stran­
ţie va începe în acest an. Alţii lu­ cipalele preocupări ale colecti­ de salarizare. Pentru buna re­ MSHAÎ jURCĂ
crează de zor la repararea şoselei, vului secţiei turnătorie de la uşită a experimentării şi pentru gulările datorite grelei !aprovizi­
care s-a şi terminat pe o porţiune dc Uzina „Victoria“ Călan. ca noul sistem să contribuie din şeful sectorului V onări cu material.
peste 2000 metri. Printre ei întîlncştl plin la creşterea nivelului de mina Lonea
întotdeauna pe comunişti şi pe depu­ După multe încercări, care Multă bătae de cap ne-a dat
taţii sfatului popular. n-au fost lipsite de eşecuri, s-au trai al muncitorilor mineri, con­ —0 * 0 — pînă acum curăţirea locurilor
obţinut şi rezultate bune. La ducerile sectoarelor de la toate RĂSPUNS: Sectorul nostru de muncă după terminarea
a reuşit, datorită muncii avîn- rambleierii. Acum încercăm să
Datorită grijii pe care o are or­ multe din sortimentele ce se minele, au elaborat din timp tate a minerilor să înde­ facem diguri pentru ca scurge­
ganizaţia de bază pentru bunul mers produc aci, procentul de rebut un vast plan de măsuri tehni­ rea apei să fie mai rapidă şi
al cooperativei, aceasta este perma­ s-a redus în mod simţitor, sub co-organizatorice, menite să a- plinească şi să depăşească pla­ deci, locul de muncă respectiv
nent bine aprovizionată cu mărfurile cel admis. sigure îndeplinirea ritmică a nul de producţie, în primul tri­ să intre cît mai curînd în plin.
cerute de consumatori. Cu sprijinul planului de producţie şi să asi­ mestru al anului, cu 1278 tone. Pentru reducerea posturilor ne­
membrilor de partid, cooperativa a a- La unul din sortimente însă gure o creştere substanţială a productive, am reorganizat
chizifionat în acest an însemnate can­ şi anume la radiatoare, procen­ productivităţii muncii, lucrul cel In luna ianuarie noi am reuşit munca echipelor de rambleia-
tităţi de fasole, floarea-soarelui şi ce­ tul de rebut se menţinea încă mai important ce stă în faţa să dăm patriei cu 361 tone mai lori, reuşind pînă acum să re­
reale, a contractat cu G.A.C. şî înto­ ridicat faţă de cel admis, deşi minerilor noştri. mult cărbune. In februarie deşi ducem 10-15 posturi neproduc­
cauzele care-i dădeau naştere am avut de întîmpinat o serie tive. La cariera de piatră prin
vărăşirea din comună, cantitatea de puteau fi uşor înlăturate, Pentru a vedea care sînt a- de dificultăţi atît de ordin me­ montarea în curînd a unui com­
3.000 kg. grîu şi 3.000 kg. promub. ceste măsuri, şi modul cum ele canic cît mai ales din cauza presor se va mări cantitatea de
Muncindu-se cu perseverenţă, vor contribui la îndeplinirea transportului care s-a „mişcat“ material obţinut prin puşcarea
Cresc rîndurile întărind răspunderea personală ritmică a planului, la sectorul greoi, am reuşit să depăşim to­ cu găuri lungi, deci şi în acest
comuniştilor faţă de muncă, executînd un V al minei Lonea. ne-am adre­ tuşi cu 156 tone planul la căr­ sector vom reuşi să creştem
control riguros asupra formării sat tov. inginer Jurca Miliai, bune. Luna martie a fost pen­ randamentul muncii.
O preocupare de seamă manifestă şi uscării miezurilor, cît şi asu­ şeful seciorului lată ce ne-a tru sectorul nostru o lună bună,
oiganizaţia de bază şi fafă de întări­ pra montării formei şi execută­ răspuns e l: căci am putut, ca urmare a în­ ÎNTREBARE: Cum se va
rea rîndurilor partidului. Ea foloseşte rii turnării, deficienţele s-au pu­ drumării tehnice mai active şi îmbunătăţi disciplina în muncă
în diferite acţiuni un larg activ fără tut înlătura. Au fost luate mă­ ÎNTREBARE: Care au fost concrete precum şi a aprovizi­ şi care sînt perspectivele ce
de partid, format mai ales din colecti­ suri ca fonta elaborată în cubi- premizele pe care v-aţi bazat la onării la timp cu goale şi stau în faţa colectivului pe
vişti şi întovărăşit! fruntaşi, învăţă­ louri să corespundă din punct întocmirea planului de măsuri lemn, să dăm peste planul sec­ care-1 conduceţi.
tori şi U.T.M.-işti. Muncind alături de de vedere calitativ sortimentu­ tehnico-organizatorice, menite torului 759 tone cărbune.
să contribuie la buna desfăşu­ RĂSPUNS: Disciplina în
comunişti şi luînd exemplul lor, mat lui şi să aibă temperatura pres­ rare a experimentării noii sala­ Paralel cu depăşirea ritmică
rizări în cadrul sectorului V a planului, colectivul sectorului muncă, o problemă destul de
mulţi tineri au cerut să intre în rîn­ crisă la turnare, iar formarea şi Lonea ? nostru a înregistrat o simţitoa­ spinoasă pentru noi în lunile
re creştere !a randamentului în treoute, considerăm că se va
durile candidaţilor de partid. turnarea să se facă cu respecta­ BUNA DESERVIRE îmbunătăţi simţitor prin !apli­
abataje. Dacă în ianuarie ran­ carea prevederilor noului sistem
rea prescripţiunilor tehnologice. a cumpărători tor de salarizare care lasă la jude­
damentul pe sector a fost de cata minerilor din brigăzi, ca­
bază a discutat pînă acum 6 cereri In urma măsurilor luate, lu­ O marfă bine prezentată atrage pe 0,990 tone pe post, în martie el zurile de absentare nemotivată
de la şut. Brigăzile de mineri,
şi a primit în rîndul candidaţilor de crurile s-au îndreptat. Pentru cumpărător. Acest lucru călăuzeşte în a crescut la 1,115 tone pe post, le-am alcătuit pe baza propu­
ca urmare a bunei organizări a nerilor venite de la şefii de bri­
partid pe colectiviştii şi întovărăşiţii prima dată, după mulţi ani, s-a muncă, pe fiecare din lucrătorii ma­ muncii de îndrumare tehnică şi gadă oare şi-iau ales oameni
a aprovizionării la timp a bri­
Doinei Moraru, Victor Boriţa şi alţii, reuşit ca în luna februarie 1957, gazinului de confecţii şi încălţăminte găzilor din subteran. Cu aceste cunoscuţi ca buni muncitori.
realizări colectivul sectorului Faptul că în !aceste zile au intrat
precum şi un număr de 3 membri de rebuturile la radiatoare să fie din strada Molotov nr. 1 din Hune­
nostru se prezintă acum pentru „în plin“ abatajele nr. 2 a lui
partid, toti fruntaşi în îndeplinirea reduse sub procentul admis. In doara. In acest scop, salariaţii aces­ experimentarea noii salarizări. Petric Petru si nr. 3 a lui Că 1
lin loan, abataje de mare capa­
sarcinilor ce Ie stau în faţă, în viaţa luna martie rebuturile la acest tui magazin au organizat în interiorul ÎNTREBARE: Care sînt mă­
politică şi în munca obştească a sa­ sortiment au fost reduse cu 2,5 magazinului o expoziţie de prezenta­ surile tehnico-organizatorice pe
care şi le-a propus să le înde­
tului. la sută sub procentul admis.
-k La rezolvarea acestei proble­
Ajutată de comitetul raional de par­
tid prin instructorii săi, această orga­
plinească sectorul V Lonea ? citate, precum şi însufleţirea
dezvolte şi mai mult iniţiativa şi spi­ ing. Achim Gîrloabă, care de La fiecare raion, cumpărătorii sînt RĂSPUNS: In luna aceasta în muncă de care dau dovadă
ritul de răspundere pentru a-i condu­ multe ori a stat ziua şi noaptea bine primiţi. Lucrătorii magazinului în faţa colectivului nostru stă brigăzile conduse de Ulrich Şte­
ce pe ţăranii muncitori din comună Ia în turnătorie, controlînd şi în- îi servesc conştiincios, arătîndu-le pro­ sarcina realizării şi depăşirii u- fan, Petric Petru şi !altele, pre­
obţinerea unor recolte bogate, la în­ drumînd munca turnătorilor. De dusele ce le au. nui plan sporit, precum şi creş­
terea simţitoare a productivită­ cum şi angajamentele pe care.
Deseori se întîmplă ca la confecţii le-au luat în vederea depăşirii
am căutat să asigurăm brigăzi­ fim convinşi că vom reuşi să
podăriei agricole colective şi a înto­ treaga conducere a secţiei şi In asemenea cazuri cumpărătorii lor din abataje, condiţii de luc­ îndeplinim şi să depăşim planul
vărăşirii agricole. colectivul de turnători care lu­ sînt îndrumaţi spre atelierul de re- ru în permanenţă prin eşalona­ sectorului pe luna aprilie. Pentru
crează la acest sortiment. tuşări al magazinului. rea preciisă în timp a intrării aceasta sîntem hotărîţi să tra ­
V. PÎŢAN ducem în fapt toate măsurile
fiecărui abataj în faza de ram-
Ioana e de prin părţile Bră- Ioana dovedi că-i e dragă şi citeau cărţi tehnice de spe­ bleiere. Am asigurat pentru fie­ tehnico-organizatorice pe care
cialitate. care brigadă cîte două locuri le-am luat .
ilei. Acasă, în familie, a auzit meseria şi reuşi să se numere de muncă. In curînd vom teirmi-
Sudoriţâ cea timidă deveni Ing. OH. DUMITRESCU
încă de copilă, despre frumu- printre fruntaşii secţiei. Nume- mai îndrăzneaţă, lucra cu mai
multă siguranţă şi suda din ce
seţea meseriei de sudor. /<? ei era întîlnit tot mai des la în ce mai bine orice fel de pie­ In zilele însorite ale vacanţei
— Sudoriţâ mă fac. Să mă gazeta de perete, sau pe pa-
dai tătucâ, la şcoala profe- noul de onoare, se care i se dădeau de către
maistru. Din zi în zi califica­
sionalâ — spunea adesea cînd In aceeaşi secţie cu Ioana, a- rea ei crescu şi odată cu ea se A sosit primăvara şi odată cu amintirile dragi ale vieţii sale
înfiripă între cei doi sudori o ea şi zilele însorite ale vacanţei. din pionierat.
venea vorba de meseria pe care lături de ea, lucra un tînăr oa- .prietenie trainică. Sfetcu, sudor Elevii şi pionierii din toate col­
Din Deva
să şi-o aleagă. cheş, nici el nu prea voinic, dar turile regiunii îşi petrec în mod
Zis şi făcut. Părinţii nu s-au care ajunsese vestit în arta
împotrivit şi au trimis-o pe sudurii. Era mai vechi în me- plăcut şi folositor timpul. Nu de­ La Şcoala medie nr. 1 din
mult ne-au sosit la redacţie cî- Deva, am găsit un grup de
Ioana, aşa după voia inimii ei, serie decît Ioana şi îşi ajuta mai dibaci, o supraveghea me­
să se facă sudo- ------------------------------—------------------------------------ - reu Pe Ioana.
riţă. N-a fost Sub ochii lui ea teva ştiri interesante. copii, care de care, cu greble,
deloc uşor. Anii lucra tot mai Alo Bradul! oasmale şi siape. Enau „prietenii
pomilor“, aşa cum îşi spun ei.
au trecut. Ioa­ bine. încetul cu — Alo ! Aici Comitetul raio­ Şi micii gospodari ai unităţii de
nal U.T.M, Brad — se auzi o
na a învăţat încetul această voce de la celălalt capăt al firu­ pionieri au mers într-una din zi­
lui telefonic. Notaţi. Vă transmi­ lele vacanţei de au curăţit şi
la şcoala pro­ prietenie traini­ tem cîteva aspecte despre vacan­ văruit copacii de pe strada An­
fesională din Brăila, cum se tovarăşii cînd era nevoie. că se transformă într-o dragos­ ta elevilor. drei Şaguna.
\ curăţă locul unde se efectuează Odată, Ioanei nu-i reuşi su- te înflăcărată. Nu peste mult
) operaţia de sudură şi cum se darea fontei la o piesă de fur- timp, se închegă familia Sfetcu. — Da notăm ! Spuneţi. Nici artiştii unităţii, nu vor
sudează. întotdeauna, şi la car- nai. Nu lăsase să se raceasca să se dea bătuti. Ei pregătesc o
te, şi la practică, viitoarea su- sudura şi o bătuse.^ Sudura nu Astăzi soţii Sfetcu lucrează serată închinată marelui nostru
în aceeaşi secţie. In ziua nunţii
doriţă se afla printre primii. A i-a reuşit. Era necăjita. Pentru i-au sărbătorit întreaga secţie Şi astfel am aflat că pionierii povestitor Ion Creangă. De ase­
prins bine meşteşugul sudurii, prima dată i se întîmplase aşa şi tovarăşii le-au pregătit o din comuna Baia de Griş au menea, fiecare detaşament de
surpriză: o locuinţă în cartie­ plantat în livada şcolii şi pe
Veni vremea să lucreze în- ceva. Tînărul ^Sfetcu, de lingă rul muncitoresc. Acesta-i darul marginea şoselei 250 de puieti. pionieri se străduieşte ca surpri­
şi totodată răsplata pentru Vor ca nici un colţişor să nu za sa pentru carnavalul şi focul
tr-o fabrică, că de, anii uceni- ca, se apropie prietenos şi-i rămînă neînverzit. de tabără, în cinstea zilei de 30
ciei se terminaseră. A primit explică care-i pricina şi cum sa munca lor. aprilie, să fie cea mai frumoasă.
Şi iată că astăzi visul Ioa­ Acum în vacantă, cei de la
repartizarea la Secţia construc- sudeze altă data­ Casa pionierilor din Brad au or­ A mai sosit o veste
ţii metalice de la Combinatul Azi aşa, mîine aşa, cei cloi nei de a deveni sudoriţâ, s-a ganizat un concurs de tenis de
siderurgic din Hunedoara. La tineri sudori se împrieteniră împlinit. In realizarea acestui Casa pionierilor din Petro­
început era o fetişcană firavă, Adeseori.cînd aveau de sudat vis, a ajutat-o în fiecare clipă
timidă, aproape că nimeni n-o ceva mai greu, se sfătuiau tm
băga în seamă. Cu timpul însă, preunâ, mergeau la biblioteca prietenia soţului ei. E. CHIRAN masă şi şah. Ei au pornit şi în şani s-a transformat într-o ta­
excursii. Tinerii naturalişti de bără pionierească. In fiecare zi
copiii îşi petrec !aici clipe de ne­
buşe plantele. In !al doilea rînd, a re a Bn®YapBi®r ¦ aici au amenajat lotul şcolar,
prin prăşit se mobilizează iar pionierii artişti amatori, pre­ uitat. Citesc cărţi, organizează
solul, iar accesul aerului, căl­ * 472.104 lei economii antecalculate gătesc programul artistic pe seri de basm, fac sport. Ei n-au
durii şi apei se face cu uşurin­ care-1 vor prezenta la 30 aprilie, uitat însă de una din îndatori­
rile pionierului: munca de folos
ţă către rădăcinile plantelor, * 17.544 lei recompense plătite inovatorilor ziua de naştere a organizaţiei patriotic. Numai în zilele vacan­
de pionieri. Ei se vor întîlni a- tei au strîns 10.000 kg. fier
ceea oe cotribuie la o creştere a Activitatea inovatorilor de la ridică la suma de 42.724 lei, iar tunci cu unul dintre primii pio­ vechi, din care se va turna şar­
uzina „Victoriia“-Călan, în pe­ a recompenselor plătite, la nieri, astăzi candidat de partid, ja lor, a pionierilor pe întreaga
producţiei. rioada primului trimestru al !a- 3.800 lei. care le va destăinui multe din regiune. In cinstea festivalului
Din experienţa gospodăriilor mului 1957, a fost deosebit de ei au plantat şi 700 puieţi.
colective şi a fruntaşilor recolte­ fructuoasă, ea soîdîndu-se cu un
lor bogate de porumb, s-a ob­
servat că pentru obţinerea unor număr însemnat de inovaţii a- întrecerea brigăzilor de tineret
producţii ridicate — în regiu­ plicate şi cu mari economii
nea noastră — sînt necesare cel
pentru uzină.
puţin trei praşile. In ceea ce Bilanţul activităţii inovatori­ O hală imensă ou pereţi în­ Şi atunci au hotărît să cheme este una din cele mai harnice
priveşte modul de executare al negriţi de fum, un zgomot con­ lia întrecere toate cele 10 bri­ din secţie, şi totodată prima
prăşitului, inginerilor şi tehni­ lor pe trimestrul I 1957 arată tinuu de ciocane, luminile al­ găzi de tineret din secţie. Oa pretendentă la cîştigarea între­
cienilor agronomi le revine sar­ băstrii ale !aparatelor de sudu­ angajamente au stabilit: depă­ cerii pornite în cadrul secţiei.
cina de a combate obiceiul gre­ astfel: ră ce străbat pînă în oele mai şirea planului de producţie, re­ Pînă !acum au un pas înaintea
şit al multor ţărani muncitori dosnice colţuri. Aşa arată la alizarea de economii şi toţi celei a lui Savu.
din regiunea noastră care încă Inovaţii prezentate — 28. prima vedere secţia construcţii membrii brigăzii să devină pur­
mai răriţează şi muşiiroiesc po­ Inovaţii !acceptate pentru !a- !metalice de la Combinatul side­ tători ai insignei „Prieten al Cît despre sarcinile de plan
rumbul. plioare — 8. rurgic din Hunedoara. Aici se cărţii“. şi în această direcţie au reali­
Inovaţii respinse — 7. repară utilaje şi diferite piese, zat deja primele succese. Rit­
O metodă recomandată de a - Inovaţii acoeptate pentru ex­ se fac altele noi pentru secţiile Prima zi de întrecere a brigă­ mul muncii a cunoscut un nou
grotehnică, oare poate să aducă perimentare şi studiu — 11. de bază ale Combinatului. zii de tineret, condusă de tov. avînt, mai ales de cînd brigada
sporuri de recoltă de 200—500 Inovaţii trimise altor unităţi Ion Siavu, a început cu confec­ a hotărît să cîştige întrecerea.
kg. porumb la hectar, este po­ — 2. întrecerea furnaliştilor, oţe- ţionarea unei noi piese. Condu­ Timpul va !arăta însă oare vor
lenizarea suplimentară artificia­ Inovaţii aplicate — 16. larilor şi laminatorilor, nu i-a cerea secţiei le-a repartizat să fi mai harnici.
lă. Această lucrare, care trebuie lăsat pasivi pe cei de la con­ confecţioneze o conductă pen­
să se repete de două ori, este Economii anteoalculate — strucţii metalice. Hotărîrea lor tru toba de amestec, necesară -k
472.104 lei.
Recompense plătite inovatori­
bine să se facă dimineaţa după lor — 17.544 lei. este ca prin muncă să sprijine Fabricii de aglomerare. Şi cum în aceste zile se fac
ce s-a ridicat rouă şi pe vreme Faţă de trimestrul I al anu­ pe cei din secţiile de bază. Cea mai tînără brigadă pregătirile în vederea celui
liniştită, pentru ca polenul să lui 1955, numărul inovaţiilor de-al VI-lea Festival Mondial
nu fie luat de vînt. Ea se poate prezentate cabinetului tehnic al O chemare la întrecere Tovarăşul Joldiş Saul, secre­ de la Moscova şi celui
face uşor cu ajutorul unei funii. uzinei, a crescut cu 64 la sută, tarul organizaţiei U.T.M., a ţi­ de-al Il-lea festival regional,
Doi lucrători trec prin lan şi numărul celor aplicate cu 6,7 la Cum să facem să lucrăm mai nut cu tot dinadinsul să ne toţi tinerii din secţia construcţii
ating vîrfurile plantelor de po­ sută, valoarea recompenselor bine şi mai mult? Ce măsuri prezinte pe cea mai tînără bri­ metalice de la Combinatul side­
rumb cu funia. Metoda poleni­ plătite cu 54 la sută, iar eco­ să luăm pentru aceasta? Iată gadă din secţia construcţii me­ rurgic din Hunedoara, au hotă­
gîndul care i-a frămîntat, acum
zării suplimentare artificiale ta nomiile antecalculate au cres­ cîteva zile în urmă, pe tinerii talice. Este vorba de brigada rît să închine succesele lor a-
porumb, dă rezultate bune şi cut faţă de aceeaşi perioadă de din brigada de lăcătuşi condu- condusă de Vasile Man. Am cestor sărbători. Tn felul acesta
trebuie aplicată pe suprafeţe cît 3,7 ori.
=ă de Ion Savu. aflat că vîrsta medie a brigă­ vor aduce şi ei darul în cinstea
mai mari
Numai în luna martie, valoa­ Fiecare din ei îşi spunea pă. zii nu depăşeşte 21 de ani. festivalului.
Ing. agr. S. BLADA rea economiilor antecalculate se rerea, oum şi ce trebuie să facă. Dar brigada lui Vasile Man,
V. FUR1R