Page 35 - 1957-04

Nr. 725 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ap. 3

Oameni La maternitatea NOUT ĂŢ I în H M

Un om voinic, blond, mai Este acesta un fapt neobiş­ din oraşul D eva

mult roşcovan, stă la volanul nuit ? Nu, este obişnuit, pen- ir-'/—>rm'r~'r~' r-v Determinarea ţinerea în desiş, cu lemn de mină, lor şi coturilor expuse unei uzuri in­
fonometrică a poziţiei a 302 m. galerie direcţională de trans­ tense, prelungindu-se astfel durata de
camionului. De aproape o trucă pe şoferul Florea Aurel La maternitatea din oraşul Deva, condiţiile de naştere sînt port cu profil de 9,5 m2. serviciu a ţevilor cu 30 la suta, iar
din ce în ce mai bune. Atît femeile lehuze cit şl noii născuţi, găurilor de sondă
săptămînă n-a dormit ca lu­ tovarăşii lui îl cunosc ca pe sa bucură de o îngrijire deosebită. Fotoreporterul nostru a Printre mijloacele tehnice care stau a coturilor de 3—4 o r i;
surprins cîteva Imagini din saloanele maternităţii.
mea. A fost pe teren într-un un muncitor conştiincios, care — căptuşirea interiorului ţevilor cu
bazalt' topit şi turnat, fixat prin cimen­
raion mai îndepărtat. Acum în caz de nevoie nu cunoaşte din lucrări miniere la baza acestei realizări, rolul prin­ tare în interior, ceea ce măreşte dura­
subterane cipal îl joacă schimbul rapid al vago- ta de serviciu a ţevilor de două ori,
se-nserează şi conducerea fa­ odihna pînă nu-şi face dato­ netelor la maşina de încărcat. iar a coturilor de 18 ori (căptuşirea
ţevilor cu ciment, cu linoleum sau
bricii l-a trimis la Orăştie, să ria. Maşina lui a parcurs cu cauciuc nu a dat rezultate satis­
făcătoare).
descarce nişte vagoane cu tă- 108.000 km. fără nici o repa­ Găurile de sondă, care se folosesc In acest scop, la 3 m. distanţă de
în minerit pentru introducerea de la frontul de lucru, pe linia permanentă Masurile de mai sus au îmbunătăţit
rîţe pentru contractanţii de lap­ raţie, iar după reparaţia capi­ suprafaţă în subteran a materialului simplă de transport cu ecartament de simţitor indicii rambleajului hidraulic,
de rambleiere, pentru evacuarea apelor, 600 mm, se dublează linia de trans­ mărind productivitatea instalaţiei de la
te. Dacă nu te descarcă, in­ tală a mai parcurs pînă acum aeraj, drenaj sau introducerea cablu­ port pe circa 30 m. lungime şi se pre­ 45 la 55-60 ms/h., iar durata de ser­
rilor electrice de forţă, ating adeseori vede la ambele capete cîte o placă viciu a conductelor de rambleiaj cu 20
tră vagoanele în locaţie şi în­ încă 45.000 km. adîncimea de 200—300 m. de manevră, cu ace, care permite in­ —30 la sută faţă de normele fixate.
troducerea şi scoaterea vagonetelor de
treprinderea trebuie să plă­ Florea Aurel nu-l singurul Forarea găurii de sondă, astfel încît mină goale sau pline. (După Mehanizaţia trudoiomkih
tească. Omul nostru n-a stat şofer conştiincios de la I.C.I.L. să ajungă precis în galeria subterană 1 teajelîh rabot).
pe gînduri şi toată noaptea a Simeria. Ştirbu Ştefan, Sav respectivă, prezintă dificultăţi, necesi- Pe măsura înaintării frontului de lu­
descărcat cu camionul tărîţe. Avei, Ioan Blaga şi Florea tînd adeseori lucrări subterane supli­ cru, linia de transport provizorie se Rulouri din fontă
Spre dimineaţă a terminat Nicolae, toţi au o contribuţie mentare, devierile ajungînd pînă la prelungeşte, folosind în acest scop o nodulară pentru căile
ultimul transport. In loc să la faptul că fabrica şi-a rea­ 10 m., chiar dacă se foloseşte pentru pereche de şine glisante. Prelungirea se
meargă să se culce, şi-a în­ lizat şi depăşit planul pe tri­ orientare înclinometrul „Poliakov“. face atunci cînd distanţa între fron­ laminoarelor
dreptat maşina spre fabrică. mestrul I al acestui an. Ca­ tul de lucru şi linia dublă depăşesc
Era ora 5. De ce era aşa gră­ pacitatea camioanelor o folo­ Metoda fonometrică, folosită în mi­ 5—6 m. Unele oţelării folosesc In locul ru-
bit? In mod obişnuit, la aceas­ sesc din plin, laptele ajunge nele de cupru din U.R.S.S. constă în lourilor din fontă obişnuită ale căilor
tă oră trebuia să meargă în la timp şi neacidulat, iar cei­ introducerea în gaura de sondă, la ni­ Folosirea liniei duble deplasabile, de rulare la laminoare, rulouri din
velul lucrării miniere respective, a unei pentru gararea vagonetelor de mină fontă nodulară. S-a dovedit că în
cursă, după lapte, la centrele lalţi muncitori pot obţine mai surse sonore (clopot electromagnetic), goale şi pline, prezintă următoarele acest fel se prelungeşte cu de şase ori
care emite sunete la intervale regulate. avantaje: durata de viaţă a acestor rulouri, se
care îl adună de la contrac­ multe produse şl mai bune. Sunetul se transmite prin masivul ro­ reduc în mod substanţial cheltuielile
cilor şi ajunge în galerie, cu care ur­ — se accelerează schimbul de vago- de întreţinere şi de materiale şi se
tanţi. Dacă nu-l aduce astăzi Cel 723 hl. lapte pasteuri­ ^ — Alo, Abatorul? Cu tov. Vlad. mează să fie legată gaura de sondă. nete în imediata apropiere a maşinii măreşte simţitor productivitatea prin
înseamnă că 2.000 litri de zat, 1,3 tone unt şi 4 tone [¦ La celălalt capăt al firului, muncitorul Aurel Vlad, primeş- Intensitatea sunetului (care este in­ pneumatice de încărcat; reducerea timpilor de oprire pentru
lapte se vor acidula. Calita­ brînzeturi date peste plan sînt ; te vestea soţiei sale că este sănătoasă şi că au un fecior. vers proporţională cu pătratul dis­ reparaţii sau înlocuire.
tea untului va fi şl ea o mîndrle a şoferilor destoi­ ^ In clişeu: Cornelia Vlad, fără a se deranja din pat, îşi tanţei de la sursa sunetului), se mă­ — se asigură manevrarea uşoară a
mai slabă. Ce să facă ? nici a fraţilor Oprea şi Gh. [ anunţă soţul cu ajutorul telefonului despre marea bucurie. soară cu ajutorul unui aparat receptor, vagonetelor fără deraieri, datorită (După Journal of the
t care cuprinde un microfon piezoelec­ construcţiei simple şi robuste; Franklin Institute)
Sâ-l aducă sau nu? Florea Nicula care lucrează la paste- L tric (receptor al sunetului), un ampli­
Aurel, şoferul camionului • de urizare şi untârie, a meşteru­ [ ficator şi un indicator. Microfonul re­ — există posibilitatea. împingerii va­ Fixarea şinelor de cale
tip „Molotov" cu nr. 25.577 lui brînzar Filip Carol, a t ceptorului se introduce pe rînd într-o gonetelor pline cu ajutorul maşini de ferată pe traverse
Deva, al fabricii de produse Elenei Bălan care pregăteşte [ serie de găuri de mină, de mică a- încărcat şi reti agerea acesteia din de beton armat
[ frontul de lucru pentru perforare şi
lactate I.C.I.L.-Simeria, n-a laptele pentru distribuţie. Sînt [ împuşcare, fără demontarea liniei du­ Pe o linie secundară din regiunea
părtaşi la obţinerea succese­ [ Londrei s-a introdus în mod experi­
stat nici de astă dată pe gîn­ lor toţi muncitorii şi întreg ble. mental noua metodă de fixare a şi­
duri. A plecat după lapte. S-a i nelor de cale ferată pe traverse de
întors pe la ora 11,30-12. După colectivul de conducere al fa­ Bucuria lui Oiaru Maria este şi mai mare. Ea a născut beton armai

ce a descărcat bidoanele, şi-a bricii. l doi gemeni. Prinderea şinei se face prin cleşti
spălat şi gresat maşina. Abia t Fotografia o înfăţişează privindtt-şi odrasele care constituie fixaţi cu tirfoane introduse în di-
seara a apucat să se culce. A. ANETA [ mîndria familiei, bluri de lemn ondulate prinse de tra­
versă. Diblul şi tirfonul sînt de tipul
dîncime, perforate în peretele galeriei, Această metodă prezintă însă un folosit de căile ferate germane. Oi-
blul este executat din lemn impregnat
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE orientate spre gaura de sondă. Inre- inconvenient care constă în necesita­ cu creozot şi poate fi înlocuit la ne­
gistrînd citirile indicatorului şi întoc­ tea măririi profilului galeriei cu circa voie. Tirfonul este galvanizat şi are
V o m re d u c e m e d ia de sfafionare mind schema poziţiei găurilor de mi­ 1,3 m2 faţă de profilul proiectat. un filet care asigură o fixare perfec­
nă, se determină punctul din galerie tă în diblul de lemn cu fibrele para­
lele faţă de axul tirfonului.
în care intensitatea sunetului este ma­ (După Gornîi jurnal)
Şina este aşezată pe o placă de
a v a g o a n e lo r şi lo c a fiiie ... ximă, şi deci distanţa în gaura de son­ Reducerea uzurii cauciuc profilat cu dimensiunile de
dă şi galerie este m inim ă; aceasta conductelor de pulpă 19 x 13 x 0,65 cm. Placa egalizează
...este concluzia care se des­ gatelor Combinatului, fapt care permite efectuarea străpungerii nece­ neregularităţile suprafeţelor de contact
prinde din răspunsul dat de Di­ a dus la gîtuirea transporturilor sare cu un volum minim de muncă. pentru rambleiaj şi elimină deteriorările produse de
recţia transporturi din Combina­ în uzină şi la descompunerea hidraulic presiunile locale excesive. Cleştele este
tul siderurgic Hunedoara, în trenurilor în parcurs. Metoda fonometrică este aplicabilă prevăzut cu plăci de cauciuc la am­
urma materialului apărut în atît în roci izotrope, cît şi în cele a- bele capete; sub capul tirfonului se
„Drumul socialismului“ nr. 701 0 piedică serioasă a consti­ pune o rondea de plută avînd ca liant
din 14 martie, sub semnătura tuit-o în transporturile noastre nizotrope, cu condiţia executării prea­ Institutul unional al cărbunelui cauciuc. Uzura este mult mai mică
tov. Toma Vulcu de la R. C. M. şi vitregia anotimpului, cînd labile a cercetărilor necesare pentru (VUGI) din U.R.S.S., a studiat posibi­ decît la piesele de oţel în contact di­
Simeria. minereul şi alte materiale ne-au construirea curbelor de intensitate a lităţile de micşorare a uzurii conduc­ rect. Frecarea între cleşte şi şină, pre­
sosit complect îngheţate — şi sunetului pentru diverse valori ale dis­ telor de pulpă utilizate la rambleiajul cum şi rezistenţa la fugirea şinelor
„Luînd cunoştinţă de artico­ spre deosebire de C.F.R. — des­ tanţei minime. hidraulic. S-au făcut încercări în mi­ sînt mult sporite. Din experienţă s-a
lul „Să reducem rulajul vago­ cărcarea lor Incumbă Direcţiei stabilit că este indicată utilizarea cau­
nului de marfă“, rugăm a cu­ transporturi. Numai astfel se Pentru aplicarea metodei în bune nele de cărbune din Kuzbass, lucrîndu- ciucului sintetic, deoarece acesta nu
noaşte că cele semnalate oglin­ explică faptul că în luna ianua­ este atacat de ulei şi de impurităţile
desc într-o măsură prea mică rie 1957 am avut de plătit condiţii este necesară asigurarea unui se cu roci cu conţinut de 31,5 la sută ce se adună în spaţiile goale ale pie­
greutăţile provocate C.F.R.-ului 23.750.700 lei locaţie, care re­ selor de prindere.
şi altei clientele, prin depăşirea cunoaştem că nu despăgubesc contact perfect între sursa de sunet, gresie, ceea ce dă proprietăţi abra­
termenilor de descărcare şi în­ C'. F. R.-ul decît într-o infimă Rondeaua de plută cauciucată ab­
cărcare a vagoanelor. parte de pagubele provocate prin microfonul receptor şi rocile înconju­ zive ridicate materialului de rambleiaj. soarbe o bună parte din şocul verti­
staţionarea depăşită a vagoane­ cal. Cleştele are 7,5 cm. lăţime şi gau­
Avem lipsuri mari în organi­ lor, dar care apasă greu buge­ rătoare. In acest scop, clopotul elec­ Pentru conducte s-au utilizat ţevi de ra prin care trece tirfonul este astfel
zarea transporturilor, însă întîr- tul nostru. dimensionată încît eforturile laterale
zierile se datoresc şl faptului că, tromagnetic se introduce în gaura de oţel trase, de cîte 2—4 m. lungime,
secţiile productive din Combinat Mulţumim presei pentru aju­ se transmit de la şină la beton prin
nu dau atenţia cuvenită vagonu­ sondă umplută în prealabil cu apă, sau 150 mm. diametru interior şi 8 mm.
lui — mijloc de transport — torul ce ni s-a dat, atît prin intermediul cleştelui. Şina se poate
este presat contra pereţilor găurii de grosime de perete. După ce s-a ob­
nu-l cruţă în timpul operaţiilor publicarea articolului în cauză elibera prin rotirea tirfonului cu 90°.
sondă cu ajutorul unui • arc special. servat caracterul şl gradul de uzură
de încărcare-descărcare şi nu cît şi pentru prilejul oferit de a Montarea microfonului receptor.se face . al acestor ţevi, s-au studiat diferite

respectă termenele fixate pentru ne revizui atitudinea în muncă, în găuri de mină bine curăţate de posibilităţi în scopul asigurării uzurii

aceasta. E drept, că nici per­ luîndu-ne angajametul ca în praf, presîndu-1 cu ajutorul unui arc minime a conductei de pulpă. Pen­

sonalul nostru nu-i pregătit su­ cinstea zilei de 1 Mai să redu- contra rocilor înconjurătoare. In felul tru comparaţia uzurii diferitelor ti­

ficient pentru a putea impune aem media de staţionare — acesta se asigură transmiterea şi re­ puri de ţevi, încercările au fost e-

termenele şi normele C.F.R. care în ianuarie a fost de 88 cepţia optimă a sunetului. ' xecutate în condiţii identice de ex­

Nu este mai puţin adevărat ore vagon — la cel mult 3 ore Metoda descrisă asigură determina­ ploatare, folosindmse metode şi instru­
rea poziţiei găurilor de sondă cu mi­ mente de măsură din cele mai perfec­
faptul că nici C.F.R.-ul — care vagon depăşire, dacă nu cumva nimum de erori. ţionate.

are ca sarcină numai transpor­ vom putea elimina cu totul lo­ (După Gornîi jurnal) Ţinînd seama de rezultatele obţinute,
caţiile“. se recomandă aplicarea următoarelor
turile — nu ne-a putut aprovi­ Metoda de săpare m ăsuri:
Ing. CORNEL SCURTU
ziona în mod ritmic cu mate­ ) a galeriilor direcţionale, — adaptarea la capetele ţevilor a
locţiitorul directorului general ) cu viteza de înaintare unor flanşe de legătură cu guler, care
rialele necesare producţiei agre­ t In sala noilor născuţi, surorile dau o atenţie deosebită în- 1 reduc uzura extremităţilor ţevilor cu
transporturi ¦11J de 302 m. pe lună 30 la sută;
t registrării de la o zi la alta, a modului de dezvoltare al )
[¦copiilor. ) O brigadă de înaintare din minele — rotirea periodică a ţevilor cu 90°
Gross, cîntărind co- 1 de bauxită din Uralii de nord în jurul axei lo r ; astfel prin obţine­
ţ Fotografia înfăţişează pe sora Regina a constatat că, copi- (U.R.S.S.), a reuşit la începutul anului rea unei uzuri uniforme a conductei,
[ pilul lui Ana Grecu. Cu această ocazie, ea 1956 să execute lunar săparea şi sus- durata ei de serviciu creşte de două
ori j
l Iul a ajuns la o greutate de 4 kg.

L.

maaisnnaBaaii-'jnBOBononuariinBiiflsnnnHO — întrebuinţarea de coturi simetrice, Tirfonul strîns exercită o presiune

încă din trecutul îndepărtat, oame­ Calea spre fericire menii trebuie să-şi supună natura, s-o ceea ce permite după un timp rotirea de circa 2,5 t. pe cleşte, iar acesta
nii au fost preocupaţi de problema a- transforme. Munca, adică acţiunea a- lor (folosind orificiul de intrare pen­ transmite betonului o sarcina de 1,5 t.
pariţiei lor pe pămînt. Necunoscînd a pus capăt concepţiei care afirma că supra naturii cu ajutorul uneltelor în tru ieşire şi in v ers); aceasta a dus
legile naturii şi ale dezvoltării ei, oa­ speciile de animale şi de oameni nu scopul producerii de noi mijloace de la mărirea duratei de serviciu a co­ Pe fiecare traversă este cîte un cleş­
menii răspundeau acestei întrebări sînt cu nimic legate între ele şi că trai, are cel mai mare rol în viaţa turilor pînă la o dată şi jumătate j te de fiecare parte a şinei.
prin tot felul de născociri. Babilonie­ s-ar datora unor cauze întîmplătoa- omului. Fără muncă, societatea ome­
nii, egiptenii, evreii şi grecii din an­ re, fiind .„create de Dumnezeu“. El — încărcarea prin sudare electrică (După Concrete and Construc­
tichitate explicau originea omului prin â fost primul care a pus biologia pe
aceea că ar fi fost făcuţi din nişte baze strict ştiinţifice, stabilind evoluţia existenţa şi a se perpetua. Apăreau om a început să se ajute de aceste nească n-ar putea exista. Munca l-a (electrozi T-590), a suprafeţelor ţevi- tional Engineering).
fiinţe supranaturale din argilă ames­ speciilor şi raportul de succesiune din­
tecată cu apă, cu sînge etc. De fapt tre ele“... organe noi, iar altele, nemaifiind fo­ mijloace care-i stăteau la îndem înă: ajutat pe om să cunoască forţele na­
aceste mituri fuseseră transmise po­
poarelor antichităţii de către strămoşii Opera lui Darwin a fost confirma­ losite se atrofiau. cu băţul putea face o gaură în pă­ turii, iar cunoaşterea l-a ajutat să
lor barbari. Unele povestiri asemănă­ tă şi completată de numeroşi savanţi.
toare mai erau încă îrt circulaţie, nu Ştiinţele exacte au dovedit că omul nu Transformarea de la simplu la com­ mînt, cu pietrele putea să spargă nuci. pună stăpînire mai repede şi mai bine I P U B L IC IT A T E m33X
demult, la unele popoare extrem de poate fi izolat de lumea animalelor. plicat se desăvîrşea odată cu vremea. Despicînd, rupînd sau ascuţind, ea îşi pe aceste forţe, sa şi le supună, adică
înapoiate din Noua Zeelandă. Astăzi Viermele a dat naştere unor animale confecţiona unelte pentru diferite să muncească cu mai mult spor. Gîn- lOférte de serviciu
nici un om civilizat nu mai poate cre­ Viaţa a apărut pe pămînt cu multe asemănătoare urechelniţei, iar din a- funcţiuni, Aşa s-a ivit un nou factor direa, conştiinţa, slujesc la dezvolta­
de în naiva legendă biblică despre zeci de milioane de ani în urmă. La
crearea bărbatului din lut şi a femeii început s-au ivit organisme primitive, cestea au apărut prin evoluţie insec­ de dezvoltare: munca. „Procesul mun­ rea vieţii materiale, practicii de fie­ ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA „1 MAl" I
din coasta bărbatului, după cum ori­ unicelulare, asemănătoare unora din­ te şi fluturi şi de asemenea racii şi cii începe abia în momentul confec­ care zi.
cine ştie că lumina şi căldura ne vin tre monocelularele de astăzi. Unele păianjenii. Racii şi insectele au la su­ ţionării sculelor" — scrie Engels. O- DEVA, ANGAJEAZA :
de la soare, deşi în biblie se arată din ele piereau neputîndu-Se adapta la prafaţa trupului lor o coajă exterioară dată cu apariţia sculelor s-a făcut tre­ Datorită muncii şi cunoaşterii ome­
că întîi a fost lumină şi apoi a fost mediul înconjurător j altele, care prin Ca să le apere organele. Dar unele ani­ cerea definitivă de la regnul animal nirea a străbătut un drum uriaş care • 5 tímplari mobilă lustruită !I
„lucrat" soarele. diferite proprietăţi se dovedeau rtlai male, evoluînd în altă direcţie şi-au la regnul Uman. a început de la piatra ascuţită ce ser­
apte să se adapteze mediului, supravie­ format în interiorul corpului o coajă, vea ca topor şi a ajuns la uimitoa­ • 5 tîrtiplari binale j!
încă de acum două mii şi mai bine ţuiau. Prin ereditare, ele transmiteau un sgîrci ca o grindă de care se leagă Treptat, munca a devenit o condiţie rea tehnică modernă care permite o-
de ani s-au găsit minţi luminate care urmaşilor toate calităţile lor, înfăp- indispensabilă vieţii. Uneltele i-au mului să construiască uzine şi fa­ • 2 tapiţeri 1W
au observat că omul posedă numeroa­ tuindu-se în acest fel o selecţie na­
se trăsături caracteristice şi altor a- turală : supravieţuiau numai acele vie­ • 1 croitor călcător (bărbat sau femeie). =~25gg
nimale şi, bazîndu-se pe aceste fapte, ţuitoare care se dovedeau a fi cele
au emis ideia că el face parte din reg­ mai bine adaptate. Au trecut milioane un întreg schelet. Aşa a apărut co­ permis omului să cucerească o pradă brici imense, să străbată oceane în­ m ÎNTREPRINDEREA MINIERA BANIŢA angajează :
nul animal. Aceleaşi idei au fost ex­ de ani pînă cînd au apărut fiinţele
primate de marii savanţi ai secolelor multicelulare, mai bine apărate împo­ loana vertebrală. Cele mai vechi a- bogată, să mănînce o hrană variată, tinse în timpul cel mai scurt, să se g Muncitori spărgători de piatră (cu cîş'tig mediu lunar de 1
următoare. Dar ei nu erau încă în triva naturii, mai apte să-şi găsească
stare să explice originea omului din hrana. nimale cu vertebre sînt peştii. Din ei vegetală şi animală, creierul s-a dez­ înalţe în aer şi să zboare mai repede !g 800 Ici plus cazare şi cantină contracost). gf
punc.t de vedere ştiinţific.
Dar şi pămîntul se schimba şi oda­ s-au format amfibiile care au dat naş­ voltat, organele simţurilor s-au : per­ decît viteza sunetului. Sub ochii noş­
Tîrziu de tot, abia pe la mijlocul tă cu el şi clima. Mediul înconjură­
secolului al XIX-lea, s-a putut dovedi tor era în continuă prefacere. Eru- | Pentru vacanţa devară!tere reptilelor, iar din reptile s-au ivit fecţionat „...Dominaţia asupra naturii tri ştiinţa face noi descoperiri — cum j
ştiinţific că omul n-a fost creat în peau vulcani, scoarţa globului pămîii- păsările şi mamiferele. — scrie Engels — care a început pa­ este energia atomică —• care pun la
chip supranatural, ci că el întruchi­ tesc se încreţea, în locul şesului nă­
pează treapta ultimă a procesului de văleau ape în prăpăstii adînci sau se Printre mamiferele care sălăşluiau ralel cu dezvoltarea mîinii şi a muncii, îndemînă omului forţe şi bogăţii imen­ | j Diluzorii de presă din şcoli, factorii şi oficiile poştale, pre-M
dezvoltare de-a-lungul a milioane de înălţau munţi înalţi. Speciile de ani­ în bezna imenselor păduri de acum a lărgit cu fiecare pas nou orizontul se. Prin munca omului s-a ajuns la H cum ?i secţiile raionale de difuzare a presei au început primi-Wk
ani a regnului animal. male şi plante se transformau luptînd cîteva milioane de ani s-a ivit un omului. El descoperea mereti în obiec­ stăpînirea acestor noi izvoare nease­ == rva abonamentelor la publicaţiile de tineret şi copii pentru va- s§
pentru viaţă căutau să se adapteze, să mamifer care pentru a-şi apăra viaţa tele din. jurul lui alte proprietăţi noi, muit de puternice care pot transfor­ H canţa de vară. gfj
Această descoperire a făcut-o Char­ se perfecţioneze pentru a-şi continua sau pentru a-şi căuta hrana a înce­ necunoscute. Pe de altă parte, dezvol­ ma viaţa, făcînd-o mai bună, mai fru­ §§ m
les Darwin, savantul englez de la a
cărui moarte se împlinesc în această put să se caţere pe copaci: maimuţa. tarea muncii a necesitat o cît mai moasă.
lună 75 de ani. [ Muzeul P eleşAcest nou fel de viaţă a dus la im­ strînsă unire a membrilor societăţii, |
Şi totuşi milioane de oameni ai mun­
„...Darwin — a scris V. I. Lenin —
portante schimbări. Membrele, .dinain­ Căci mulţumită ei, cazurile de ajutor cii suferă încă de foame, de tot felul
te s-au diferenţiat servind nu atît la reciproc, de muncă în comun, au de­
mers, cît la apucare. Maimuţele s-au venit mâi dese, iar fiecare membru de lipsuri din câilza capitalismului. 1 este deschis miercuri, joi, vineţi, şi sîmbătă între orele 8 ,3 0 1
diferenţiat şi ele. Unele au început să al colectivităţii şi-a dat seama de fo­ Energia atomică, în loc să fie folosită g şi 15, iar duminica între orele 9 şi 16. !g
evolueze înspre gorilă şi cimpanzeu, loasele acestei activităţi. Pe Scurt, oa­
aşa cum le vedem astăzi, iar altele menii în curs de formare au ajuns la în scopuri paşnice, e destinată scopu­ B Vizitarea se face în grupuri constituite pe instituţii, între- g
au început să se transforme în om. necesitatea de a comunica între ei. rilor războinice în statele imperialiste. H Ponderi sau organizaţii obşteşti, în baza unei programări. §§
Engels ne arată că procesul de trans­ Nevoia şi-a creat organul: gîtul ne­ H 1° vederea programării, doritorii se vor adresa cu trei săp- §
formare a maimuţei în om se dato- dezvoltat al maimuţei se transformă In Uniunea Sovietică şi în ţările de H tămîni înainte : fj
reşte muncii. „Atît omul — spune el în cet. dar continuu, şi organele gurii
— cît şi societatea umană îşi datorea­ s-au obişnuit treptat să producă un democraţie populară se construieşte as­ B T dîrectiel Muzeului Peleş Sinaia, pentru zilele de mier- S
ză originea muncii“. sunet după altul". tăzi o viaţă două. In aceste ţări roa' = curi, joi, vineri şi sîmbătă; m
Munca şi graiul ¦aU dus omul pînă la
După nenumăraţi ani, tot apucînd dele muncii revin oamenilor muncii, B ~ direcţiei artelor plastice din Ministerul Invătămîntului 1
iar marile descoperiri ale ştiinţei sînt m Culturii - Bucureşti, Piaţa Scînteii, pentru zilele de du- 1
puse în slujba poporului. Ştiinţa ade­ m minică. !g

vărată, nelăsînd loc. fanteziilor pri­ 1 T,axa de intrare este de 2 lei de persoană; pentru elevi, H
mitive, ne arată că munca 1-’ creat 1 studenţi şi ostaşi — 1 leu. g

beţe şi pietre pe care le aruncă în treapta cea mai de sus a lumii vii. Pen­ pe om şi că adevărata fericire stă g Copiii sub vîrsta de 7 ani nu sînt admişi în muzeu. S

fiarele ce-i primejduiau viaţa, maimuţa- tru a trăi şi a-şi îmbunătăţi traiul, oa- în munca paşnică, creatc-s-re.