Page 37 - 1957-04

Nr. 276
Educarea comunistă a tineretului
'Duminică, 7 aprilie a avut loc
în sala clubului „11 Iunie“, con­
ferinţa de dare de seamă şi a-
legeri a Comitetului U.T.M. de
da uzina „Victoria“ Călan. D a­
rea de seamă prezentată de tov.
Anton Gknpoeşu, secretarul co­
mitetului, oît şi discuţiile pur­
tate de numeroşi vorbitori au
scos în evidenţă realizările şi
lipsurile oe s-au manifestat în
cadrul activităţii comitetului.
Realizările tineretului
Tinerii de la această uzină au
depus în perioada scursă de la
ultimele alegeri, o activitate
rodnică atît pe linie profesiona­
lă cît •şt ’pe linie politică. Fap­
tul că în trimestrul I al acestui
an tinerii de la furnalul nr. 1
şi-auîndeplinit planul de pro­
ducţie în proporţie de 111,5 la
sută, iar cei de la fur­
nalul nr. 2, al tineretu­
lui, şi-au depăşit planul cu 10,6
la sută, consumul de cocs pe
tonă reduoîndu-se la 93 la sută
faţă de admis, precum şi creş­
terea productivităţii muncii cu 5
la sută, dovedesc interesul depus
de tineret pentru a obţine cu a-
celeaşi agregate, rezultate mari.
Printre cei mal buni tineri, oare
au adus un aport serios în înde­
plinirea sarcinilor de plan, la
furnale, au fost evidenţiaţi tov.
Vasile Sîngeorzan, Dumitru Ma­
rin, Constantin Breten şi Ioan
Carafa, oare au obţinut depăşiri
cuprinse între 10,44—79 la sută.
Utemiştii au adus un aport
de seamă şi la îndeplinirea pla­
nului de producţie de la turnă­
torie. In primul trimestru al a-
cestui an, ei şi-au depăşit planul
de producţie cu 19 la sută, re-
ducînd totodată preţul de cost
cu 0,5 la sută faţă de plan.
Rodnică se prezintă activita­
tea, tineretului şi în acţiunile în­
treprinse de ei în alte domenii
de activitate. Cele 700 ore de
muncă voluntară depuse de ti­
nerii de aloi s-au soldat ou strim-
gerea a coa. 50 tone fier vechi,
ce s-au predat uzinei, luarea gîndite, care să contribuie în- din care se face săpun necesar venit astfel fruntaşi, unii din ei ocamdată în schiţe, un dispozi­
sub patronajul tineretului a fur­
nalului nr. 2 — cel mai impor-
C O N S F Ă T U IR E
C U PĂRINŢII
Zilele trecute, conducerea şco­
lii elementare din Aninoasa, cu
limba de predare maghiară, a ţi­
nut o consfătuire cu părinţii la
cârd au participat majoritatea
părinţilor ai căror copii sînt îns­
crişi la această şcoală.
In cadrul consfătuirii, tov.
Iosif Simo, directorul şcolii ma­
ghiare, a vorbit celor prezenţi
despre căile de educaţie a co
piilor în şcoală şi în familie,
subliniind rolul pe oare-1 au pă­
rinţii în educarea copiilor. In ca­
drul aceleiaşi consfătuiri, tov.
dr. Ludovic Mişki, medic pedia­
tru la dispensarul din Aninoa­
sa, a dat sfaturi igienice.
Numeroşi părinţi, printre care
I. Bara, Ileana Ha dnan, Emma
Boyte şi alţii au venit cu pro­
puneri menite să ducă la îmbu­
nătăţirea muncii cu elevii.
LICIU LOCIA
corespondentă
C e r c u l corssfrycterelor d e p o d u s
Pe lîngă întreprinderea „Ener-
go-Gonstrucţii“ din Paroşeni,
raionul Petroşani, C.O. raional
A.V.S.A.P. — Petroşani, îm­
preună cu organizaţia de bază
A.V.S.A.P., au organizat un cerc
de constructori de poduri. In a-
cest cerc sînt însorişi peste 30
de tineri muncitori.
Pentru a se asigura buna des­
făşurare a cursurilor, organiza­
ţia de bază A.V.S.A.P. „Energo-
Construcţii“, s-a preocupat_ de
asigurarea unei baze materiale.
Astfel, s-au procurat manuale,
planşe, miniaturi de diferite ti­
puri de poduri, etc.
Datorită muncii depuse de to­
O iniţiativă de mult aşteptată
Nu e prea multă vreme de
cînd, din iniţiativa Comitetului
orăşenesc de partid, a Comite­
tului orăşenesc U.T.M. şi Con­
siliului orăşenesc sindicaj, _la
Deva a avut loc o consfătuire,
la care au luat parte numeroşi
amatori ai diferitelor ramuri ar­
tistice din întreprinderile şi in­
stituţiile acestei locaiităţi.
Cu acest prilej, s-a hotarît
formarea unui ansamblu artis­
tic al oraşului. Pentru ca mun-
problemă centrală
tant agregat al uzinei, a sorti­
mentului radiatoare şi a cubi-
lourilor din cadrul turnătoriei,
vin să concretizeze entuziasmul
şi încrederea tineretului de la a-
ceastă uzină în forţele lor, în­
credere pe deplin justificată de
rezultatele oe s-au obţinut.
In atenţia vechiului comitet a
stat preocuparea pentru orga­
nizarea timpului liber al tinere­
tului. Joile de tineret, înfiinţa­
rea unui cor mixt format din ti­
neri, participarea utemiştilor la
diferite acţiuni oultural-sportive,
frecvenţa la învăţămîntul politic
dovedesc dorinţa tineretului de la
Călan de a se ridica din punct
de vedere cultural şi politic pe
o treaptă mâi înaltă.
Chiar numai faptul că de la
ultimele alegeri şi pînă acum au
fost primiţi în U.T.M. un număr
de 69 tineri şi recomandarea a
111 utemlşti care au făcut cereri
de a fi primiţi în rîndul candi­
daţilor de partid, dovedesc ata­
şamentul tineretului din cadrul
uzinei faţă de organizaţia
U.T.M., faţă de partid. Aceşti
tineri, au arătat practic, în mun­
ca lor de zi cu zi că nimic nu-i
poate despărţi de marea miasă a
tinerilor cinstiţi, de politica par­
tidului, pe care ,o traduc în
fapte.
Lipsuri ce puteau
fi evitate
Trebuie spus că realizările ce
s-au înregistrat în munca tine­
rilor de la Călan, în mod cate­
goric depăşesc lipsurile. Dar,
dacă un participant neiniţiat ar
fi luat parte la conferinţă ar fi
rămas cu impresia că lipsurile
sînt cele care primează. Darea
de seamă, întocmită într-o for­
mă lautobiciuitoare, a orientat
discuţiile numai în sensul ară­
tării lipsurilor, fără a se insis­
ta şi asupra realizărilor şi mai
ales pe metodele oare au deter­
minat obţinerea succeselor. Din
această cauză, unii vorbitori
s-au mulţumit să arate părţi
negative, mai mult sau mai pu­
ţin reale, fără să facă propuneri
triadevăr la îmbunătăţirea mun­ secţiei de spălătorie.
cii. De asemeni s-au valorificat
Fruntaşi în difuzarea cărţii politice
In ultimul timp, cartea politi­
că a cunoscut o largă răspîn-
dire. Acest lucru este pe deplin
confirmat de numărul mare de
volume, difuzate prin unităţile
„Librăria noastră“. O muncă
susţinută a desfăşurat în aceas­
tă direcţie şi unitatea din ora­
şul Deva.
Inţelegînd necesitatea punerii
la îndemîna oamenilor muncii a
cărţii politice, „Librăria noas­
tră“ din localitatea amintită, a
organizat nu de mult „o zi a
cărţii politice“.
In această zi, cu ajutorul di-
fuzorilor voluntari din întreprin­
deri şi instituţii, s-a reuşit să
se difuzeze un număr de 585
volume. >
Pentru hărnicia ou oare au
muncit în această acţiune, Cen­
trul regional de librării şi difu­
varăşul Vasile Zaharia, instruc­
torul acestui cerc, cursanţii au
reuşit să asimileze bine lecţiile
teoretice şi practice predate. To­
varăşii Gheorghe Miarinoa, Pe­
tru Vasilescu, Dumitru Bunicel,
Sandu Ciurea şi alţii, sînt unii
din cei mai buni cursanţi.
La lecţiile de pregătire prac­
tică, cursanţii au reparat două
podeţe. Pentru examenul de sfîr-
şit de curs, încă de pe acum
se fac pregătirile necesare pen­
tru construirea unui pod impro­
vizat, peste Jiu.
ION PAL1ŢA
activist C.O. A.V.S.A.P. minier“. In anul 1956, producti­
raionul Petroşani
ca întreprinsă în acest scop să
se desfăşoare bine, tovarăşul
Cornel Stoica din partea Consi­
liului sindical orăşenesc, a ex­
pus în faţa celor oare au par­
ticipat la consfătuire, un pian
concret de acţiune.
In încheiere tovarăşul Tritea-
nu, secretar ai Comitetului oră­
şenesc de partid, şi-a exprimat
convingerea că iniţiativa luată,
va da rezultatele urmărite.
L. STRATULAT „Partizanul“ avea 13] membri, cooperativa „Partizanul“ sau ca de altă parte o vină au- şi or­ fi crescut simţitor şi s-ar fi re­ Deva.
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI
Nu contestă nimeni faptul că
de la ultimele alegeri, comitetul
U.T.M. pe uzină nu s-a preocu-
pat în suficientă măsură de an­
trenarea tineretului l.a obţinerea
insignei G.M.A., a Insignei
„Prieten ai cărţii“ sau de faptul
că posturile U.T.M. de control
nu-şi trăiesc viaţa, dar problema
principală, — educarea comu­
nistă a tineretului — a fost tre­
cută în bună măsură cu vede­
rea.
Proiecte de viitor
In cadrul conferinţei a fost
aprobat un plan de măsuri oare
prevede îmbunătăţirea muncii în
viitor. Printre punctele însorise
în acest plan se numără: orga­
nizarea întrecerii pe profesii
pentru obţinerea titlului de cel
mai bun furnialist, turnător,
strungar, etc. reorganizarea bri­ Ei sînt răsplătiţi cu numeroase 1. N. Barabaş — Hunedoara
găzilor de tineret şi înfiinţarea aplauze şi premii în cărţi.
a încă patru la turnătorie şi
montaj, reorganizarea posturilor
U.T.M. de control şi înfiinţarea
a încă două pe lîngă oele exis­
tente. De asemenea tinerii de ta
C e l m ai tîn ă r in o v a to ruzină s-au angajat aa pînă la
cel de-al Vl-laa Festival Mon­
dedial al Tineretului şi Studenţilor
de la Moscova, să se colecteze
60 tone fier vechi, iar banii ob­
ţinuţi să se verse în contul fes­
tivalului.
In urma alegerii noilor orga­
ne U.T.M., ca secretar al comi­
tetului a fost reales tov. Anton
Gimpoeşu.
V A LO R IF IC A R E A DEŞEURILO R
S-ar părea că deşeurile sînt
valorificate numai în întreprin­
derile industriale. Dar şi unită­
ţile T.A.P.L. fac acest lucru. Zil­
nic aici se folosesc mari canti­
tăţi de grăsimi şi uleiuri. După
folosirea lor în laboratoare şi
bucătării, erau aruncate. Din ini­
ţiativa unor muncitori s-a pro­
pus valorificarea acestor uleiuri
arse şi grăsimi, făcîndu-se din
ele săpunuri. Astfel, de la
1 decembrie 1956, unităţile
T.A.P.L. Deva reuşesc să colec­
teze lunar oîte 50 kg. grăsimi,
zarea cărţii a oonferit unui nu­
măr de 13 tovarăşi menţiunea
de „Fruntaş în popularizarea şi
difuzarea cărţii“. Printre acei
care s-au bucurat de această
distincţie se află tovarăşii Si­
mian Alexandru, de la între­
prinderea „1 Mai“ Deva, Ioan
Moldovan, Alexiu Elena de la
P.T.T.R. Devia şi alţii.
S. LEONID
corespondent
Acum cîlva timp au avut lo:
adunările generale ale celor
două cooperative meşteşugăreşti
din Valea Jiului — cooperativa
„Partizanul“ şi cooperativa
„Sprijinul minier“.
Aceste adunări în oare s-au
dezbătut pe larg problemele ce
frămîntă cooperatorii, au fost un
prilej de trecere în revistă a rea­
lizărilor bogate obţinute în pro­
ducţie, cît şi de scoaterea în e-
videnţă a greutăţilor oare mai
frînează munca cooperatorilor.
•k
Cele două cooperative au pu­
tut raporta îndeplinirea şi depă­
şirea planului la producţia glo­
bală cu 19 la sută, la coopera­
tiva „Partizanul“ şi cu 63 ia
sută, la cooperativa „Sprijinul
minier“. In anul trecut, membrii
cooperatori au muncit stăruitor,
reuşind să aducă un aport se­
rios ia creşterea producţiei bu­
nurilor de larg consum. Tîm-
plarii de la „Partizanul“ au
trecut la producţia în serie a
garniturilor de mobilă de bucă­
tărie, precum şi la producerea
de articole de menaj din tablă.
Simţitor a crescut numărul şi
varietatea sortimentelor de ar­
ticole de încălţăminte şi con­
fecţii, la cooperativa „Sprijinul
vitatea muncii a crescut în me­
die cu 12 la sută, ca urmare a
folosirii pe scară tot mai largă
a micii mecanizări. Paralel cu
aceasta au crescut şi salariile
muncitorilor, ceea ce a făcut ca
numeroşi mici meseriaşi particu­
lari să se convingă de foioasele
muncii în cooperative, cerînd a
fi primiţi în rîndurile cooperato­
rilor. Dacă în 1955 cooperativa
prin activitatea sa rodnică, a Geiger Andrei, Andrei Covaci, ganele U.R.C.M. Deva, oare au dus şi cheltuielile inutile de
Spre clubul muncitoresc din
Gura Barza se îndreptau zeci
de tineri. Ziua aceea fusese pro­
clamată „Zi de odihnă colecti­
vă“ şi cu toţii vroiau să partici­
pe la ea.
Intr-o sală a clubului erau
cîteva mese aranjate în ordine.
La ele ' concurenţii construiesc
cu o neobişnuită fantezie, noi
mutări şi combinaţii. Tăblia cu
pătrăţele alb-rţegre, a devenit un
cîmp de luptă, un teren de în­
trecere tovărăşească.
In altă sală, forfota e în toi.
In jurul unei mese sînt maj
mulţi tineri. Printre ei se^ află
şi tov. profesor Gheorghe Şicoş.
Cîteva cuvinte de iniţiere, apoi
concursul de ghicitori ^ literare
începe. întrebările şi răspunsu­
rile vin cu repeziciune.
— Cine a scris „Mizerabi­
lii“?...
— Din ce operă este următo­
rul citat?...
— Cine este părintele fabu­
lei?....
M. Amariţei, L. Ştefan şi V.
Grădina, răspund foarte bine.
I. PIRVA
corespondent
la a te lie re le C . F. R. S im e ria
Cît de uşor trecem uneori pe
lîngă un om, apreciindu-1 doar
după înfăţişare sau pur şi sim­
plu după felul cum e îmbrăcat.
Mulţi au treout desigur şi pe
lîngă un tînăr de numai 17 ani,
elev în anul III la Şcoala pro- „mai tînăr“ (aşa cum îi place
mari cantităţi de lărnîi şi por­
tocale, care au început să se
altereze, făcîndu-se din ele siro­
puri şi esenţe.
Buna deservire
Deservirea cît mai repede şi
în mod civilizat a consumatori­
lor este una din preocupările
permanente a lucrătorilor din
unităţile T.A.P.L. din regiune.
Acest lucru îl indică şi faptul
că planul de desfaceri este de­
păşit lună de lună. Mulţi din
lucrătorii acestor unităţi au de­
primind insigna de „Fruntaşi în
comerţul de stat“.
Printre aceştia se numără
Heimun Adolf, responsabil la
Fabrica de sifoane Deva, Otvos
Garol, ospătar la restaurantul
„Mureşul“ Deva, Jok Geza, ges­
tionar, Oargă Petru, ospătar la
restaurantul „Brad“, Komüves
Margareta, şefă bucătăreasă la
restaurantul „Mureşul“ Deva,
care a primit de curînd insigna
„Fruntaşi în comerţul de stat“,
Himona Constantin, maistru co­
fetar şi alţii. Aceşti tovarăşi au
obţinut în luna martie o depă­
şire a planului de desfacere şi
producţie cu 10—20 la sută.
CSIKOS GHEORGHE
corespondent
S ă fie acordat un sprijin mai activ
cooperativelor meşteşugăreşti i n Halea Jiului
ajuns ca Ia finele anului 1956
să numere peste 160 membri şi
să dispună de un inventar în
valoare de peste 350.000 iei.
Statul a sprijinit şi sprijină
din plin activitatea cooperative­
lor meşteşugăreşti. Atelierele
cooperativelor au fost înzestrate
ou maşini-unelte de mare pro­
ductivitate. Cooperativa „Spriji­
nul minier“ a fost dotată în ulti­
mul timp cu 8 maşini de cusut,
o maşină de şerfuit, o freză com­
binată, o maşină de egalizat
talpă şi altele. Membrii coope­
ratori au înţeles să răspundă
grijii arătate, dezvoltînd necon­
tenit producţia bunurilor de larg
consum.
Planurile de măsuri tehnico-
organizatorice prevăd lărgirea
sortimentelor produse. In curînd
va lua fiinţă o secţie de reparaţii
radio şi electricitate, pentru de­
servirea populaţiei, pe lîngă coo­
perativa „Partizanul“. Se va
trece în acest an la producţia de
mobilă fină, precum şi a mai
multor sortimente de încălţămin­
te şi confecţii.
Rezultatele modeste pe care
le-au obţinut cooperatorii în ac­
tivitatea lor, se datoresc desfă­
şurării largi a întrecerii socia­
liste. Pe drept cuvînt membrii
cooperativelor de producţie din
Valea Jiului se pot mîndri cu
oameni ca Loy Martin, Pascu
Nicolae, luliu Benedek, Vasile
Mihalcea, Iosif Kerekeş, de la
J'YV**.V/S-. Liyi^'
,CUPA STRAJA“ LA SCHI
•In oadrul concursurilor inter­
regionale de schi, între 5 şi 7
aprilie s-a desfăşurat pe mun­
tele Straja un concurs de schi
dotat cu „Cupa Straja“. Con­
cursul a fost organizat de către
comisia regională de schi a re­
giunii Hunedoara cu participa­
rea schiorilor din regiunea Cluj
şi Hunedoara.
întrecerile au dat naştere la
o dispută dîrză în care schiorii
clujeni şi hunedoreni au arătat
calităţi remarcabile.
REZULTATE TEHNICE
FOND 4 Km. FETE
1. M. Drăgan — Hunedoara,
29’46”; 2. A. Nagy - Cluj
34’54”; 3. T. Kato — Hunedoa­
ra 36*17”..
FOND 10 Km. BĂIEŢI
42’54”; 2. Gh. Lupaş — Hune­
doara 47’34”; 3. I. Grunwald —
Hunedoara 48’47”.
fesională de ucenici din Simeria.
Năltuţ, brunet, cu nişte octii vi­
sători, el trece adesea spre ci­
nematograf, bibliotecă sau şcoa­
lă, sfios ca o fată.
E un copil încă. Cînd era
să se prezinte) îi plăcea să se
ocupe de tehnică. Şi-a construit
aparate de radio cu gaîenă, ou
lămpi chiar, iar acum lucrează
la definitivarea a două inovaţii
oare vor uşura mult munca la
partida de pompe a Atelierelor
C.F.R. Simeria.
Deşi lucrează la această par­
tidă de numai un an, elevul
Lucian Neamţu, (despre el e
vorba) s-a gîndit cum poate
evita strîmharea tijelor, pistoa-
nelor de la pompele de aer, la
demontarea lor şi să verifice
dacă supapele aceloraşi pompe
sînt bine şlefuite şi corespund
din punct de vedere calitativ.
Minte inventivă, el a oreat, de­
tiv pentru depresat tijele de
piston din pompa de aer şi un
dispozitiv pentru: numărat curse-
le pistonului de la aceeaşi
pompă. Tehnicieni şi ingineri cu
experienţă, afirmă că reuşita e
sigură.
Inovator la 17 ani. Mulţi ar
dori să aibă mintea lui, să fie
ca acest tinerel sfios, cu ochi vi­ primăverii“, în oraşul Alba Iu-
sători. Din sînul poporului nos­
tru răzbat spre lumină multe
talente, forţe ale noului. La 17.
ani elevul Lucian Neamţu face
două propuneri de inovaţii, iar
peste cîţiva ani, poate, va pro­
pune specialiştilor o invenţie
izbutită, gîndită de el. Viitorul
îi stă în faţă, cu victorii tot mai Sebeş — Flamura Roşie D eva;
mari.
Magda Onea, Ana Locheiner
sau Gheorghe Neamţu de la coo­
perativa „Sprijinul minier“.
Una din problemele larg dez­
bătute de către cooperatori, a
fost aceea a calităţii produse­
lor lucrate de ei. Calitatea aces­
tora l-asă. în multe cazuri, de
dorit.
— La secţia tîmplărie a coo­
perativei „Partizanul“, nu întot­
deauna garniturile de bucătărie
livrate, corespund din punct de
vedere al calităţii lucrului, ară­
ta tov. Vasile Mihalcea, deoare-
oe la unii cooperatori lipseşte
simţul răspunderii pentru lucrul
efectuat. Aşa s-a întîmplat cu
cîteva garnituri de bucătărie lu­
crate de echipa lui Costesou Na­
poleon, care au prezentat serioa­
se defecte.
Tovarăşul Aurel Coţofan de la
cooperativa „Sprijinul minier“ a
arătat că lucrul efectuat la uni­
tatea nr. 20 croitorie, e de proas­ activitatea lor. Ele însă nu s-au
tă calitate, ceea ce duce la neîn­
crederea clienţilor şi la slăbirea
prestigiului întregii cooperative.
In adevăr, unele articole lu­
crate de cooperatori, nu cores­
pund cerinţelor maselor largi de
cumpărători. La această situaţie
neplăcută s-a ajuns pe de o parte
datorită controlului slab efectuat
de conducerile celor două coo­
perative, care nu au dat atenţia
cuvenită calităţii produselor,
muiţumindu-se a înregistra nu­
mai cantitativ producţia ; iar pe
SLALOM URIAŞ FETE
l. V. Grunwald — Hunedoa­
ra l ’36” 4/10;. 2. I. Hamus -
C lujl’48” 5/10; 3. V. Z latschi-
Hunedoara l *54”.
SLALOM URIAŞ BĂIEŢI
(25 porţi)
l. V. Rusu - Cluj l ’08” 9/10;
2. V. Suciu - Cluj r i2 " 9/10;
3. A. Grosu - Cluj l ’l3’’ 4/10.
COBORÎRE FETE
(traseul egal 1 km.)
1. V. Grunwald — Hunedoa­
ra 1’43” 9/10; 2. V. Zlatschi -
Hunedoara 2’.
COBORÎRE BĂIEŢI
(traseul egal 1.800 m.)
1. E. Horvatb — Cluj 1’25"
8/10; 2. A. Kato — Hunedoara
1’27” 5/10; 3. S. Cioflioa - Hu­
nedoara 1,27” 5/10.
SLALOM SPECIAL FETE
(30 porţi)
1. I. Hamus — Cluj 46" 9/10;
2. V. Grunwald — Hunedoara
1’5” 2/10; 3. E. Fabich - Cluj
UI 6” 1/10.
SLALOM SPECIAL BĂIEŢI
(50 porţi)
1. I. Lovasz — Cluj 1’42”
5/10; 2. V. Rusu - Cluj L45”
5/10; '3. A. Grosu — Cluj 1’50”
3/10.
ŞTAFETA 4x5 kţn. BĂIEŢI
1. Hunedoara — I. Antono-
vici, V. Tămaş, I. Grunwald.
Gh. Lupaş 1h 36’42”.
2. Cluj — 2h 22”.
ŞTAFETA 3x3 km. FETE
1. Hunedoara — E. Mocanu,
M. Drăgan, T. Kato — 1h 12’58”
2. Cluj - lb 14’19”.
PUNCTAJUL GENERAL
Cluj, fete — 32 puncte — bă­
ieţi 86 puncte, total 118 puncte.
Hunedoara — fete — 23 punc­
te, băieţi 101,5 puncte tota'
124,5 puncte.
CLASAMENT FINAL
Locul I. Cluj 118 puncte.
Locul II. Hunedoara 124
puncte.
Antrenor regional
Prof. EUGEN NAGY
De Ia comisia regionala de fotbal
Comisia regională de fotbal
face cunoscut că jocurile din
cadrul campionatului regional
de fotbal pe anul 1957—1958.
vor înoepe în ziua de 14 apri­
lie. Acest sezon fotbalistic, se
va deschide în cadrul „Cupei
lia, unde vor fi prezente cele
14 echipe participante Ia oam-
pionat.
In prima etapă a „Cupei pri­
măverii“ vor avea loc următoa­
rele întîlniri : Locomotiva Teiuş
— Energia C u g ir; Recolta
Energia Alba — Progresul
vizitat numai „fugitiv“ cele două
cooperative, neinteresîndu-se
mai îndeaproape atît de oanti-
tatea, cît şi de calitatea produ­
selor.
Lipsa de control din partea
U.R.C.M. Deva s-a manifestat şi
prin greutăţile întîmpinate de
cooperatori, în producţie. Astfel
aprovizionarea cu materiale şi
piese de schimb s-a făcut greu
şi cu multă birocraţie.
S-a simţit lipsa de panele şi
placaje în confecţionarea garni­
turilor de bucătărie, iar secţiile
cooperativei „Spirijinul minier“
au dus luni de zile lipsă de aţă,
căptuşeală şi piese de schimb
pentru maşini. Din această cau­
ză, arăta tov. Petre Coroianu,
maşinile de cusut nou sosite
stau şi azi nefolosite.
Cooperativele meşteşugăreşti
din Valea Jiului au obţinut fără
îndoială succese frumoase în
dezvoltat pe măsura posibilită­
ţilor lor din cauza unei proaste
planificări a desfacerii produse­
lor, venită de la U.R.C.M. Deva.
Mobila de bucătărie lucrată
la Petroşani este desfăcută la
Alba Iulia sau în alte centre, pe
cînd în Valea Jiului se aduce
spre desfacere mobilă din Timi­
şoara sau Arad. Normal era ca
mobila produsă la Petroşani să
fie desfăcută (ot la Petroşani.
In acest fel şi conştiinciozita­
tea la lucru a cooperatorilor ar
PEg, 3
ŞAH
PROBLEMA Nr. 1
L. ZAGORUIKO
(U.R.S.S.)
Premiul I la concursul federa­
ţiei Cehoslovace, 1954.I*
I , iil^
i w//,
mm w//m '
ɦ V-L y//v/Á
Mat în 2 mutări
(Alb: Ra8, Db4, Te7, Nb8,
Ne8, Cd4. Negru : Rd6, Tfl, Tel,
Nhl, Cel, Cg4, Pa6).
O PARTIDA DIN MECIUL
PENTRU CAMPIONATUL
MONDIAL
APĂRAREA GRUNFELD
Alb: V. SMISLOV
Negru: M. BQTVINNIK
A 6-a din meci
I. d4 Cf6 2.c4 g6 3. Cc3 d5 4. Cf3
Ng7 5. Db3 d : c4 6. D : o4 0 - 0 7.
e4 Ng4 8. Ne3 Cfd7 (Este interesant
că în ultimii ani Smîslov a jucat de­
seori această variantă, dar cu negrul.
Acum el este obligat să-şi combată
proriul sistem) 9. 0—0—0 (Mai des
se joască 9. Tdl) 9...Cc6 10. h31
(Forţează deschiderea coloanei „g“).
10.. .N : f3 11. g : f3 Cb6 12. Dc2 f 5 1
(O mutare riscantă după care albul ob­
ţine avantaj) 13. Ce2 Dd6 14. e51
D :c 5 (După schimbul damelor albul
obţine repede avantaj decisiv. Oricum
însă, negrul stătea rău) 15. d: c5
Cc4 16. f4 TldS 17. Ng2 C : e3 18. f : e3
Cb4 19. N :b 7 Tab8 20. c6 Rf7 (Dacă
20.. .0 : a2-{-, atunci 21. Rbl Cb4 22.
Gd4 şi mai departe ca în partidă)
21. Cd4 c6 22. Cb5 Cd5 23. T : d 5 !
(Sacrificiul calităţii duce repede la
cîştig) 23...e:d5 24. C : c7 Tdc8 (Nu
există nimic mai buri) 23. N : c8 T : c8
20. C : d5 T : C6+ 27. Rd2 RcG 28. Cc3
şi negrul a cedat.
Z latna; Energia Lonea — Lo­
comotiva Simeria ; Energia Ghe-
lar — Energia Aninoasia ; Pro­
gresul Deva — Energia Călan.
La deschiderea sezonului va a-
vea loc un meci amioal între e-
chipele Energia 115 — Dinamo
Orăştie.
Comisia regională de fotbal
face cunoscut că din campio­
natul anului 1956, retrogra­
dează echipele; Flamura roşie
Lupeni şi Locomotiva Alba, pro-
movînd în locul lor, pentru cam­
pionatul regional, echipele Fla­
mura roşie Deva şi Energia
Cugir.
transport, precum şi degradarea
mărfurilor.
— De multe ori, lemnul cu
oare lucrăm este verde, ceea ce
face ca mobila să sufere strică­
ciuni după uscarea lui. Pentru
noi este deci mai avantajos să
o desfacem în alte centre, spu­
nea tov. Mihalcea Vasile de la
cooperativa „Partizanul“, pentru
a scăpa de reclamaţiuni plicti­
sitoare. Dar oare acesta este în
interesul nostru ?
Lucrul acesta trebuie să dea
serios de gîndit tovarăşilor de la
conducerea U.R.C.M. Deva, care
trebuie să aibă în atenţie că ba­
nul muncitorului nu poate fi iro­
sit în zadar pe lucruri de proas­
tă calitate. Sistemul acesta dău­
nător intereselor maselor largi
de muncitori trebuie să fie
curmat.
Dacă tovarăşii conducători ai
U.R.C.M. Deva s-iar deplasa mai
des prin Valea Jiului, ar vedea
la faţa locului situaţia existentă
la aceste cooperative şi ar lua
concret şi operativ măsuri de în­
lăturarea greutăţilor, activitatea
cooperatorilor pentru dezvoltarea
producţiei bunurilor de larg con­
sum, ar căpăta avîntul pe care
trebuie să-l. aibă, avînd în ve­
dere posibilităţile tehnice de care
dispun.
Acum, în condiţiile creşterii
nivelului de trai al muncitorilor
mineri din Valea Jiului, coope
raţia meşteşugărească este che­
mată să dezvolte cît mai larg
posibil producţia de bunuri de
larg consum necesare popu­
laţiei. Pentru aceasta este însă
absolută nevoie de sprijinul mai
activ şi mai multilateral al or­
ganelor din cadrul U.R.C.M.
GH. DUMITRESCU