Page 34 - 1957-04
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 725
VACANŢA ELEVILOR D e c la s a te le la fu rn a lu l 5 Pentru o m aibună pregătire
din şcolile Văii Jiului tre b u ie reduse a echipelor artistice amatoare de dansuri
Sarcina sporirii producţiei de rurgic din Hunedoara, cît şi în
(Ormare din pag. I-a) Foarte variat se prezintă 'pro metal, este înţeleasă obişnuit activitatea conducerii secţiei (Urmare din pag. l-a) oare să aibă la bază o idee. Dar chipa ce va interpreta. In acest
gramul vacanţei la Şcoala de 7 numai în sensul măririi volumu furnale noi. a avea o idee asta nu înseamnă fel, ele vor trezi interesul spec
program artistic pentru sfîrşiitul ani nr. 1 din Petrila (director lui producţiei. Acest mod de a ţiale, neinteresante ale dansului, tatorilor, iar instructorul va a-
anului şcolar. In această va tov. D. Cocor). Fără a mai a- privi problema, este pe deplin Conţinînd un procent mare de îmbogăţindu-i paşii, desenul co încă nimic. vea ocazia să folosească dansu
canţă vor învăţa în acest scop minti excursia întreprinsă la ca greşit dacă se au în vedere sulf şi puţin mangan, une regrafic şi expresivitatea, scur Odată ideea apărută, coregra rile populare şi folclorul core
cînteoele: cintec pionieresc, cîn- bana „Lunca florilor“ cu elevii rebuturile, iar în cazul de faţă. le minereuri au contribuit în tăm în felul acesta drumul spre grafic local.
tec vesel de tabără, cîtec polo ciclului II, colectivul cadrelor Ia furnale, declasatele. mare măsură la obţinerea de desăvîrşire a dansului popular fii creatori trebuie să-i găseas
nez şi pescarul amator. S-iau didactice de aci, împreună cu clasatelor. Cocsul, de asemenea şi îmbogăţim creaţia artistică Nu trebuie încărcată acţiunea
angajat să prezinte în ziua de instructoarea de pionieri Mleziva Declasatele sînt acele canti a contribuit mult la obţinerea a poporului. că forma artistică de prezentare cu prea multe idei, momente ce
8 aprilie şi un scurt program Ecaterina au prevăzut două zile tăţi de fontă care nu corespund declasatelor. Pe lîngă faptul că cu mijloace specifice. Aici înce îngreunează atît montarea cît şi
la staţia de radiofioare din oraş. din punct de vedere al compo a fost slab din punct de vedere Sînt unii instructori care pe pe abia munoa propriu zisă de transpunerea coregrafică a fie
de muncă voluntară (în 6 şi ziţiei chimice sau care se so calitativ, avînd o rezistenţă baza unei teorii simpliste în creaţie. cărui moment.
Intrebîndu-1 pe tov. Fr. Lo- 12 aprilie) în care, împărţiţi pe lidifică pe pereţii oalelor de mică, a şi lipsit. Vinovate pen artă, invocă motivul că în ase
rentz, directorul Şcolii maghiare grupe, elevii vor curaţi pomii fentă formînd „urşii“, termen tru această situaţie se fac direc menea condiţii se denaturează Mulţi instructori, neînţelegînd Complicarea conflictului în
de 4 ani din Lupeni cum a orga din parcul şi de pe şoseaua o- bine cunoscut şi din păcate ţiile aprovizionare şi transport creaţia populară. E însă cu to că atunci cînd e vorba de rea tr-un dans cu prea multe ac
nizat vacanţa de primăvară a raşului, vor colecta fier vechi şi prea familiar furnaliştilor hune- din combinat. Deşi în estacadă tul nefiresc a se pune o astfel de lizarea unui dans cu temă, nu ţiuni principale duce la aglome
elevilor, el a despăturit o hîrtie vor amenaja curtea şi camera doreni. se află cocs suficient, s-a întîm- problemă. Dacă dansul prezen se poate opera decît cu mijloace rări şi confuzii care împiedică
cu iscălituri şi ştampile pe care pionierilor din şcoală. In vede plaţ de multe ori ,ca în furnal tat a devenit mai bogat şi mai coregrafice, greşesc recurgînd sublinierea ideii principale de la
tocmai o primise de la conduce rea unui schimb de experienţă Dacă la prima privire, decla să fie introdus cocs mărunt, frumos, redînd cu claritate ca la diverse simboluri: dau unui care s-a pornit.
rea Combinatului Carbonifer vor face o vizită la Casa pionie satele nu reprezintă pierderi de fapt ce a generat un mers anor racterul poporului respectiv, a- muncitor un ciocan în mînă, sau
Valea Jiului. ,,Am ţinut mult ca rilor. Vor vizita la 10 aprilie ate metal prin faptul că pot fi re tunci înseamnă în mod vădit că unui ţăran c seceră, îl pun să Instructorul şi membrii echi
în această vacanţă, întrucît e lierele minei şi preparaţia Petri topite, la o analiză mai amă mal al furnalului. Acest lucru am făcut o creaţie cu adevărat. imite cîteva mişcări de muncă şi pei, trebuie să extragă din reali
încă destul de rece şi elevii şco la. Cu contribuţia cercului „Ti nunţită, reiese clar că totuşi ele apoi în continuare lipesc un tatea nouă a patriei noastre, su
lii noastre sînt mici, să ne re nerii mineri“ condus de ing. reprezintă pierderi. E suficient s-a datorat şi faptului că acest Reiese clar, că a ne limita la dans popular vechi oarecare şi biectele dansurilor ce pot expri
zumăm la vizitarea oîtorva punc Costea Liviu, elevii se vor în- a sugera în acest scop ideea această formă simplistă de fo totul pare a fi gata. E o creaţie ma: bucuria şi eroismul muncii
te importante din oraşul nostru“ tîlni cu un funtiaş în muncă. In timpului în care agregatele, res cocs mărunt n-a fost evacuat la tografierea dansului popular, despre care se poate spune foar creatoare, patriotismul oameni
— a spus'el. Pentru aceasta ob oadrul acţiunilor oultunal-dis- pectiv furnalele, au funcţionat este întocmai ca şi cum am fi te bine „dansul e vechi dar pan lor muncii, vitejia ostaşilor
ţinuse hîrtia cu aprobarea de a tnaetive, în program figurează: pentru a produce fontă declasa timp, precum şi funcţionării de pretins lui Caragiale, George talonii sînt noi“. Dansul cu noştri, tema luptei pentru pace in
vizita împreună ou elevii uzina excursie cu temă la peşterea tă, timp în care s-ar fi putut Enescu sau alţi oameni de artă temă contemporană se creiază întreaga lume, unitatea dintre
electrică din Lupieni, fabrica de Boli şi una pe valea Maleia, 2 produce fontă de bună calitate. fectuoase a ciurului de cocs. ai poporului nostru, să ne fi li pe baza unei legi bine definite poporul romîn şi minorităţile
oxigen, preparaţia, atelierele zile distractive cu focuri de ta Mai mult deoît atît. Pentru reto mitat în a culege creaţiile popu în arta coregrafică şi el cuprin naţionale, cît şi obiceiurile popu
minei, laboratoarele preparaţiei bără, jocuri sportive, o seară de Mersul prea rece sau prea lare şi a le da înapoi poporului de în primul rînd ideia (sau su lare, care oferă un material bo
şi fabrioa de mătase din oraş. basme şi ghicitori la camera pirea acestor declasate, pentru în aceiaşi formă creată de el, biectul), apoi construcţia core gat pentru dansurile cu subiect.
pionierului, un concurs „Drume remanierea lor, se utilizează fierbinte al furnalului, a contri nemai realizînd creaţii de înaltă grafică a dansului, muzica, de
In aceeaşi direcţie şi-au în ţii veseli“ la clubul minier din valoare artistică într-un mod coraţia (costum, decor şi recu Iată deci, că, problema pune
dreptat atenţia şi conducerile localitate, ou sprijinul colectivu timp de muncă, muncitori, dife buit şi el mult la obţinerea de personal, pe baza creaţiei popu zită) pantomima şi maestría in rii unui dans în scenă sub ori
şcolilor de 7 ani nr. 1 şi or. 2 lui de conducere al clubului. De lare.
din Lupeni (directori tov. D. asemenea, vor prezenta şi un rite materiale, a căror plată şi clasatelor. terpretativă. ce formă de prezentare, necesi
Păunesou şi Surcel Ion). Tov. Există însă şi dansuri oare In alegerea unei Idei pe oare tă din partea instructorilor ce
respectiv cost, vine să încarce S-a înregistrat un număr des pot fi prezentate pe scenă fără lucrează pe linia coregrafică o
a fi prelucrate, cum sînt dan trebuie s-o prezentăm prin dans atenţie foarte serioasă, la baza
preţul de cost al fontei. tul de mare de ore-mers redus surile cu caracter istoric, dan e necesar să existe o temeinică căreia trebuie să stea studiul in
suri de luptă care s-au impus cunoaştere şi înţelegere a pro dividual ştiinţific şi de cultură
Avînd în vedere acestea, se şi opriri. Numai în 28 de zile în viaţa poporului şi care îl ca blemelor respective şi mai este generală, ţinînd cont de trăsă
racterizează. necesar să existe o logică clară turile specifice ale artei şi lo
poate aprecia cam ce pierderi din martie, spre exemplu, fur în desfăşurarea subiectului. cul pe care aceasta îl ocupă în
In asemenea situaţii, spune viata socială.
nalul a mers redus şi a avut o- Igor Moiseev artist al poporului Trebuie să existe o gradare şi
din U.R.S.S., căutăm variaţia o armonie în tratarea elemente Pentru activiştii culturali, în
priri care însumează 175 ore. 22 cea mai bună, cea mai tipică a lor dnamaturgiei oa şi în oadrul ţelegerea trăsăturilor specifice
dansului, îi facem o redactare ale artei şi rolul acesteia în so
ore mers redus s-au datorat lip mai artistică pentru scenă, eli- fiecărui element dramatic luat în cietate constituie o problemă
minînd unele elemente secunda parte. Astfel se va putea face destul de importantă, întrucît,
Surcel, de pildă, va vizita cu prognam la ora locală a staţiei de metal rezultă pentru econo sei cocsului. Altă cauză a mer re şi-l prezentăm publicului. o prezentare gradată şi clară a sînt chemaţi să-şi aducă cel mai
elevii termocentrala Paroşenl, de radiofioare. mia noastră naţională din depă sului redus şi neritmic, se află ideii de bază a dansului. mare aport în promovarea unei
fabrica de pîinie şi Filatura din şirea cu 9,70 la sută a procen în nerespectarea graficelor de Forma de prezentare poate fi, arte valabile, a unei arte care
Lupeni. N-iau fost omise mei Iată numai cîteva colective tului admis de declasate la fur reparaţii. de la oaz la caz, în mai multe Să nu alegem teme a căror să contribuie la cultivarea ce
excursiile. La propunerea in pedagogice din raionul Petro nalul 5 din Hunedoara. In luna feluri: dansuri simple, suite de dezvoltare depăşeşte puterile de lei mai înalte idei a mersului
structoarei de pionieri Grozn şani, care au avut grijă ca ele martie, la fiecare 100 tone fon Situaţia de pînă acum, pune dansuri (adică o înşiruire de realizare a colectivului. înainte a istoriei menită în ace
Varia, vor întreprinde o ex vii lor să petreacă în modul cel cu deosebită tărie problema luă laşi timp de a cultiva cele mai
mai folositor, distractiv şi edu mai multe dansuri legate ca Montarea dansurilor cu temă nobile sentimente faţă de patrie,
melodie şi text coregrafic) şi contemporană se prezintă ca o
cursie la Tg. Jiu şi una la ca cativ zilele vacanţei de primă tă produsă, aproape 10 tone au rii tuturor măsurilor menite să dansurile cu temă contemporană a doua etapă a muncii cu colec faţă de om şi viaţă, faţă de ceea
bana Straja-Lupeoi. vară. Elevii vor reveni pe băn fost declasate. ducă la îmbunătăţirea calită prin care poate fi oglindită via tivul, mult mai complicată, la ce constituie în zilele noastre
cile şcolii cu puteri noi de mun ţa nouă a patriei noastre, în care trebuie să ajungem în mod una din cele mai puternice for
Elevii Şcolii de 7 ani nr. 1 că, străduindu-se să încheie ou Cauzele acestei stări de fapt, ţii fontei. Patria are nevoie de prezentarea pe scenă a diferite treptat după o temeinică pregă ţe motrice, lupta popoarelor
din Lupeni vor vedea şi ei ter succes acest an şcolar. unele obiective, altele nu, se cît mai multă fontă, însă de lor modele de oameni noi, sar tire, începînd cu montarea unor pentru pace.
mocentrala Paroşeni, preparaţia, găsesc atît în activitatea unor fontă bună, nu declasată. cină de frunte a activităţii ar dansuri separate şi cu un colec
fabrioa de semlcoos, uzina FL. LAZAR sectoare din Combinatul side- tistice de amatori. Montarea tiv mai restrîns. TANASE BURDUCEA
electrică şi Filatura din Lu A. JURCA dansurilor cu temă, creiază po
sibilităţi pentru acest scop. Ele De asemenea, cînd punem în metodist coregraf
peni. Cu sprijinul profeso sînt un gen nou de creaţie co scenă aceste dansuri, trebuie fo
regrafică, dezvoltat pe teme din losită tematica locală, adică tre al Casei regionale de creaţie
rilor diriginţi vor partici viaţa contemporană, teme inspi buie oglindită în dansuri viaţa
rate din obiceiurile, din viaţa şi întreprinderii, satului, oraşului, H unedoara— Devj>
pa la „O zi de surprize“ munca de zi cu zi a poporului regiunii, din oare face parte e-
nostru. Fiind o formă nouă de
şi la concursul cu premii „Dru prezentare a dansului popular
pe scenă, ele fac ca această
meţii veseli“. O excursie cu te muncă de creaţie să cuprindă
cît mai mulţi artişti amatori, o-
mă la cabana Straja va întări ferind instructorului şi colecti
vului, posibilităţi nelimitate de
spiritul colectiv al elevilor. afirmare a fanteziei lor crea
toare.
In general, se poate spune că
In dansul cu temă nu se mai
pedagogii din Lupeni au avut pune problema prelucrării unui
dans popular oarecare, ci se
în vedere iniţierea elevilor pe pune problema creării unui dans
drumul politehnizării, atunci
cînd au organizat vacanţa de
primăvară.
Deşi ou mai puţine posibili
tăţi, totuşi, nici cadrele didacti CUM TREBUIE LUCRAT PÂMÎNTuT
ce de la sate nu au neglijat va în condiţiile din primăvara acestui an
canţa elevilor. Tînăra învăţătoa
re Cobiald Mariia din satul Me-
rişor, comuna Băniţa va între
prinde ou elevii cîteva excursii (Urmare din pag. l-a)
prin poienele şi pădurile din îm ţională şi mai complectă a precipita Aceste regiuni suferă de secetă nu nu
ţiilor ce vor veni de acum încolo —• mai pentru că canitatea de apă este
prejurimi. Micii şcolari vor fi şi sînt convins că vor veni — trebuie mai mică, ci pentru că apa de pe pante
să ţinem socoteală că teritoriul ţării se scurge cu mare repeziciune, tn Ic*
antrenaţi la strîngerea plantelor noastre pe aproape jumătate din supra să se infiltreze în sol.
faţă este un teren învălurat de dea
medicinale primăvăratice, vor luri şi văi. Aproape toată Moldova şi Se găseşte mult mai multă apă
Transilvania este în această situaţie. terenurile plane decît pe pante, adică
organiza jocuri distractive şi pe versanţii văilor. Aş recomanda —
şi cred că nu e greu de realizat — ca
sportive în mijlocul naturii. De Spitalul veterinar din Alba lulia a început să funcţioneze numai în luna iunie a anului
asemenea, vor fi îndrumaţi spre trecut. In scurtul timp care s-a scurs de atunci şi pînă în prezent, personalul tehnic care de
curăţirea livezilor şi grădinilor serveşte acest spital, a efectuat 1.311 tratamente Ia animale.
de legume ale gospodăriilor din In clişeu : tehnicianul Ioan Popa în farmacia spitalului, prepară diferite medicamente,
sat. ajutat de elevii practicanţi de la şcoala veterinară din Sibiu.
In arăturile ce se vor fac* de acum
M âl MULTĂ PREOCUPARE lucru nu-1 fac organizaţiile de tehnicieni agronomi, medici, daţi oa exemplu tovarăşii Şte încolo şl chiar In acelea ce s-au f»c<s?
bază şi sfatul popular. Sînt pu pînă acum, să se facă pe curbele 4«
ţini membri de partid care vor funcţionari — să desfăşoare o fan Huniadi, Adam Voimesou, nivel coame, arîndu-se fîşii înguste cs
besc ţăranilor muncitori despre plugul la cormană. Efectul este că apa
avantajele muncii în comun. muncă politică neîntreruptă, în Ana Trînbiţaş, Lucreţia Lăzăroni de pe versanţi tntîlneşte aceste coame,
Agitatorii nu sînt ajutaţi de că nu se mai scurge şi este «iliti m
faţa de cooperativizarea agriculturii tre organizaţiile de bază şi de vederea cooperativizării agricul şi alţii, nu depun nici un fel de Infiltreze în pămînt.
în comuna Sarmisegetuza comitetul comunal de partid să
desfăşoare o muncă politică con turii, arătînd documentat ţăra munca în vederea cooperativi In Uniunea Sovietică se face chtaLt
cretă, în vederea oreerii de în o irigaţie în felul acesta! este «şa-nu-'
tovărăşiri sau alte forme de coo nilor muncitori ce avantaje a>u zării agriculturii şi aceasta mita irigaţie prin liman. Acum « tir«
perare în producţia agricolă. ziu, dar la anul vom putea face şi noi
Mulţi dintre ei nici nu pot face dacă intră în întovărăşiri, în pentrucă nu au fost ajutaţi. To acest lucru. Se fac pe curbele de nivel
acest lucru, deoarece nu sînt diguri din distanţă tri distanţă. In spa
exemplu în această privinţă. cooperative de producţie sau în varăşul Vizente Merian, seoreta- tele acestor diguri se acumulează apa
din topirea zăpezii şi din ploi. Aşa este
Este lesne de înţeles că dacă gospodării colective. Exemple nul sfatului popular, oare ţine şi ţinută cîteva zile, o săptămînă, pîili
activitatea organizaţiilor de se Infiltrează în pămînt şi creează o
Comunia Sarmisegetuza este cîmp, poţi !număra mii de răzoa le feri de atacul dăunătorilor. bază, dacă munâa politică des concrete în această privinţă se locul preşedintelui, se ocupă cu rezervă de umiditate, iar după aceea
singura din raionul Haţeg în re, care la un loc totalizează o Prin lucrarea în comun a pă făşurată de acestea este slabă, digurile se rup şi prisosul de apă se
oare nu a luat fiinţă pînă în suprafaţă, oare după unele cal mîntului se creează posibilitatea atunci nu pot fi aşteptate rezul găsesc destule în presă şi în răspundere de problemele admi lasă să se scurgă.
prezent nici o întovărăşire a- cule aproximative, reprezintă mecanizării lucrărilor agricole şi tate bune. Vinovat de slaba ac
gricolă, cooperativă de produc pînă Ia 5 Ia sută din suprafaţa mai ales se înlesneşte aplicarea tivitate a organizaţiilor de bază unităţile socialiste din satele în nistrative, dar nu cu aceeaşi In ceea ce priveşte extinderea su
ţie agricolă sau gospodărie co comunei. Oare nu .ar fi în inte regulilor ştiinţifice de lucrarea se face în primul rînd comitetul prafeţelor irigate această problemă de
lectivă. Acesta este Lin semn că resul ţăranilor muncitori dacă pămîntului. comunal de partid, care nu s-a vecinate. Se cere doar să fie răspundere se ocupă de coope vine din ce în ce mai mult un impe
în comuna Sarmisegetuza nu se aceste răzoare ar fi desfiinţate străduit să le ajute pentru a-şi rativ al agriculturii noastre. Trebuie
munceşte cu răspundere pentru şi dacă terenul ocupat de ele ar Toate acestea au drept urma orienta întreaga activitate în bine cunoscute şi larg populari rativizarea agriculturii. ca încă din anul acesta să face«, Iri
cooperativizarea agriculturii. To fi făout productiv? re o sporire simţitoare şi siste spre problema transformării so gaţii pe suprafeţe cît mai mari, îr< spe
varăşii de 1a comitetul comunal matică a producţiei agricole, cialiste a agriculturii. Tovarăşul zate. Punctul agricol din comună, cial la porumb.
de partid şi de la sfatul popu Să presupunem că răzoanele ceea ce înseamnă creşterea bu Avram Murg, secretarul comi
lar afirmă că ei se ocupă de din comuna Sarmisegetuza ar năstării ţăranilor muncitori. tetului comunal de partid, are Dacă sfatul popular al comu oare ar trebui să fie în fruntea (Articol apărui In „Scinieia"
cooperativizarea agriculturii şi ooupa la un loc o suprafaţă de Este deci în interesul fiecărui putere de muncă, dispune de o nr. 3876).
îşi susţin această afirmaţie cu numai 50 ha. (cu siguranţă ele ţăran muncitor să renunţe Ia bogată experienţă în domeniul nei Sarmisegetuza ar fi privit luptei pentru transformarea so
cele patru întovărăşiri zootehni ocupă mai mult) şi că această vechiul sistem de lucrare a pă muncii de partid şi al muncii de ------ ? -------
ce şi cu cîteva cereri depuse în suprafaţă ar fi cultivată cu grîu, mîntului şi să se unească în în cooperativizare a agriculturii, cu răspundere această sarcină, cialistă a agriculturii, este
vederea creării de întovărăşiri obţinîndu-se în medie 1500 kg. tovărăşiri agricole sau alte for are puterea de a se orienta mul PLANTE
agricole. la hectar. Aceasta ar însemna me de cooperare. tilateral şi de a ajuta concret atunci în mod sigur ar fi avut străin de această muncă. Me
că în hambarele ţăranilor mun organizaţiile de bază. Acesta m edicinale
Intr-adevăr, în satele Sarmi citori din Sarmisegetuza ar in Ce au făcut organizaţiile de şi succese însemnate. Comitetul dicul veterinar Ioan Lucaci şi
segetuza, Hobiţa, Păucineşti şi tra în fiecare an cu 75.000 kg. bază din comuna Sarmisegetuza este un lucru adevărat. Dar tot Pentru mărirea cantităţilor de
Zeicani, mai mulţi ţărani mun grîu mai mult. Ar putea fi ei şi sfatul popular comunal, pen exeoutiv nu s-a preocupat însă zootehnistul Ion Guran, în loc medicamente, în acest an a în
citori, crescători de oi, s-au unit, oare împotriva acestui spor în tru a convinge ţăranii muncitori atît de adevărat este şi faptul că ceput să se contracteze cultiva
la îndemnul organizaţiilor de producţia de grîu? Cu siguranţă să pornească pe calea agricul cu răspundere şi perseverenţă să se ocupe de această proble rea de plante medicinale — ma
bază şi al sfatului popular, în că nu! turii socialiste? Oricît ar vrea tov. Murg dovedeşte multă pa teria primă pentru industria far
întovărăşiri zootehnice. In sate tovarăşii din conducerea acestor pentru a antrena în muncă toţi mă oare stă la baza dezvoltării maceutică. Şj în comuna Filimon
le Breazova, Păucineşti, Hobiţa _Comasarea pămîntului şi lu organe să justifice că au luat sivitate faţă de munca de coope Sîrbu, mai mulţi cetăţeni au fă
şi Sarmisegetuza există în total crarea lui în comun mai oferă măsuri, că s-au preocupat, că factorii care pot contribui la agriculturii, se concurează pen cut asemenea contracte pentru o
20 de cereri pentru întovărăşiri şi multe alte avantaje pe oare au făcut şi că au dres, rezulta rativizare a agriculturii. Pe el suprafaţă de 1,50 ha. Primii
agricole. Acestea sînt de fapt ţăranii muncitori din comuna tele spun singure că s-a făout cooperativizarea agriculturii. Ba tru a lua oare mai decare mai care au contractat au fost cetă
toate realizările obţinute în co Sarmisegetuza nu le cunosc, puţin în această direcţie. nu-1 frămîntă faptul că Sarmise ţenii Iosif Ştaier, Romulus Sol-
muna Sarmisegetuza în munoa iar organizaţiile de bază, sfatul mai mult, există chiar membri mult „ciubuc“ la eliberarea cer noc şi Alexandru Oancea.
de transformare socialistă a a- popular, punctul agricol, intelec Cooperativizarea agriculturii getuza este singura comună din
griculturii. Ele nu pot fi nici pe tualii comunei, nu i-au ajutat nu se realizează de la sine. ai comitetului executiv care ei tificatelor de vînzare a mieilor.
departe satisfăcătoare. să le cunoască. Prin comasarea Pentru a convinge ţăranii mun raionul Haţeg care nu are nici
pămîntului, fiecare ţăran munci citori să rupă cu trecutul şi să înşişi nu sînt exemplu în aceas Tov. Florin Florea şeful punctu
In cele şase sate ale comunei tor nu face altceva decît îşi u- oornească pe o cale nouă, tre o întovărăşire agricolă şi nici o
există o mare suprafaţă de te neşte Ia un loc zecile de parcele buie desfăşunată o Intensă şi tă privinţă. Despre tov. Sirnion lui închide ochii în faţa unor
ren agricol — cea. 2.000 ha. ce le are resfirate în tot hotarul neîntreruptă muncă politică de gospodărie colectivă. Va trebui
Corui, membru în comitetul exe asemenea fapte.
Dar nici măcar un hectar din comunei. Acest lucru uşurează masă. Această muncă nu are oa tov. Murg să-şi schimbe a-
cutiv şi deputatul sfatului popu In comună există o serie de
această suprafaţă nu este lu mult munca, ajută ţăranii mun însă nici un efect dacă este des ceastă atitudine.
lar raional, se spune prin sat că instituţii la care lucrează pes
crat în comun. Ţăranii munci citori sa îngraşe mai bine tere făşurată în general aşa cum se Sfaturile populare au sarcina
vorbeşte ţăranilor muncitori te 80 de salariaţi. Aceştia sînt
tori au terenul împrăştiat în mai nul şi să supravegheze mai în orocedează în comuna Sarmise oa prin deputaţi, prin căminele
despre avantajele muncii în co oameni cu cunoştinţe politice şi
multe parcele, care se află la deaproape starea culturilor în getuza. Ea trebuie desfăşurată culturale, prin intelectualii din
mun, dar el însuşi nu şi-a făcut culturale largi. Ei pot lămuri
distanţe mari unele de altele toate perioadele de vegetaţie şi pe bază de exemple concrete, sate — învăţători, ingineri şi
cerere de înscriere în întovără cu competenţă ţăranii muncitori
Dacă arunci o privire peste să ia măsuri la timp pentru a luate din unităţile socialiste din
şire. In felul acesta este limpe asupra avantajelor muncii în
agricultură. Dar toomai acest
de că nu-i va urma nimeni sfa comun. Dar nu fac acest lucru
tul. , fiindcă comitetul comunal de
Tovarăşii Iosif Albulescu de partid şi sfatul popular nu au
la Baza de recepţie, Gheorghe dovedit destul interes şi price
Ardelean (drumar) şi Armie pere pentru a-i antrena în a-
Munteanu, se declară dornici de ceastă muncă.
a sprijini munoa de creere a u- Există deci destule posibili
nei întovărăşiri agricole în Sar tăţi pentrucă şi în comuna Sar
misegetuza. Ei nu pot ajuta cu misegetuza să poată fi create
nimic însă organizaţia de bază în scurt timp unităţi socialiste
şi sfatul popular în această di în agricultură. Se cere însă din
recţie, atît a timp cît nu înţeleg partea comitetului comunal de
să fie exemplu demn de urmat partid şi a sfatului popular să
pentru ceilalţi ţărani muncitori, le studieze şi să le folosească cu
depunîndu-şi primii cereri de în pricepere. Se cere din partea
scriere. acestor organe mai multă ini
Mulţi dintre deputaţii sfatului ţiativă proprie, mai mult interes,
popular printre care pot H vi '- • •» Ţ. MARIAN
