Page 36 - 1957-04
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ Nr. 725
Pentru încetarea războiului din Algeria
a p e l u l ~>
adresat lui Guy Mollet de Biroul
F. S. M. pentru Asia şi Australia
Vizita delegaţiei guvernamentale PEKIN 10 (Agerpres)"
Nofa a m b a s a d e i Uniunii Sovietice de a fi încercat să reprime lup
şi de partid a R. P. Albania la Odesaîn S .U . . re m is ă d e p a rta m e n tu lu i d e sfat China Nouă anunţă : Intr-un a- ta poporului algerian prin sta
ODESA' 9 (Agerpres)" TASS vernului sovietic şi a Comite pel adresat premierului Guy ţionarea a 600 mii soldaţi pe te
anunţă : La 9 aprilie a sosit la Mollet, Biroul de legătură pen ritoriul acestei ţări.
Odesa delegaţia guvernamentali ă tului Central al P C.U.S. Dele tru Asia şi Australia al F.S.M. Apelul subliniază că zeci de
a! STATELOR UNITE şi de partid a Republicii Popu gaţia este condusă de Mehmet cere acestuia să se pună ime mii de oameni din Algeria, indi
lare Albania, care se află în diat capăt războiului din Alge ferent de naţionalitate şi con
Mo s c o v a io (Agerpres)1 nuţioasă a încăperilor şi a ve Măsuri discriminatorii asemă drum spre Moscova, într-o vizi Shehu, preşedintele Consiliului ria şi să se recunoască deplina vingeri politice, au fost aruncaţi
TASS anunţă : La 8 aprilie am rificat toate livretele mecanis nătoare au fost întreprinse de tă de prietenie la invitaţia gu- suveranitate şi independenţă a în lagăre de concentrare şi sute
basada Uniunii Sovietice în melor vasului. Inspecţia vasu către autorităţile americane şi de Miniştri al Republicii Popu poporului algerian. dintre aceştia au fost masacraţi
S.U.A. a remis departamentului lui, începută la ora TI, a luat faţă de vasele sovietice „I. Ba- ?? fără să fie judecaţi.
de stat al Statelor Unite urmă sfîrşit la ora 18. Reprezentanţii buşkin“ şi „Amiral Seniavin“ în lare Albania. In apel se cere de asemenea i-
toarea notă : administriaţiei Canalului au de timpul trecerii lor prin Canalul ODESA 9 (Agerpresj TASS ? mediata punere în libertate a li In încheierea apelului Biroul
clarat că motonava „N. Ostrov- Panama la începutul anului 1957 anunţă : După o scurtă odihnă, derilor sindicali, sindicaliştilor şi de legătură pentru Asia şi Aus
„Ambasada Uniunii Republi ski“ poate trece prin Canal abia membrii delegaţiei guvernamen tombrie“ Mehmet Shehu şi En- patrioţilor algerieni arestaţi şi tralia al F.S.M. acuză guvernul
cilor Sovietice Socialiste asigu La 3 ianuarie, ora 7, în timp ce Ambasada protestează pe lîn tale şi de partid a R. P. Alba ver Hodja au depus în numele garantarea drepturilor omului, Mollet de încălcarea constitu
ră de respectul său departamen vasele tuturor celorlalte state gă departamentul de stat împo nia în frunte cu Mehmet Shehu delegaţiei o coroană de flori la ţiei franceze prin refuzul de a a-
tul de stat al Statelor Unite ale au trecut prin Canal fără să fie triva acestor acţiuni discrimina au făcut o vizită lui G. F. Lad- monumentul eroilor căzuţi pen drepturilor sindicale, a demo corda membrilor şi liderilor sin
Americii şi are onoarea să co reţinute. In tot timpul staţionă torii ale autorităţilor americane viscenco, preşedintele Comite tru cauza revoluţiei în anii dicatelor algeriene dreptul de
munice următoarele : 1917—1920. craţiei şi libertăţii în Algeria. vot.
faţă de vasele sovietice „N. Os-
Seara, oaspeţii au asistat la El denunţă guvernul francez
La 2 ianuarie 1957, cînd mo rii motonavei sovietice în rada trovski“, „I. Babuşkin“, „Ami tului executiv al Sovietului de spectacolul de balet „Călăreţul Programul american „de ajutor“
tonava sovietică „N. Ostrovski“ portului Balboa, lîngă ea a stat ral Seniavin“. Aceste acţiuni ale deputaţi ai oamenilor muncii de aramă“ de R. Glier la Tea
a sosit în rada portului Balboa, un vas al poliţiei. autorităţilor americane consti din Odesa. trul de operă şi balet- Oaspeţii Unul din cele mai importante m ijloace
situat la intrarea în Canalul Pa tuie o violare flagrantă a prin au fost salutaţi cu căldură de
nama, pe bordul vasului au so La 3 ianuarie, ora 7, pe bor cipiului egalităţii depline a tutu După amiază oaspeţii alba către public. de expansiune a politicii americane
sit vameşi americani împreună dul vasului au sosit din nou 18 ror ţărilor în folosirea canale nezi au făcut o excursie prin
cu 18 persoane din paza armată oameni înarmaţi din unităţile lor de importanţă internaţională, oraş. Pretutindeni membrii de In noaptea spre 10 aprilie WASHINGTON 10 (Agerpres) El s-a pronunţat în mod cate
a Canalului. Au fost percheziţi legaţiei au fost salutaţi cu căl delegaţia guvernamentală şi de goric împotriva celei mai mici
onate în mod minuţios toate în de pază ale Canalului. proclamat în ce priveşte Canalul dură de către locuitorii oraşu partid a R. P. Albania a plecat Secretarul de stat Dulles şi mi slăbiri a sistemului alianţelor;
căperile de locuit şi de serviciu, Paza Canalului a instalat o de Panama prin tratatul cu pri lui erou. nistrul adjunct al Apărării, Ro- militare conduse de Statele
inclusiv obiectele personale ale cu un tren special spre Mos bertson. au făcut declaraţii în Unite.
echipajului, au fost fotografiate linie telefonică directă de pe vire la Canalul de Panama din In piaţa „Revoluţiei din Oc- cova. faţa comisiei senatoriale spe
toate mecanismele, instalaţiile şi punte La secţia maşinilor, a pla 18 noiembrie 1901 şi confirmat ciale care studiază metodele şi Secretarul de stat a repe-<
încăperile. sat posturi de pază la puncte, prin practică. SEMNIFICA ŢIA REZUL TA TELOR mijloacele pentru a da o cît tat vechea teză a politicii exter
mai mare eficacitate programe ne americane că politica „de pe
Deşi vasul dispunea de toate la echea cîrmei, la postul de ra Ambasada îşi exprimă speran alegerilor comunale din Rimini (Italia) lor americane de „ajutorare“ a poziţii de forţă", politica de in
actele necesare pentru trecerea dio şi pe punte. ţa că autorităţile corespunzătoa statelor străine.
prin Canalul Panama, reprezen re ale Statelor Unite vor lua ROMA 9 (Agerpres) In Italia net realizat de candidaţii parti tensificare a înarmărilor ar
tanţii administraţiei Canalului In timpul trecerii vasului prin măsuri pentru a preveni repe au avut loc o serie de alegeri dului comunist italian. După Referindu-se la planurile gu contribui la „preîntîmpînarea
Canal el a fost urmat de un vas tarea unor astfel de cazuri în parţiale. Trăsătura caracteristică vernului în această privinţă, războiului“.
al poliţiei. Membrilor echipaju succesele înregistrate la alegeri Dulles a recunoscut că progra
lui sovietic oare nu erau în mul american „de ajutor“ este Ministrul adjunct al Apărării,
schimb li s-a interzis să rămînă Robertson, care a luat de ase
unul din cele mai importante menea cuvîntul în cadrul comi
au efectuat o măsurătoare mi- pe punte. viitor. a acestor alegeri este progresul le din Navara, Coma, Cremona, mijloace de expansiune a politi siei, a declarat că programul'
cii americane şi de extindere a
Lecco, Neapole, comuniştii au în „conducerii“ lor militare asu de „ajutor“ militar american
pra ţărilor lumii capitaliste. este o „parte integrantă“ a în
!4 . E . V O R O Ş I L O V ACORD „SECRET“ ÎNTRE ANGLIA ŞI S. U. A. registrat succese însemnate şi tăririi sistemului militar ameri
CU PRIVIRE LA ÎNARMAREA ISRAELULUI la alegerile comunale din Ri- Expunînd tezele politice ge can.
mini. Pentru candidaţii comu nerale ale diplomaţiei america
ne, Dulles s-a pronunţat în Robertson a lăsat să se înţe
v a ţnzifa Republica Populară M ongolă ROMA 10 (Agerpres) Intr-o tratative au căzut de acord că nişti au votat 16.570 de cetăţeni sprijinul alianţelor şi coaliţiilor leagă că pe viitor partea mi
corespondenţă din Paris, ziarul S.U.A. şi Anglia se vor infor faţă de 15.704 în 1956 şi 14.126 militare create de Statele Uni litară a programului de ajuto-'
MOSCOVA 10 (Agerpres)'.— U.R.S.S., invitaţia de a vizita ,,Paese Sera“ anunţă că în ca ma reciproc despre măsurile în 1951. Comuniştii au obţinut te pentru a-şi asigura interese rare a statelor străine va putea
TASS anunţă: J. Sambu, preşe Republica Populară Mongolă. drul tratativelor dintre Eisenho luate în această problemă. Cele 16 locuri în consiliul municipal le lor militare, pe care secre costa eventual „chiar mai
dintele Prezidiului Marelui Hu- două părţi au căzut de acord a- faţă de 15 în 1956. Deşi parti tarul de stat le-a calificat drept scump decît în prezent“, şi va
nal Popular al Republicii Popu K.E. Voroşilov a acceptat a- wer şi MacMillan de pe insu supra „necesităţii de a menţine „interese ale apărării comune“. continua timp nedeterminat.
lare Mongole a adresat lui K. E. ceastă invitaţie şi a declarat că Israelul puternic“, ca factor dul socialist italian a înregistrat
Voroşilov, preşedintele Prezi via fibuouros să viziteze Republi lele Bermuda s-a discutat de un regres trecînd de la 7.214 vo
important în înfăptuirea politi turi în 1956 la 5.868 voturi în
ca Populară Mongolă în luna asemenea problema aprovizio
diului Sovietului Suprem al mai a.c. nării Israelului cu armament. cii occidentale în Orientul Mij alegerile din anul acesta, totuşi
Ziarul arată că participanţii la lociu- cele două partide de stînga dis
G U V ER N U L ENGLEZ încearcă pun de majoritatea locurilor în
să boicoteze C A N A L U L DE SU EZ
D e c l a r a f i a C . C . al P. C . d i n F in la n d a Consiliul municipal (21 din 40). C onstruirea în Renania a bazelor aeriene
Comentînd aceste rezultate,
cu privire la situaţia economică şi politică a ţării ziarul partidului socialist, „A-
vanti“, scrie că „majoritatea americane pentru lansarea
LONDRA 9 (Agerpres). Acum sească Canalul ele vor dispare dintre cele 1.300 de voturi pier
HELSINKI 10 (Agerpres). — vire la situaţia economică şi po dute de partidul socialist au fost rachetelor tip „N ik e “
cîtvia timp guvernul englez a de pe mări iar locul lor va fi Ziarul „Kansan Lutiset“ a pu litică a ţării care a fost adop date partidului comunist“.
adresat o circulară armatorilor ooupiat de concurenţi străini blicat la 9 aprilie declaraţia Co tată la plenara C.C. din 6 şi 7 BONN 10 (Agerpres). Refe- americane pentru Lansarea ra
britanici în oare îi „sfătuieşte“ „ai căror guverne nu interzic Unul dintre conducătorii par rindu-se la ştiri oficiale, agen chetelor de tip. „Nike“.
ca deocamdată să nu folosească plata taxelor de tranzit autori- mitetului Central al Partidului aprilie. In declaraţie se spune tidului socialist, de Martino, dă ţia D.P.A. transmite că în Lan
că politica promovată sub nu următoarele explicaţii recentelor dul vest-german Renania Pala In afară de aceasta, baze a-
Ganalul de Suez, din motive . tăţilor egiptene“. Comunist din Finlanda cu pri- mele de programul stabilizării pierderi electorale suferite de tinat, în regiunea Eberrberg, "în semănătoaTe vor fi probabil con
urmăreşte scăderea salariului partidul socialist: „Alegătorii apropiere de Landau şi La poli struite în partea de nord a a-
„tehnice“. Această măsură, care socialişti îşi manifestă neîncre gonul militar Baumholder s-a cestui land în apropiere de Bad
real al oamenilor muncii, redu derea faţă de o unificare conce hotărît să se construiască baze Kreuţnach şi în regiunea Sim-
nu este altceva decît o încerca Rezoluţiile adoptate de Congresul cerea veniturilor micilor agricul pută într-un mod echivoc sau mern.
re de a boicota Canalul de Suez sindicatului muncitorilor portuari
pentru a nu plăti taxele de tran tori, devalorizarea, şi înseamnă
zit administraţiei egiptene, pro din S. U. A. intensificarea şomajului şi creş încercînd să orienteze Partidul
voacă o vie îngrijorare în ce socialist către o poziţie de ce
terea preţurilor. dare în faţa centralismului“, Sesiunea comitetului O.N.U. pentru studierea
priveşte soarta viitoare ia vaselor NEW YORK 10 (Agerpres)' lichidarea bazelor militare de pe (este vorba de proiectata unifi influenţei radiaţiei atomice asupra omului
sub pavilion britanic. Intr-un La Sian Francisco şi-ia încheiat teritoriile străine şi pentru în Comitetul Central a sprijinit care dintre partidul socialist al
articol intitulat „Plătim taxele lucrările Congresul sindicatului lăturarea îngrădirilor din co cererile Uniunii Centrale a Sin lui Nenni şi partidul social de GENEVA 10 (Agerpres). — (Primele două sesiuni au avut loc
lui Nasser sau vom fi alungaţi muncitorilor portuari şi din an dicatelor din Finlanda ca mun mocrat condus de liderul de După cum anunţă centrul de in
de pe mări?“, ziarul „Manches- trepozite. Congresul a discutat merţul cu alte ţări. citorii să fie pe deplin despăgu dreapta Saragat). formaţii al O. N. U. de la Ge la New York în lunile martie şi
ter Guardian“ dă semnalul de Congresul l-a reales ca preşe neva, la 8 aprilie s-a deschis in octombrie anul 1956).
alarmă, arătînd că dacă guver o serie de probleme economice biţi în raport cu creşterea pre această localitate cea de-a IlI-a
nul englez nu va permite vase şi politice care au o mare în dinte al sindicatului pe Herri sesiune a comitetului O. N. U. La lucrările acestei sesiuni
lor sub pavilion englez să folo- semnătate pentru clasa munci ţurilor. iau parte oameni de ştiinţă din
toare americană, şi a trasat sar Bridges. 15 state, printre care U.R.S.S.,
cinile sindicatului în lupta pen iTAT IA Dlver en tem 9 între preşedintele Gronchi pentru studierea influenţei ra Cehoslovacia, S. U. A., Anglia,
Alegeri suplimentare tru îmbunătăţirea situaţiei oa 1i fiL/lii. şj guvernul Segni diaţiei atomice asupra omului. Fnanţia şi alte ţări.
pentru senatul S.U.A. menilor muncii.
PARIS 10 (Agerpres) Ziarul destul de contradictorii în cer nistrul său de externe, Martino.
Delegaţii la congres au con
WASHINGTON 9 (Agerpres) damnat conducerea reacţionară „Le Monde“, ca şi alte ziare curile guvernanie italiene. nu sînt de acord. >*O nouă ocupare a Danemarcei ?“
In alegerile suplimentare care a sindicatelor S.U.A. Congresul După cum se arată într-o co Ziarele italiene, consemnînd
s-au desfăşurat acum cîteva zile a adoptat o rezoluţie care pro vest-europene, au menţionat zi 0 broşură editată de partizanii păcii danezi
în Texas pentru desemnarea testează împotriva ofensivei în respondenţă din Roma, publica divergenţele dintre preşedinte
unui nou membru în senatul dreptate împotriva drepturilor lele trecute existenţa unei des tă de ziarul „Le Monde“, vice şi guvern, relevă poziţia mai COPENHAGA 10 (Agerpres) la 1947 pînă la 1952 Folketin-
S.U.A. în locul senatorului Pri sindicatelor, desfăşurată în pre tul de serioase crize în sînul gu preşedintele Nixon, care a vizi moderată şi tendinţele către o Comitetul partizanilor păcii din gul danez s-a pronunţat în repe
ce Daniel (democrat), care a zent în S.U.A. sub pretextul „cer vernului italian, unde legături tat Italia La mijlocul lunii mar politică de oarecare neutralitate oraşul Odensee şi din insula tate rînduri împotriva remilita-
fost numit guvernator, a cîşti- le dintre cele trei partide de gu- tie, a remis cu acest prilej pre exprimate în diferite rînduri Fun a difuzat o broşură întitula rizării Germaniei occidentale şi
gat candidatul democrat Ralph cetării activităţii lor“. vernămînt s-au dovedit a fi des şedintelui Gronchi un mesaj per de preşedintele Republicii ita tă „O nouă ocupare a Danemar a subliniat primejdia pe oare o
Yarborough. Partidul democrat La congres au fost !adoptate tul de şubrede. Imediat după ce sonal din partea preşedintelui liene. cei ?". Comitetul protestează cu comportă această remilitarizare
menţine astfel controlul asupra această criză a trecut, fără ca Eisenhower, mesaj care cuprin hotârîre împotriva planurilor de pentru Danemarca. Acum, ace
senatului în care are 49 de lo de asemenea rezoluţii asupra deocamdată coaliţia guverna dea consideraţiuni asupra rela , Corespondentul ziarului „Le iaşi oameni politici militează
curi faţă de republicani care au problemelor politicii externe, în mentală să se dizolve, ziarele au ţiilor italo-americane. Preşedin Monde“ scrie în încheierea a- colaborare militară dintre Dane pentru colaborarea cu militariş-
47 de locuri. care delegaţii la congres s-au tele Republicii italiene a încer cestor relatări: „Reacţiile Ia a- marca şi Germania occidentală tii vest-germani. Partizanii pă
exprimat în unanimitate pentru relatat un alt fapt care ilus cat să transmită prin ministrul cest incident ar fi fost poate împotriva trecerii „apărării“ cii cheamă pe cetăţenii danezi
de externe al ţării răspunsul său mai slabe dacă el s-ar fi pro Yutîandei şi a insulei Fun pe să lupte împotriva colaborării cu
trează existenţa unor tendinţe la scrisoarea preşedintelui. Mi dus în altă perioadă. Dar acest seama armatei vest-germane. militariştii de la Bonn.
nisterul de Externe !a reţinut însă lucru s-a întîmplat într-un mo
® HOTE Ş! COMENTARII • NOTE Şl COMENTARII ® ment în care existenta guver In broşură se aminteşte că de
scrisoarea lui Gronchi înapo- nului depinde de deplasarea a
| „Democraţie“ ceastă măsură s-a considerat opor- V a r i a n t a U O U ă a „ d o c t r i n e i ind-o expeditorului. Deşi ,au fost 4 sau 5 voturi în cameră, în
95 Se zice că în ţările capitaliste tr-un moment în care preşedin
tună. Eisenhower“ VINERI 12 APRILIE 1957
y) muncitorii au garantate toate drep Francezii însă nu s-au lăsat inti
ţi turile. Chiar şi cei al grevei. Aşa se Un emisar ai preşedintelui Eisen
midaţi. La 7 aprilie la Fontainbleau hower a făcut un turneu în străină
a avut ioc o demonstraţie patriotică
date amănunte care să lămu tele Republicii şi-a amînat că
zice numai fiindcă în realitate lu a participanţilor Ia mişcarea de re tate. Lucrul nu e nou, în fond. Dulles SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
crurile stau altfel. Face grevă mun zistenţă şi a foştilor deţinuţi în la are „în picioare“, sute de mii de rească pe deplin acest penibil lătoria pe care trebuia să o DEVA: Frumoasele nopţii; ALBA mult visată: PETROŞANI: Ura«
citorul, dar cu asta nu s-a terminat. gărele de concentrare hitleristă care km. Ceea ce atrage atenţia e faptul incident totuşi potrivit relatări facă acum în Turcia, Iran şi IULIA: Muzică cu bucluc; APOLDU
Urmează măsurile luate de guver l-au cunoscut pe Speidel „la lucru“. că, de data aceasta, ţinta lui Nixon, lor corespondentului din Roma Liban, într-un moment în care DE SUS; Poveste neterminată; BARU ganul; SEBEŞ: Tata, mama, nevasta
ne în cîrdăşie cu marii capitalişti şi Demonstranţii au cîntat „Marselieza" vicepreşedintele S.U.A., căci despre a ziarului „Le Monde“, răspun au primit personalităţile venite MARE: Rio Escondido; BRAD: Prie şi eu; TEIUŞ: Primele bucurii; ZLAT-
patroni. Guvernul argentinian, de şi au scandat „Jos Speidel!“, cerînd el e vorba, a fost continentul afri sul lui Gronchi aborda o serie la Roma pentru a semna acor NA: Trandafirii lui Alah; HUNEDOA
revocarea numirii acestui călău na can. Sub pretextul „luptei împotriva întreagă de aspecte ale politicii duri asupra „pieţei comune“ şi tene de noapte; HAŢEG: Feroviarul; RA: Cinematograful de pe şantierul
pildă, a emis un decret de mobili zist la comanda trupelor franceze. comunismului internaţional‘‘(l), S.U.A. internaţionale într-un mod cu Eur. ier ului şi cînd, contrar o- ILIA: Dragostea unei femei; LONEA: Bluming: Destinul unor femei; Cine
zare a salariaţilor municipali din ar vrea să-şi întindă ghiarele şi pes care preşedintele Consiliului de biceiului său, nu l-a mai primit Artistă cu orice 'preţ; ORAŞTIE; Casa matograful „Filimon Sîrbu": Nepoţii
Buenos Aires care se aflau în gre E lesne de înţeles că Speidel n-are te ţările din Africa (uriaşe surse de gornistului.
vă. Acest decret afectează 50.000 de nopţi liniştite. Frica a cuprins pînă
oameni ai muncii care, dacă nu vor şi pe Adenauer şi Strauss, ministrul materii prime strategice, o vastă Miniştri al Italiei, Segni, şi mi- pe primul ministru de 10 zile“. SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
relua lucrul de îndată, sînt pasibili de război al R. F. Germane, care se piaţă, cît şi mînă de lucru ieftină). Politica externă a noului guvern Programul 1. 6,00 Jocuri populare mîne în familie" Adaptare radiofonică
să fie trimişi în judecata tribunalelor tem ca nu cumva „cazul Speidel“ să Pentru a masca intenţiile colo al Iranului romîneşti; 6,45 „Bună dimineaţa, după comedia lui A. N. Ostrovski;
militare. Ie strice socotelile cu „piaţa comu copii"; 7,10 Muzică uşoară; 7,35 Me 22,30 Melodii populare romîneşti.
nă“ şi cu Euratomul, unde Germania nialiste hrăpăreţe ale Americii, Ni lodii populare romîneşti; 9,00 Muzica Programul II. 14,03 Concert de prînz;
Să mai spună lumea că nu e de occidentală stă pe picior mare. După xon a vorbit popoarelor din Africa de estradă; 9,30 „Un tăciune şi-un 15,44 Program de muzică populară
mocraţie în occident. cum scrie „Liberation", Speidel a despre „egalitatea" în drepturi cu cărbune": Povestiri despre Ştefan cel romînească; 16,20 Muzică uşoară; 17,00
cerut să fie eliberat din postul de Mare; 10,00 De la o melodie la alta; Cîntece de primăvară; 18,10 Răsună
I] Speidel şi „garanţiile“ comandant ce i s-a oferit, dar la in S.U.A., „ajutorare", „colaborare“ etc., TEHERAN 10 (Agerpres).— de prietenie cu toate ţările lu 10,35 Muzică din opere; 11,03 Muzică cîntecul şi jocul pe întinsul patriei;
lui Guy Moliei sistenţele guvernului francez care i-a insistînd chiar asupra „priorităţii“ pe Noul prim ministru al Iranului, mii pe baza respectării dreptu distractivă; 13,05 Arii şi duete din 18,55 Sfatul medicului: Vărsăturile de
promis „garanţii" (citeşte persecuta care o acordă S.U.A. continentului Egbali Menucher, luînd cuvîntul operete; 14,00 Program de muzică sarcină; 19,00 Muzică uşoară romî-
Deşi, cu emoţii, (după ce şi-a a- rea elementelor democratice) a ad african. la 9 aprilie în cadrul şedinţei rilor reciproce şi a cartei O.N.U. populară; 14,45 Concert de estradă; nească; 19,45 Cîntece ciobăneşti; 21,05
mînat sosirea cu o zi) la 3 aprilie mis să rămînă. Medjilisului, a declarat că în 17,19 Muzică uşoară; 18,30 Din viaţa Muzică; 21,45 Opera „Ora spaniolă"
Hans Speidel şi-a luat scaunul în Cine nu ştie că aceleaşi vorbe domeniul politicii externe noul Guvernul va aproba măsurile de Ravel; 23,15 Concert de noapte.
primire. Festivităţile ce au avut toc Ar fi mai nimerit ca Speidel să goale s-au spus popoarelor din O- muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
cu acest prilej s-au desfăşurat în dea ascultare glasului opiniei publi- rientul apropiat şi mijlociu, pentru guvern iranian va urma linia îndreptate spre asigurarea pă Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,15:
tr-un total anonimat, într-o foarte ce franceze. Altfel, s-ar putea ca toa- ca acestea „să accepte“ „doctrina cii în întreaga lume şi, mai triei; 19,10 Emisiune pentru studenţi;
Eisenhower“? E lesne de înţeles că
e vorba la mijloc despre o „doctri- guvernului precedent. Guvernul ales- în Orientul mijlociu. 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00: 22,00:
meu, a supus el, va promova 23,52: '(programul 1); 14,00: 16,00:
politica de întărire a relaţiilor Totodată, Egbali a declarat
18,00: 20,00 21,00: 23,00 (progra
^ mare discreţie. Date fiind sentimen- te garanţiile lui Guy Mollet să nu nă Eisenhower" pentru Africa. că guvernul pe care-1 conduce 19,55 „Noapte bună, copii": „Zece mul II).
folosească Ia nimic... C. M. va năzui spre întărirea pactu fraţi neastîmpăraţi" de Mioara Cre
i ) tele francezilor pentru Speidel, a- lui militar de la Bagdad. mene; 20,15 Teatru la microfon: „Ră-
%
Redacţia şt administraţia ziarului şir. 6, Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.'LT.R. nr. 236J20 din o noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică 1 Mar — DEVA
