Page 33 - 1957-04

PROLETARI DÍN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA! CUM TREBUIE LUCRAT PM UTUL

INTÎLNIRE

mu socialismului I în\ între delegaţiile condiţiile din primăvara acestui an

al Partidului Comunist
Francez
şi C. C. al Partidului La Ministerul Agriculturii şi Silvi­ ducă dovezi şi să-i convingă cu fapte
culturii a avut loc, la 5 aprilie a.c., că este în interesul lor să facă arături
Muncitoresc Romîn o şedinţă de lucru cu organele re­ acum, cît mal devreme, să le grăpeze

Anul IX. Nr. 725 Joi 11 aprilie 1957 4 pagini 20 bani In numărul de miercuri 10 apri­ gionale agricole. La şedinţă au par­ chiar în aceeaşi zi şi să le menţină
lie, ziarul Scînteia anunţă că în ticipat : tov. Alexandru Moghioroş, afînate pînă la termenul optim de în­
cursul lunii aprile o delegaţie a prim-vicepreşedinte al Consiliului de sămînţare prin grăpat şi prin cultiva-
C.C. al Partidului Comunist Fran­ Miniştri, Vladimir Qheorghiu, secretar ţie. Dacă vor mai veni ploi, arăturile
cez va vizita Republica Populară al C.C. al P.M.R., Ion Cosma, minis­ trebuie grăpate încăodată, ca să păs­
Romînă şi va avea convorbiri cu trul Agriculturii şi Silviculturii, ad­ trăm cu orice preţ apa în pămînt. Orice
o delegaţie a C.C. al Partidului juncţii ministrului, membri ai colegiu­ zi trecută înseamnă pierderea a 7— 10
Muncitoresc Romîn. lui ministerului şi reprezentanţi ai tone de apă pe hectar.
C. O. al Sindicatului muncitorilor a-
O atenţie deosebită trebuie dată asi­

gricoli, vicepreşedinţi ai sfaturilor gurării seminţelor, mai cu seamă la

populare regionale, directori de trus­ porumb. Sînt încă regiuni care n-au

M\ A f t fl N II turi G.A.S., directori ai Direcţiilor a- schimbat nici 20 la sută din cantitatea

gricole regionale. de porumb hibrid pe care o au la

In centrul atenţiei şedinţei au fost dispoziţie.

de la termocentrala problemele campaniei agricole, ţinînd Multe lunci ale rîurilor noas­

seama de condiţiile deosebite de tre şi mai cu seamă a Dunării, care

electrică din Paroşeni climă din primăvara acestui an. S-a altă dată erau inundate, prezintă a-

subliniat că în cursul iernii s-a strîns cum un interes deosebit în ceea ce pri­

puţină umezeală în sol, iar primăvara veşte asigurarea producţiei de porumb.

Ofela de la Hunedoara cooperatorii de la „Drum nou“ WmmEM a început timpuriu cu zile călduroase Este foarte nimerit să se depună efor­
din Hunedoara, şi-au depăşit şi vînturi puternice. Aceasta impune turi pentru identificarea tuturor supra­
-au respectai cuvântul sarcinile de plan cu 11,53 la m âsm m m m mobilizarea tuturor forţelor şi mijloa­ feţelor care se găsesc în luncile rîu­
sută, iar în ramura lemn şi pres­ La secţia chimică a termocentralei din Paroşeni, lucrea­ celor de lucru pentru păstrarea ume­ rilor, în diferite v ă i; ele să fie arate
In primele 8 zile din luna aceasta, întrecerea oţelarilor de la Combi­ tări de servicii neindustriale, ză şi o tehniciană sovietică, comsomolista Eftira iVlaierian, zelii în sol. Or, apreciind realizările şl folosite pentru cultura porumbului.
natul siderurgic Hunedoara, pentru a da patriei tot mai mult oţel a cu­ cooperatorii de la „Partizanul“ venită să ajute cu cunoştinţele ei colectivul termocentralei. In în desfăşurarea muncilor agricole în De-a lungul Dunării şi a bălţilor ei,
noscut un avînt sporit. Pe graficul de producţie al oţelăriei au fost în­ Petroşani, şi-au îndeplinit pla­ clişeul nostru, pe primul plan, se află tehniciană sovietică şi comparaţie cu cele din aceeaşi pe­ fără să socotim delta, se pot cultiva
registrate zilnic în medie 8 şarje rapide şi mai mult de 100 tone oţel în nul în proporţie de 133,33 la laboranta Maria Catarschi care îşi însuşeşte zi de zi clin cu­ rioadă a anului trecut, fără a ţine 50.000 hectare de porumb.
plus peste sarcina de plan. sută şi respectiv 166,6 la sută. noştinţele comsomolistei, Eftira Maierian. seama de condiţiile specifice din pri­
In ramura confecţii, membrii măvara acestui an, sfaturile populare In acelaşi timp socotim că trebuie
Eforturile oţelarilor depuse pentru îmbunătăţirea calităţii oţelului şi re­ cooperatori de la „Sprijinul mi­ regionale şi raionale, organele agricole mărite suprafeţele cu porumb irigat.
ner“ Lupeni şi-au depăşit planul şi conducerile de unităţi agricole au In lunca Şiretului, a Prutului, a Ialo-
ducerea preţului de cost au dat de asemenea roade bogate. In perioada în aceeaşi perioadă cu 43,84 la socotit că treburile merg bine şi n-au miţei, a Argeşului, a Oltului, a Mure­
sută. luat măsuri în vederea grăbirii semă­ şului, în lunca Dunării şi în luncile
de la 1 la 8 aprilie, preţul de cost pe tona de oţel a fost redus cu 80 natului culturilor din prima epocă, a altor rîuri mai mici, cum s în t: Neajlo-
Importanţe realizări aratului marilor suprafeţe rămase neo- vul, Bistriţa şi Moldova sînt supra­
Iei iar procentul de rebuturi a scăzut la 1,38 la sută în loc de 3,20 la gorîte din toamnă şi a grăpatului se­ feţe care fără studii şi planuri ingine­
Colectivul întreprinderii de in­ mănăturilor şi ogoarelor de toamnă. reşti, ci cu mijloace locale pot să fie
sută cît este admis. ?* ; dustrie locală „1 Mai“ din Deva, Intîrzierea lucrărilor agricole, neaplica- redate culturii irigate.
întîmpină marea sărbătoare, a rea măsurilor agrotehnice care împie­
Aceste succese de seamă obţinute de ofelari în ultimele zile, au dus la cărui nume îl poartă întreprin­ dică pierderea apei din sol pot pricinui O atenţie deosebită în cbndiţiunile
realizarea angajamentului luat în cinstea zilei de 1 Alai de a da 2.000 derea, cu succese demne de el. scăderea recoltei. de climă ale anului acesta, trebuie
tone oţel peste plan, cu 23 de zile înainte de termen. In dimineaţa zilei dată supravegherii cîmpurilor pentru
de 8 aprilie pe graficul întrecerii a apărut o cifră destul de edificatoare — Participînd activ la întrecerea Ce trebuie făcut în momentul de descoperirea focarelor de dăunători şi
340 şarje rapide şi 2.061 tone oţel peste plan. faţă pentru asigurarea condiţiilor ne­ de boli şi luării de măsuri pentru pre­
socialistă ce se desfăşoară în cesare încolţirii seminţei, creşterii şi venirea lor. Iarna blîndă a favorizat
După realizarea angajamentului, întrecerea oţelarilor a început să se dezvoltării culturilor ? dezvoltarea dăunătorilor şi dacă nu
desfăşoare cu şi mai mare succes. In ziua de 8 aprilie bunăoară, oţelarii toate întreprinderile, acest co­ vor fi supravegheate cîmpurile, recol­
hunedoreni au topit în plus cu 180 tone mai mult oţel decît prevedea Pentru a răspunde la această între­ tele vor suferi.
planul. lectiv a dobîndit în luna prece­ bare, publicăm, în rezumat, concluziile
informării prezentate de tov. Marin O importanţă deosebit de mare pen­
Oţelarii din schimbul tineretului condus de prim maistrul Tiberiu Sir- dentă realizări de seamă. Aşa Stancu, adjunct al ministrului Agri­ tru asigurarea unei bune recolte o are
că. s-au situat în fiecare lună fruntaşi pe secţie. Ei au dat de la începutul culturii şi Silviculturii, şi recomandă­ executarea lucrărilor agricole la un
anului şi pînă acum peste sarcina de plan, 1.480 tone oţel, iar din cele de pildă, planul valoric al pro­ înalt nivel agrotehnic. Toate organele
340 şarje rapide elaborate anul acesta 142 revin brigăzilor de oţelari din
schimbul tineretului. ducţiei globale a fost realizat

Cooperatorii în întrecere într-un procentaj de 125 la sută.

Cooperatorii meşteşugari din recent, în scopul producerii de Muncitorii din diferite sectoa­ rile acad. prof. Gh. Ionescu-Siseşti. agricole, toţi inginerii şi tehnicienii
regiunea noastră participă, ală­ bunuri de consum popular în re de activitate şi-au adus din agricoli, toţi oamenii muncii de pe o-
turi de tot-i oamenii muncii, la cantităţi mai mari şi a deservi­ plin contribuţia la depăşirea Cele mai urgente sarcini goare sînt chemaţi să lupte din toate
întrecerea ce 6e desfăşoară în rii în condiţiuni optime a popu­ planului de producţie. Astfel puterile pentru realizarea unor lucrări
cinstea r.ilei de 1 Mai. Realiză­ laţiei. muncitorii din ramura alimenta­ Toată munca trebuie să se desfăşoa­ de înaltă calitate, pentru executarea
rile ce le înregistrează, vin să ră şi-au depăşit sarcinile de re acum în scopul păstrării apei în lucrărilor în timpul optim, în condi-
In luna trecută în numeroase plan cu 96 la sută, iar a ex­ pămînt şi ajutorării prin orice mijloa­ ţiunile specifice fiecărei regiuni, fie­
confirme hotărîrea cooperatori­ tracţiei materialelor de construc­ ce a semănăturilor de toamnă, spre cărui raion, fiecărui sat. ale fie­
lor de a traduce în fapte anga­ cooperative meşteşugăreşti pla­ a se dezvolta în condiţiuni cît mai cărei gospodării de stat şi gospodării
jamentele luate cu ocazia adu­ ţie cu 30 la sută. bune — a spus tov. Marin Stancu. colective sau întovărăşiri. Măsurile
nărilor generale ce au avut loc nul de producţie a fost cu mult agrotehnice trebuie să fie indicate pe
încă este folositor, deşi acest lucru baza cunoaşterii solului, a culturilor
depăşit.Astfel în ramura pielărie, se face cu întîrziere, ca toate semănă­ de pe fiecare tarla.
turile de grîu de toamnă să fie ajutate
L a G r ă d iş te a d e M uryte prin lucrarea cu grape stelate sau La fiecare cultură
grape uşoare. Pe lîngă faptul că se

Natura înfloreşte din nou. durii, sau tejace atent la o fio- pe aceşti oameni şi regreţi că Caracteristica principală a termocentralei de îa Paro­ va împiedica, cel puţin de acum în­ o agrotehnică
şeni, este automatizarea." In clişeul nostru, ii puteţi védea pe colo, evaporarea apei care a rămas, corespunzătoare
| Copacii înverzesc, pomii îşi ricică albă ce a înflorit abia timpul nu-ţi permite să trăieşti tov. Vladimir Albu şi Cezar Diaconu, urmărind cu atenţie lucrarea aceasta mai are rostul de a
bunul mers al cazanelor, de la tabloul de comandă. distruge buruienile iar apa, care se mai (Recomandările acad. prof.
l desfac petalele flordor roze sau de o zi, care ieri era boboc. As- mai mult în mijlocul lor. găseşte în sol rămîne la dispoziţia GH. IONESCU-SISEŞTI).
semănăturilor de toamnă.
albe. Un murmur cunoscut tu- cultîndu-l îl consideri un copil uA. CIB1AN Aş vrea să scot în evidenţă că pro­
turor celor ce-l ascultă, vesteş- al primăverii, al pădurii ce oj încă mai este timpul ca la gospodă­ blema cea mai importantă în momen­
riile de stat ş i' la gospodăriile colective tul de faţă este aceea a conservării
te trezirea tuturor vieţuitoare- cutreieră în fiecare zi. BU N Ă PREGĂTIRE CALITATIVĂ să fie ajutate culturile de primăvară, apei în sol. In ceea ce priveşte ară­
tura de primăvară sînt de părere să
PENTRU O M A Ilor şi copacilor ce au hibernat La gurile de exploatare gă-\ _» j i> r j- j- r - r nu facem arături adînci sau foarte a-
dînci, pentru că primăvara secetoasă
iarna întreagă. E primăvară sim oameni care despică tem­ nu necesită asemenea lucrări ci se
poate ara la Io— 18 cm. In acest fel se
peste tot. Nădejdea, tinereţea, nele de foc, fac traverse sau) va conserva mai bine apa în sol.

poezia, cîntecul ce tresaltă ini- taie la dimensiuni buştenii.To- a echipelor arfislice amatoare de dansuri prin folosirea îngrăşămintelor azotoa- Accentuez că aceste arături trebuie
mile, toate sînt legate de pri- poarele lovesc în plin, icniturile \ se, iar în sectorul individual şi chiar să fie grăpate imediat. In aceeaşi zi,
ca să nu se piardă umiditatea.
măvară, anotimpul speranţelor, forestierilor răzbat multiplicate \ Pentru a veni în ajutorul dansatorilor amatori, redăcţia ce în ce mai variată şi mai la unităţile socialiste să se dea semă­
Şi, dacă vreţi să cunoaşteţi de ecou, ţapinarii hăulesc, ros- _ ziarului „Drumul socialismului" cu concursul Casei de creaţie năturilor îngrăşăminte organice. In legătură cu grăpatul griului e
mai bine natura, s-o îndrăgiţi togolind buştenii. Din ce bri-\ plăcută. important de ştiut cum a ieşit din
Imensa majoritate a dansuri­ A doua lucrare, care trebuie neapă­ iarnă această cultură. Am remarcat
nu numai în cîmpurile noastre experi­
în toată plinătatea ei, să ple- găzi or fi ? A lui loan Pop < regională, secţia coregrafie, de schide prin articolul de faţă un lor populare sînt istoriceşte, rat făcută, este grăpatul tuturor arătu­ mentale dar şi în gospodăriile pe care
le-am vizitat — ca de pildă la gospo­
căm spre Grădiştea de Munte. (Manzeru), a lui Petre Nuţă ciclu de articole îndrumătoare. Tematica acestora se va referi ncdssăvîrşite de popor. Se ştie rilor făcute în toamnă. Această lucra­ dăria colectivă Vasilaţi — că grîul
este cam rar, cu toate că s-au dat 190
Un tren mititel pleacă după sau alta? Asta n-are importau-<> la cele mai frecvente probleme ridicate de cerinţele unui dans^ că dansurile se formează de-ia- re va menţine umezeala şi va crea kg. sămînţă la ha., cantitate destul de
mare. Cred că grîul a suferit de ger.
orele 24 din Orăştie. ţă. Important e faptul că în < de calitate şi de aceea e bine să fie urmărite cu o deosebită lungul a zeci şi sute de ani; condiţiuni mai bune de însămînţare şi Iarna aceasta a fost totuşi foarte dulce
atenţie de către toţi cei interesaţi. Unele dansuri din acestea, noi încolţire a plantelor. ţnsă explicaţia răririi griului este că
Dimineaţa, cînd toate pasă- luna trecută, cele 4 brigăzi de ] în luna februarie care a fost caldă,
le culegem într-un stadiu de O altă lucrare care este de mare grîul a pornit în vegetaţie, sucul celu­
relele îşi unesc glăsciorul în- la Sectorul Cetate şi-au depă- { lar a devenit mai diluat iar cînd au
venit nopţile reci din martie, în care
tr-un concert de nimeni dirijat, şit planul global cu 53 la sutăp Din experienţa concursurilor lectivului cu care se lucrează. dezvoltare, de perfecţionare, ce importanţă şi trebuie făcută repede s-au înregistrat pînă la — 2 grade,
cînd rîul Orâştiei şopoteşte al producţiei marfă cu 85 /aj artistice de amatori, ce-au avut De aici, se nasc aşadar o se­ se găseşte abia la jumătate. este aratul tuturor suprafeţelor de te­ plantele au suferit. Grîul acoperit de
încă somnoros în alhia-i brăz- sută şi au făcut economii la] loc pînă acum, a reieşit că ma­ Luînd un dans popular, pe cît ren rămase neogorîte. Trebuie să dăm zăpadă suportă o temperatură de mi
dată de unde sau fulgerătorul fondul de salarii de 53.000 lei. joritatea echipelor de dansuri rie de probleme teoretice şi posibil în varianta lui cea mai această bătălie cu toate mijloacele de nus 15—20 grade, dar dacă este „des
cros al păstrăvilor, ajungem la In magaziile Sectorului Ce- cresc mult cantitativ, dar cali­ practice care prin natura lor vor bună, cea mai tipică, şi respec- care dispunem — atelaje şi tractoare. călit" atunci sensibilitatea lui este ma
staţia Anineşiu. De aici, drir tate, găseşti, ca într-un maga- ' tativ rămîn cu un pas în urmă, e- trebui să constituie orientarea tînd caracteristicile lui de bază, mare şi 'unele plante pier.
murite se despart în două, spre zin mixt, tot ce doreşti. Fie că < intervenind în mod creator, eli- Unii ţărani individuali şi chiar unii
Ghimbav şi Cetate. S-o pornim e vorba de magazia din dealul' liminînd în felul acesta din con­ pentru toate colectivele de dan­ minînd anumite elemente neesen- colectivişti şi întovărăşiţi mai socotesc Grîul trebuie să-l grăpăm pentru ca
pe ultimul. Nu e mai aproape, Grădiştei (magazioner I. Nâ- ţinutul repertoriului lor, cea mai suri în viitor. şi acum că e deajuns să ogorască te­ să păstrăm umiditatea, pentru ca
dar într-acolo pleacă împreună sui), sau de la Cetate (maga- importantă parte — prezentarea (Coniinuare in pag. 2-a) renul atunci cînd vor face semănatul porţiunile dintre plante să fie acope­
dansurilor cu un colorit artistic Cum poate fi prezentat un porumbului. Agronomii trebuie să a- rite cu un sol afînat care să ocrotească
umiditatea şi, pe de altă parte, ca să
cu noi, un cunoscător al aces- zioner Vasilescu), poţi să cum- din ce în ce mai variat şi mai dans pe scenă? nu răsară buruieni în acele locuri
tor meleaguri. E tînărul Nico- peri salam rusesc, ţigări „Mă-'K bogat, ţinînd seama de specifi­ goale. Cea mai bună unealtă pentru
lae Socaci, inginerul sectorului, râşeşli", pline, mălai şi chiar < cul caracteristic dansului res­ In această privinţă sînt păreri VACANŢA ELEVILOR această lucrare este grapa stelată, dar
cel mai tînăr inginer de la caramele. Asta, să ne gîndim < pectiv şi redarea unei măies diferite. Dansul poate fi prezen­ dacă nu avem această unealtă putem
I.F.E.T. Orăştie. E de 26 de totuşi că e în creierul munţilorA trii actoriceşti valabile care să tat pe scenă în forma lui cea din şcolile Văii Jiului face grăpatul şi cu o grapă obişnuită
ani, şi deja se laudă că are un de la Anineşiu în sus vreo 12 { poată contura libretele abordate mai naturală, în mod fotografic şi chiar dacă se mai smulge o plantă,
an „vechime" la acest I.F.E.T. — 15 km. — aşa cum sînt de părere şi pe ici pe colo, nu este mare pagubă.
într-un spirit realist, în oglindi­ cum procedează unii coregrafi. Cu totul deosebită este viaoan- Ce vor face elevii ciclului I şi
Pornind la drum cu el, nu te Oamenii pădurii, forestierii, rea muncii paşnice, de constru­ ţa de primăvară din acest an a IÎ, care nu sînt încadraţi în for­ Trebuie să folosim îngrăşămintele
plictiseşti. Uneori sare de la un Din iarnă pînă cînd o nouă\ irea socialismului în tara noas­ Aceasta s-ar putea să fie o bună elevilor şcolilor din raionul Pe­ maţiile artistice? Pentru ei, ca­ organice ce le avem, în special mrani-
subiect la altul, dar îţi dai sea- zăpadă se aşterne pe potecu-1 tră. treabă ştiinţifică, dar nu o crea­ troşani. Conducerea şcolilor, drele didactice care rămîn în ţă. Se ştie că atît în Muntenia, Oltenia
ma că tot ce povesteşte e le- ţele ce duc la parchete, ei tră-' ţie artistică — culegerea în mod împreună cu întreg colectivul localitate au organizat împreună cît şi în Moldova, avem la marginea
gat de firea lui neastâmpărată, iese şi muncesc în plină natij-K Aceasta în bună măsură se ştiinţific a dansului este abso­ cadrelor didactice sjau îngrijit cu instructorul de pionieri Gon- satelor grămezi mari de gunoi care
datoreşte insuficientei pregătiri lut necesară, pentru a avea ma­ din timp pentru organizarea în cea Nicolae mai multe excursii stau acolo de ani de zile şi care s-au
Te opreşte uneori să-ţi arate o ră. Munca lor e grea, dar' ca ţ a instructorilor de la echipe, terial de creaţie, fără de care modul c.el mai plăcut a celor prin împrejurimile Lonei, audi­ transformat în mraniţă. Acestea tre­
păsărică ce-şi clădeşte cuibul simplu vizitator îţi dai seama< care, nu tin cont de posibilită­ înseamnă a orbecăi în . munca două săptămîni de vaoanţă. Iată ţii muzicale la clubul minier, buie folosite şi date la culturile de
pe o crăcuţă tremurătoare, îţi că nu e cîtuşi de puţin lipsită] ţile de montare ale unui dans creatoare. ce putem afla de la cîteva cadre şezători literare, jocuri distrac­ toamnă şi în special Ia grîul de toam­
arată linia C.F.F. care se re­ de importanţă. Dacă îi. cunoşti, ( privit prin prizma unei valori ar­ didactice din raion în aoest tive etc. nă. Este adevărat că nu e uşor să răs-
pară pe cîteva porţiuni, explică deşi sînt din colţuri diferite alei tistice coregrafice şi abordează Nu se poate ocoli această pîndeşti niraniţa cu mîna pe miile de
despre tăierea în etape a pă- ţării, ii îndrăgeşti, îi apreciezi { deseori dansuri şi librete ce de­ muncă, dar, şi a te limita doar sens. Tov. Paraschivoiu, directorul hectare existente la gospodăriile agri­
la atît, nu înseamnă că, ai-fă­ cole de stat, dar la gospodăriile colec­
cut mare lucru. Un dans cules tive şi la gospodăriile individuale tre­
trebuie prelucrat creator, desă- buie insistat să se facă această lu­
crare. Efectul mraniţei este dublu —
păşesc- puterea de muncă a co­ vîrşindu-i o formă artistică din Elevii Şcolii medii mixte din Şcolii de 7 ani nr. 2 din Petro­
în primul rînd că împiedică evaporaţia
Lonaa au pregătit din vreme o şani a lăsat organizarea acestei
apel şi în al doilea rînd ajută la hră-
revistă muzicală, sub directa vacanţe pe seama organizaţiei nirea plantei.

îndrumare şi organizare a prof. de pionieri din şcoală, veghind In ceea ce priveşte folosirea mai ra-

Gavril Tengheru şi Gh. Popa. doar la buna ei întocmire. In- ( Continuare, în pag. 2-a)

Programul cuprinde scenete din structoarea Măceanu Letiţia, in-

viata şcolii din trecut şi de azi, treţinînd tot timpul o strînsă le­

melodii populare romîneşfi şi gătură cu Casa pionierilor din

sceneta din viaţa satelor noas­ localitate a încadrat mare parte

tre „La şezătoare“. In primele din elevii şcolii în programul

zile ale vacanţei, spectacolul a de vacanţă a acesteia. Astfel,

fost prezentat în cadrul raionu­ că marţi 2 aprilie, 20 elevi ai

lui. In zilele care urmează, mi­ Şoolii de 7 ani nr. 2 Petroşani,

cii artişti amatori însoţiţi de 6 au pornit într-o excursie organi­

cadre didactice vor întreprinde zată de Casa pionierilor în lo­

un turneu în regiune prin loca­ calitatea istorică Alba Iulia. Ele­

lităţile Haţeg, Orăştie, Hunedoa­ vii acestei şcoli vor avea oaazia

ra, Simeria, Călan şi Baru-Mare. să facă mai multe excursii prin

vÂÇjey Scopul turneului nu este de împrejurimi mai importante,

a strînge fonduri — subliniază una la cabana Auşelu şi un

l n cursul lunii februarie, a fost pus în funcţiune ta între­ De curînd, ia întreprinderea „I. C. Frimu" din Orăştie, s-a tov. Drăgan Ovidiu, director concurs de orientare la muntele
prinderea „I. C. Frimu" Orăştie. un gater modern de mare capa­ trecut la executarea unui nou produs. E vorba de platforme adjunct al şcolii, ci de a cunoaş­ Roşia. Mare atenţie vor acorda
citate, Producţia noului gater, depăşeşte cu aproape 6 ori şi pentru tracţiune animală. te şi vizita centre^ cele mai im­ activităţii artistice, deoarece
jumătate producţia vechiului gater din întreprindere. portante ale regiunii. Vom vizi­ şi-au propus pregătirea unui
In clişeu: echipa condusă de fierarul Dumitru Stoica, exe- ta Hunedoara, Călan, Orăştie,
In clişeul nostru, brigada condusă de gateristul Teodor cuiînd legatul platformei. Simeria şi Baru-Mare.' ( Continuare în pag. 2-a)

Vulpe, lucrînd la gater de mare capacitate.