Page 38 - 1957-04
P. 38
Pag. 4 DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 725
CEA MAI MARE ENERGIE
¦ B tM H a a B B B M M n B — W W — B— im ilB I— — U M I — BPZIMDM3 —
a particulelor obţinută
vreodată în mod artificial
MOSCOVA 11 (Agerpres).— Unificat de cercetări nucleare, ai
Ziarul „Pravda“ publică urmă cărui membri cu drepturi egale
SOSIREA LA MOSCOVA Declaraţia F. S. M. SEMNAREA PROTOCOLULUI torul comunicat: A fost pus în sînt douăsprezece state, creează
funcţiune sinorofazotronul insta excelente posibilităţi pentru în
a d & le g ,a ţi& L în legătura cu situaţia din Cipru cu privire la livrările făptuirea unui vast program de
reciproce de mărfuri lat în laboratorul pentru fizdoa cercetări ştiinţifice.
ţ i cU fLCLPtid a (HJJ). cÂlb-ania PRAGA 11 (Agerpres). — potriva asasinării patrioţilor ci între U. R S. S. marilor energii al Institutului
La 10 aprilie Federaţia Sindi prioţi de către autorităţile en şi R. P. Polonă Unificat de cercetări nucleare. Sînt În curs luorări pentru
MOSCOVA 11 (Agerpres)’. — şl de partid a Republicii Popu cală Mondială a publicat o de perfecţionarea sincrofazotrcmu-
TASS anunţa: La invitaţia gu lare Albania în frunte cu Meh- claraţie în legătură cu situaţia gleze. Ea cere eliberarea oame MOSCOVA 10 (Agerpres) Cu ajutorul acestei instalaţii lui şi mărirea protonilor acce
vernului sovietic şi a C.C. al met Shehu, preşedintele Consi nilor muncii arestaţi pentru ac TASS anunţă : In urma trata protonii au şi fost acceleraţi leraţi în acesta la 10 miliarde
P.C.U.S- a sosit Îa 11 aprilie la liului de Miniştri al R. P. Al din Cipru. tivitate sindicală şi patriotică, tivelor comerciale sovieto-polo- pînă la o energie de 8.300.000 eleotronvolţi.
bania. In declaraţie se spune: In neze care s-au încheiat cu suc eleotronvolţi.
Moscova într-o vizită de prie cere să se permită înapoierea ces, la 9 aprilie a.c., a fost sem Prof. B. Blohinţev (U.R.S.S.)1
tenie delegaţia guvernamentală numele celor 88 de milioane de în Cipru a conducătorilor sin nat la Moscova protocolul cu S-a realizat cea mai mare e- directorul Institutului Unificat
membri ai ei, Federaţia Sindi nergie a partioulelor pe care de cercetări nucleare.
dicali exilaţi, să se ridice sta fizicienii au reuşit să o obţină
cală Mondială îşi declară din rea excepţională, care face de vreodată în mod artificial. Prof. V. Votruba (Cehoslova
nou îngrijorarea în legătură cu fapt imposibilă orice activitate cia) vice director.
Punerea în funcţiune a sinoro-
Prof. M. Danysz (Polonia)
Io ta Ministerului de Externe al R.P. Ungare evenimentele din Cipru al că sindicală şi democratică în Ci privire la livrările reciproce de fazotronului de la Institutul vice direotor.
rui popor duce o luptă dreaptă pru, să se acorde poporului ci
pentru autodeterminare. priot dreptul de autodetermin mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.
are-
—~ ADRESATĂ LEGAŢIEI S. U. A. Represiunile, ale căror victi Polonă pe anul 1957.
Federaţia Sindicală Mondială
me sîn>t oamenii muncii, pa cheamă din nou pe oamenii Uniunea Sovietică va livra Situaţia gravă a refugiaţilor unguri
muncii şi sindicatele din întrea Republicii Populare Polone mi
BUDAPESTA 10 '(Agerpres) costumele naţionale, dar lucru trioţii din Cipru, impun ca pro ga lume să sprijine oamenii nereuri de fier, de mangan şi din Anglia şi Austria
M-T.I. anunţă: La 9 aprilie Mi curios, escapadele sale îl du blema cipriotă să fie rezolvată muncii şi populaţia din Cipru
nisterul Afacerilor Externe al ceau întotdeauna în apropierea în mod just şi pe cale paşnică. care luptă pentru drepturile ier, de crom, bumbac, petrol, produ LONDRA 10 (Agerpres). Zia să rămînă în lagăre deoarece nu
R. P. Ungare a remis legaţiei unor obiective militare impor pentru libertate naţională. rul „Times“ publică un articol au cu ce plăti chiria pentru lo-
S. U.A. la Budapesta o notă în Federaţia Sindicală Mondială, se petrolifere, metale feroase şi al corespondentului său special, ouinţă.
tante pe care le fotografia... S-a se spune în continuare în decla neferoase, apatit concentrat, u-
care se spune între altele: „La dovedit că încă cu mult înain raţie, protestează din nou îm nele -tipuri de utilaj industrial, care descrie într-o formă pru „Mulţi din refugiaţi — scrie
3 aprilie 1957, ora 15,30, pe şo te de evenimentele contrarevo precum şi alte mărfuri necesare
seaua ce duce la Lepseny, ofi luţionare din octombrie 1956,
ţeri ai armatei populare au o- căpitanul Gleason s-a dedat la Propunerea de a se înceta economiei naţionale poloneze. dentă, dar destul de clară, situa corespondentul — declară că au
prit în localitatea Mezoszent- activităţi de spionaj- în conti lansarea de împrumuturi
gyorgy o maşină a corpului di nuare, in notă se arată o serie Interne de stat în U.R.S.S. Republica Populară Polonă va ţia jalnică a refugiaţilor unguri părăsit Ungaria din cauză că
plomatic înregistrată sub numă de fapte oglindind activitatea
de spionaj dusă de căpitanul livra Uniunii Sovietice cărbune, din Anglia. Corespondentul re posturile de radio -din occident
rul D. T. 652, în care se aflau Gleason, în special cu prilejul zinc, -nave pentru transportul latează că din 21.000 de refu şi mai cu seamă „Vocea Ame
colonelul C. J. Todd, ataşat mi evenimentelor contrarevoluţio cărbunelui, pescadoare, locomo giaţi unguri sosiţi în Anglia riciu îi asigurau că pot spera
litar al Legaţiei S.U.A. în R.P- tive, vagoane de marfă şi că
Ungară, şi căpitanul T. R. nare din octombrie 1956. pînă în prezent au putut să-şi la o viaţă mai bună“. Corespon
Gleason, ataşat militar adjunct. lători şi alte mărfuri.
In conformitate cu principiile
Martori oculari au declarat suveranităţii şî ale dreptului in In comparaţie cu 1956, în găsească de lucru abia 8.000 dar dentul nu ascunde faptul că
că au văzut pe cei doi diplo ternaţional — se spune în notă
maţi fotografiind din maşina — guvernul Republicii Populare MOSCOVA (Agerpres)- — cepţia împrumutului liber con 1957 volumul schimbului de măr şi aceştia o duc foarte greu. printre refugiaţi „domneşte des
lor o cazarmă ungară care se TASS a n u n ţă: Comitetul Cen vertibil cu dobînda de 3 la sută). furi între U.R.S.S. şi Polonia Mulţi din ei sînt nevoiţi şi acum
afla în apropiere de şoseaua Ungare nu poate tolera ca di tral al P.C.U.S. şi Guvernul so Acest lucru a fost anunţat de va creşte considerabil. curajarea“.
menţionată. Ofiţerii americani plomatul sus amintit, abuzind vietic au considerat că este po N. S. Hruşciov la 8 aprilie 1957, ?? ?
nu au oprit maşina decît după de imunitatea diplomatică şi de sibil să propună oamenilor Ia Gorki în cadrul consfătuirii
ospitalitatea de care se bucură, muncii, ca începînd din 1958, lucrătorilor din agricultură din- IN IRLANDA DE NORD BONN 11 (Agerpres). Bule lagărele austriaee constituie „un
ce au fost somaţi a doua oară. să se dedea la această activitate să înceteze lansarea împrumu
Ei au explicat prezenţa lor în de spionaj. In consecinţă, res- turilor interne de stat (cu ex tr-o serie de regiuni şi repu continuă lupta tinul de presă al P. S. D. G, act de acuzare zguduitor“ îm
apropierea cazărmii de la Mc- pingînd protestele Legaţiei blici autonome din R.S.F.S.R. potriva propagandei occiden
zoszentgyorgy spunînd că au ve S.U.A. în legătură cu acest caz pentru independenţă (Sozial Demokratischer Presse- tale.
Guvernul Republicii Populare Segregaţia rasială din S.U.A.
nit să vadă biserica şi costu LONDRA 10 (Agerpres). In dient) a publicat la 10 aprilie Totodată Buletinul de presă
mele naţionale din această lo Ungare, care dispune de do NEW YORK 11 (Agerpres)' state sudice acest procentaj este Irlanda de nord continuă lupta lasă în mod sincer să se în
calitate. vezile sus menţionate şi de al In legătură cu cea de a III-a egal cu zero. Sudul se află in pentru independenţa şi unifica un articol în care relatează că ţeleagă că soarta refugiaţilor
tele, protestează în modul cel aniversare a deciziei Curţii Su tr-un fel de „stare de asediu“ rea ei .cu Republica Irlandeză unguri înşelaţi îngrijorează în
Ministerul Afacerilor Externe mai energic împotriva activită preme a S.U.A. cu privire la îndreptată împotriva hotărîrii (EIRE). în prezent 15.000 de refugiaţi primul rînd cercurile social de
menţionează cu acest prilej că ţii de spionai dusă de căpita caracterul anticonstituţional al Curţii Supreme. mocrate datorită faptului că e-
căpitanul Gleason făcea nume nul Gleason şi cere ca acesta măsurilor de segregaţie rasială, După oum anunţă agenţia unguri sînt „disperaţi” şi trec xemplul acestor oameni răpeşte
roase călătorii în provincie în să părăsească teritoriul Unga agenţia United Press transmite Comentariul subliniază apoi Press Association, în noaptea printr-o „catastrofă“ care sc propagandei imperialiste orice
scopul de a admira bisericile şi un comentar în care face con- că conducătorii statelor din sud de 9 spre 10 aprilie membrii or forţă de convingere şi face să
riei în decurs de 48 de ore. au avut „un marc succes in ganizaţiei ilegale „Armata repu manifestă prin „numeroase si eşueze activitatea subversivă
sţatarea că în sudul Statelor U- încercările lor de a ocoli hotă- blicană irlandeză“ au amnoat în nucideri şi încercări de sinuci imperialistă în ţările lagărului
nite se pare că segregaţia rasi rîrile Tribunalelor Federale care aer 2 centrale electrice din îm dere“. Buletinul de presă scrie socialist.
ală va fi menţinută „încă mulţi dădeau ciştig de cauză negri prejurimile oraşului London că asupra acestor oameni apasă
ani de acum înainte“. Autori lor. Astfel, la Montgomery, sta derry. spectrul deprimat al vieţii din Creşterea criminalităţii
tăţile din sud, se spune în co tul Alabama, şi Tallahassee, în Franţa
mentariu, „vor folosi orice tac statul Florida, unde tribunalele lagăre, lipsită de perspectiva
de a părăsi aceste lagăre in
tr-un viitor apropiat. Buletinul
de presă al P-S.D.G. relatează
că sinuciderile refugiaţilor in
Arestarea unor spioni americani Peste 700 de tineri americani doresc PARIS 11 (Agerpres). Minis
în Cehoslovacia
terul Afacerilor Interne al Fran
ţei a dat publicităţii date statis
PRAGA 10 (Agerpres). După activitatea lor de spionaj. Au tică pentru a împiedica integ să participe la Festivalul de la Moscovaau recunoscut pe -deplin dreptul tice din care reiese că crimina
litatea în ţară a luat mari pro
cum transmite agenţia Ceteka, fost confiscate instrucţiuni pen rarea în şcolile publice, biserici negrilor de a folosi mijloacele
organele securităţii de stat din tru activitatea de spionaj, in şi alte domenii“. de transport publice la fel ca şi NEW YORK 10 (Agerpres), Ziarul „New York Times“ re porţii. Dacă în 1955 au fost
albii, situaţia a rămas în fapt Corespondentul din Chicago latează că tînăra violonistă intentate 632.000 procese pentru
R. Cehoslovacă au arestat pb strucţiuni cu privire la legătu: După cum arată agenţia a- neschimbată.- Numar-în -unele al Agenţiei United Press tran Beverîey Somuch, care îşi ex asasinate, furturi şi alte crime,
districte mărginaşe ale sudului smite declaraţia făcută de bale primase anterior dorinţa de a în 1956 această cifră a crescut
Rozena Havelkova şi pe soţul rile cu centrul de spionaj ame met’icană, numai 20 la sută din cu nordul s-a realizat integrarea rina Barbara Perri — membră participa la Festival a declarat la 674.000.
rasială in şcolile publice. Ince- a Comitetului american pentru că î renunţat la această inten
său, Jozef Havelka, din Liberec rican, instrucţiuni în legătură şcolile publice din 17 state au pî-nd din 1954 autorităţile legis pregătirea Festivalului Mondial ţie deoarece Departamentul de Proporţii mari a luat crimi
lative au introdus 120 noi a- al tineretului şi studenţilor de Stat „a sfătuit-o“ să nu parti nalitatea în rîndurile minorilor.
în momentul în care aceştia că cu modul în care trebuie folosi făcui: înlesniri pentru primirea mendam-ente la legile în vigoare la Moscova. cipe la Festival. Dacă în 1955 au fost judecate
utau să se descotorosească de o te casetele cu materiale secrete. elevilor de culoare. Totuşi, în 8 11.332 de procese pentru crime
în sud pentru a face imposibilă Perri a declarat că în ciuda comise de minori în 1956 nu
casetă în care Havelkova as desegregarea rasială în cele mai poziţiei negative a Departamen mărul lor a crescut la 12 415.
diferite domenii ale vieţii publi
cunsese documente de spionaj. ce şi sociale. Astfel, şcolile din tului de stat, pînă în prezent
9 state au dreptul să mute ele aproape 700 de tineri americani
Proteste în Saar împotrivaDupă cum s-a stabilit, Havel vii din anumite şcoli, iar fon şi-au exprimat dorinţa de a par
kova a fost recrutată pentru ac ticipa la Festivalul Mondial al
tivitate de spionaj în serviciul interzicarii PARTIDULUI COMUNIST durile publice alocate şcolilor tineretului şl studenţilor de la
S.U.A. După arestarea celor 2 care au efectuat integrarea ra Moscova. Perri a spus că prin
spioni, organele securităţii de SAARBRÜCKEN 10 (A'ger- a Tribunalului Constituţional sială pot fi suprimate. tre alţii intenţionează să parti Soldaţii englezi au atacat delegafia fă rilo r
cipe la Festival un grup de 20
stat au găsit la domiciliul aces pres). După cum 3-a mai anun Federal de la Karlsruhe a fost „Există convingerea crescîn- de studenţi de la facultăţile te arabe sosită în Yemen
dă în rîndurile oficialităţilor din ologice ale universităţii Harvard
tora documente care dovedesc ţat la 9 aprilie p-rinir-o decizie interzis Partidul Comunist din sud că aceste state îşi vor putea
şi Princeton şi un mare grup
S:aar, iar sediile sale de pe te menţine „vechile lor tradiţii“ CAIRO 11 (Agerpres). După situaţia din sudul ţării şi în le
încă pentru multă vreme — se de studenţi de la universităţile oum s-ia anunţat, secretarul ge gătură cu agresiunea engleză
ritoriul Saar au fost închise spune în încheierea comentari neral al Ligii ţărilor arabe, care continuă în această regiu
din Wisconsin. Hasuna, a declarat că imamul ne. Atacul a fost săvîrşit în mo
<3®N O T E Ş l C O M E N T A de poliţie. Poliţia a început per- ului. Ahmed, regele Yemenului, a in
cheziţionarea sediului central al format Liga arabă că soldaţii mentul în oare membrii delega
englezi au atacat delegaţia ţă ţiei inspectau regiunile oare au
Vrabia mălai visează., zare este interzisă figurează Partidului Comunist, confiscînd rilor arabe oare a sosit la Ye fost supuse agresiunii engleze
şi... fabulele lui La Fontaine. presa partidului. Totodată Mi men pentru a lua cunoştinţă de în apropiere de El Beid. Două
Să ne ierte cititorii noştri nisterul de Interne din Saar a persoane din cele oare însoţeau
dacă aproape în fiecare zi Nu se poate spune că dic comunicat că cei 2 reprezen
trebuie să le vorbim puţin de tatorul Salazar nu e un per tanţi comunişti din Landtag îşi Pe urmele „activităţii“ ocupanţilor americani delegaţia au fost ucise şi cîteva
d-l Eisenhower. Nu e vina sonagiu de fabulă. pierd mandatele. Aceeaşi soarlă rănite. Ataoul soldaţilor englezi
noastră. E cu neputinţă să nu ameninţă şi pe reprezentanţii împotriva delegaţiei politice a
Pînă şi englezii...
remarci unele din declaraţiile Expansiunea Germaniei oc P.C. din Saar în organele de în ţările Europei apusene reprezentanţilor celor două sta
lui, să nu rîzi... Ascultaţi şi cidentale cunoaşte o mare am autoguvernare locală. te arabe a provocat indignare
d-stră. profundă în cercurile opiniei pu
ploare în întreaga lume. Ex Trebuie relevat că odată cu
La o conferinţă de presă portul vestgerman a crescut alipirea regiunii Saar la Germa WASHINGTON 11 (Agerpres)' In urma judecării, 275 de acu a spus Hickman. medicul a de blice anabe.
în 1956 cu 20 la sută faţă de nia occidentală, în ianuarie
în problema Canalului de Su- 1955 şi se află în continuă 1957, Ministerul de Interne al Generalul maior D. Hickman, zaţi au fost achitaţi, 67 au pri clarat autorităţilor americane că Această delegaţie a fost trimi
ez, domnia sa a declarat că sporire. Multe regiuni care R.F. Germane a cerut Ministe şerul procuraturii militare a mit mustrări, 3.809 au fost con cetăţeanul englez atacat nu a să de Liga ţărilor arabe pentru
S.U.A. vor continua să ducă înainte se aflau sub influenţa
altor ţâri occidentale trec, în rului de Interne al Saarului di S.U.A. iuînd cuvîntul în cadrul damnaţi la amenzi şi 286 — la murit de pe urma loviturii în a găsi căi de reglementare paş
tratative „serioase" cu Egip cetul cu încetul, sub influenta zolvarea partidului comunist din unei şedinţe a subcomisiei se închisoare. In afară de 108 spate, ci datorită „ajutorului nică a conflictului. Totuşi a de-
tul asupra Canalului, atît „ofensivei comerciale" de mari Saar prin extinderea interzicerii
timp cit există vreo posibili proporţii ale Republicii Fede Partidului Comunist din Germa natoriale pentru problemele cazuri, ispăşirea tuturor con medical insuficient“. Aviatorul clarat Hasuna, autorităţile en
rale. nia (P.C.G.) şi asupra P.C. din
tate de „conciliere" în scopul Saar, sub pretextul că, acesta forţelor armate cu privire la damnărilor la închisoare a fost a fost achitat şi predat Tribu gleze oaută în mod evident să
unei reglementări „satisfăcă- Această politică provoacă
îngrijorare în marile ţări ar fi o parte integrantă a procedura în procesul militari suspendată. nalului militar fiind acuzat că a intensifice prin politioa lor de
/ toare" a problemei. capitaliste care au imense sfe P.C.G.
) Deşi Egiptul şi-a exprimat re de influenţă în întreaga lor americani în străinătate a Hickman a citat un caz foar purtat o armă cu un tăiş mai violenţă încordarea în relaţiile
) în nenumărate rînduri poziţia Lume. Sînt îngrijoraţi... pînă încercările autorităţilor de la
' sa fermă în privinţa hotărîrii şl englezii (fără comentarii). Bonn de a dizolva P.C. din Saar citat fapte grăitoare. te caracteristic, cînd un ameri lung decît 3 ţoii. dintre Anglia şi ţările arabe.
^ de a-şi apăra drepturile sale au provocat un val de proteste
< legitime cu privire la Canalul „Precauţie“ în Saar. Muncitori, intelectuali, Hickman a spus că în 12 luni, can a fost întîi condamnat la
( de Suez, Eisenhower mai spe
pînă Ia 30 noiembrie, 14.394 de moarte iar în cele din urmă pro
ră totuşi în „concilieri"', „con
militari americani au fost acu cesul a luat sfîrşit cu o con mn
cesii" etc. zaţi de încălcarea legilor stră damnare la numai 30 de zile
Vorba ceea, vrabia mălai
ine. Din acest număr fac parte închisoare pronunţată de Tribu SIMBATA 13 APRILIE 1957
9.555 de încălcări ale legilor de nalul militar „pentru purtarea
visează şi americanii... Cana ' Pentru anul geofizic Inter numeroşi membri şi activişti ai circulaţie). Totuşi numai 88 de unui cuţit prea lung“. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
lul. naţional se fac mari pregătiri partidului social democrat saa- militari americani se aflau în împrejurările acestui fapt DEVA : Garnizoana nemuritoare ; orice pre{: ORAŞTIE : Bulevardul
în întreaga lume. Se va lan rez, printre care primari şi mem sînt urm ătoarele: Un aviator ALEA IU L IA : Muzică cu bucluc; principal; PETROŞANI: Uraganul ;
Personagiu de fabulă sa chiar şi un satelit artifici bri ai oonsiliilor comunale, pre închisori. american a lovit în spate pe un APOLDU DE S U S : Poveste neter- SEBEŞ : Tata, mama, nevasta şi eu ;
al al pămîntulid, pentru a cum şi membrii altor partide, Potrivit lui Hickman, în 67 la cetăţean englez care a murit TEIUŞ : Primele bucurii; ZLATNA :
Dictatorul Salazar a in cerceta spaţiile interplanetare, au luat atitudine împotriva in de pe urma loviturii. America m inată; BARU M ARE: Rio Escon- Trandafirii lui Alah ; HUNEDOARA
adueîndu-se noi precizări la terzicerii P.C. din Saar. In ca sută din cazuri Tribunalele stră nul a fost deferit tribunalului d id o ; BRAD : Prietene de noapte; Cinematograful de pe şantierul Blu-
staurat în Portugalia un re stadiul altor planete. drul unei anchete organizate ine şi-au declinat competinţia. HAŢEG: Feroviarul; ILIA: Dragos !ning : Poteci primejdioase ;
gim de teroare şi groază. printre jurişti din Saar, 60 la şi condamnat la moarte, totuşi, tea unei fem ei; LONEA: Artistă cu
Numeroşi muncitori de la o- Potrivit unor ştiri publica sută au fost de părerea că par Celelalte procese au fost fie cla
raşe şi sate îndură foamea, te de ziarul „Daily Telegraph tidul comunist din Saar nu poa sate fie trimise spre judecare.
. tuberculoza şi alte boli pro- and Morning Post", Ministe- te fi Interzis. Campania de so
( vocate de subalimentaţie fac ful Marinei al S.U.A. a înche lidaritate organizată în spriji Cu ce se ocupă afomişfiî vest-germ ani SELECŢIUNi DIN PROGRAMUL DE RADIO
* ravagii. Toţi cei ce se împotri iat un contract pentru crea nul P.C. din Saar a găsit un
1 vesc însă măsurilor luate rea unui — citiţi bine — „sa larg răsunet în rîndurile popu BONN II (Agerpres). TASS tală. După cum arată ziarul Programul I. 6,00 Muzică uşoară; folclor ale compozitorilor n oştri;
^ de copoii regimului sînt supuşi telit artificial al pămîntului laţiei, unde este bine cunoscută anunţă: După cum reiese din „Neuer Rheinzeitung“, oamenii 6,45 „A sosit poştaşul"; 7,35 Con 15,00 Muzică uşoară; 15,35 Program
( unor crunte represiuni. Poliţia în scopuri militare de recu lupta plină de abnegaţie a co informaţiile publicate în Buleti de ştiinţă atomişti din Germa cert de dimineaţă ; 8,30 Muzică ; 9,30 de muzică populară; 18,10 Din me
) portugheză, organizată după noaştere". muniştilor din Saar împotriva nul de presă al Partidului social nia occidentală sînt de părere „Cutezătorii“ ; 11,45 Un sfat bun nu lodiile dvs preferate; 19,00 Muzică
1 indicaţiile lui Himmler, e nazismului şi pentru apărarea democrat din Germania — P ar că în curînd în Republica Fe strică; 11,50 Cîntece haiduceşti; 12,20 de dans; 19,45 Noi înregistrări de
) „specializată" în cele mai Asta pentru ca nu cumva drepturilor şi libertăţilor popu lamentarisch Politischer Presse derală se v:a crea arma ato Să cunoaştem folclorul popoarelor;
l crîncene torturi. Libertăţile vre-un duşman al faimosului laţiei din Saar. dienst“, în Germania ocidentală mică“, 12,40 Muzică din opere; 13,05 Concert de muzică populară rom înească; 20,03
4 cetăţeneşti sînt total inexis „mod de viaţă american" să prînz ; 15,05 Program m uzical; 17,19 Concert ghicitoare: Muzică de b a let;
tente. Din biblioteci au fost se fi ascuns prin Lună, Ura- se desfăşoară cercetări ştiinţifi Referindu-se la surse bine in Muzică uşoară ; 18,35 Concert de es 21,05 Muzică de dans; 23,52 Muzică,
scoase operele clasicilor lite tradă ; 19,55 „Noapte bună, copii": de dans.
raturii şi filozofiei mondiale. nus, Marte sau altă planetă. ce pentru crearea armelor ato formate, ziarul arată că „unii „Călătorii“ de Evghenii Gearuşin;
Prinlre cărţile a căror vîn- Ce mai e şi cu „precauţia" 20,15 Muzică de dans; 21,15 Inter Buletine de ştiri: 5,30: 8,:00 8,i5
mică şi cu hidrogen. Se proiec fizicieni atomişti şi matemati preţi de muzică populară romîneas- 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00
asia. C- M- că ; 22,30 Muzică de d a n s; Progra 22,00: 23,52 (programul I) : 14,00
tează de asemenea producţia în cieni germani se ocupă cu cal mul II. 14,03 Din prelucrările de 16,00: 18,00: 20,00: 23,00 (progra
J mul II).
comun a armei atomice de că cule în vederea fabricării bom
tre Franţa şi Germania occiden- bei cu hidrogen“.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Mărite nr. 9, Telejon: 188—189. Taxa plăiită in numerar conjorm aprobăm Direcţiunii Generale R.I.T.R. nr. ?36.820 din b noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Ppligraj led „1 Mai" — DEVA^