Page 39 - 1957-04
P. 39

!)..-va \                                                                                                                                                                                                                                                    -t

                                                                                          PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l                                      în în fîm p in a re a celei de a 8 7 -a aniversări de la naşterea                                                                        ;i-\
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               \y
                                                                                                                                                                                               »ui v. i. l e n T n T

                                                                                                                                                                      &aia de ţie stradela lat 3 liel\

c- '*•"~ .'liCOMITETULUI REGIONALP.M.R,HUHEDOÂRA Şl AL SFATULUI POPULARREGIONAL                                                                                       L a Leningrad, In apropiere de            de 14 metri pătraţi, cu tauanul !os,                sei muncitoare ca forţă revoluţionară
                                                                                                                                                                                gara Viiebsk, se află o mică    cu o singură fereastră care dă In                   înaintată a societăţii şi rolul ţără­
                                                                                                                                                                      stradelă, care pînă în 1924 se numea      curte.                                              nimii ca aliată a clasei muncitoare,
                                                                                                                                                                      Bolşoi Kazacii.                                                                               a fost fundamentată necesitatea
                                                                                                                                                                                                                  Ca şi cu ani în urmă, lingă fereas­

                                                                                                                                                                      De peste 30 de ani ea se mimeşte tră se află o masă albă, neuopsită, creării unui partid muncitoresc so­

Anuí IX, Nr. 727                                    Sîmbătă 13 aprilie 1957                                             4 pagini 2 0 bani                             stradela lui Ilici.                       acoperită cu o faţă de masă simplă.                  cialist unic în Rusia.
                                                                                                                                                                         Casa din colţ poartă numărul 714.      Pe masă este o lampă de petrol la
 PRODUSE                                SUBSECŢIA DE DEBENZOLARE                                                             fi V-a SESIUNE                                                                     lumina căreia Ilici mlnca, scria şi                    Casa de pe stradela Bolşoi Kazacii
                                                                                                                                                                      Pe această casă se vede de departe        citea. Patul îngust din fier este a-                este legată de o perioadă importan­
alim entare peste plan                              a intrat în funcţiune                                               a Sfatului popular regional                   o placă memorială nouă, din mar­          coperlt cu o pătură din lină groasă.                tă a activităţii revoluţionare a lui
                                                                                                                                                                      moră albă ca zăpada.                      Pe un dulap de modă veche se văd                     V. I. Lenin. De perioada cînd cu o
   Asigurarea oamenilor muncii            La ip aprilie ora prînzului con­         Ieri dimineaţă s-au obţinut primele       In ziua de 12 aprilie a.c. a avut                                                  în rame sobre portretele mamei şi                   uriaşă energie el a luptat pentru u-
cu produse alimentare în canti­                                                 cantităţi de benzen brut, din care se     loc a V-a sesiune a Sfatului popular           Ea a fost aşezată aici în anii de       surorii lui Lenin...                                nirea cercurilor marxiştilor revolu­
tăţi crescînde e sarcina princi­        structorii de la l.C.S. Hunedoara, au   vor extrage produse chimice ca: ben­      regional.                                   după război în locul plăcii memoriale                                                         ţionari în t,Uniunea de luptă pentru
pală a colectivului I-A.R.T. din        predat beneficiarului — Combinatul      zen pur, toluen, xilen, sulfură de                                                    distrusă de schije de obuze în tim­          Vladimir Ilici Lenin avea aproape                eliberarea clasei muncitoare" din Pe­
Deva. Acest colectiv se strădu­         siderurgic Hunedoara — o nouă sub-      carbon şl altele.                            In cadrul sesiunii au fost aleşi ase­    pul blocadei. Urmele schijelor se mai     24 de ani cînd s-a instalat în casa                 tersburg pregătind prin aceasta crea­
ieşte^ să-şi depăşească sarcinile       secţie. Este vorba de subsecţia de                                               sorii populari pentru tribunalul re­         văd şi astăzi pe peretele din piatră      de pe Bolşoi Kazacii. Dar încă de pa                rea unui partid munciloresc revolu­
prevăzute în planul de produc­                                                                                            gional Hunedoara şi s-a dez­                al străvechei case...                     atunci era un eminent revoluţionar.                  ţionar marxist.
ţie. Numai în trimestrul I al           debenzolare.                               In fotografie: loan Creioiu şi Con­    bătut şi aprobat bugetul Sfatului popu­                                                Proprietarii casei nu bănuiau că noul
acestui an, fabrica a expediat             Subsecţia de captare şi distilare a  stantin Andrei, supraveghind bunul        lar regional pe anul 1957. De aseme­           Pe suprafaţa netedă a marmorei          locatar, care a închiriat casa la ei                  In această casă aveau loc la Vla­
beneficiarilor cu 5,03 la sută                                                  mers al instalaţiilor.                    nea a fost prelucrată legea de orga­        sînt săpate adine litere de aur. Ins­     „după anunţ" este conducătorul recu­                 dimir Ilici consfătuiri cu tovarăşii
mai multe preparate de carne            benzenului din gazul de cocs, a fost                                              nizare şi funcţionare a sfaturilor          cripţia de pe placa memorială glă-        noscut al marxiştilor din Petersburg.                din ilegalitate, aici veneau la el
 şi cu 0,62 la sută mai multe           construită după proiectele întocmite                                              populare.                                   suieşte :                                                                                     muncitori revoluţionari din întreprin­
conserve.                                                                                                                                                                                                          La filiala din Leningrad a Muzeu­                derile de la periferiile muncitoreşti
                                                                                                                             Discuţiile purtate pe marginea ra­          t„In această casă, în apartamentul      lui „V. I. Lenin" este expusă o har­               ale oraşului. „Vladimir Ilici se in­
   Continuînd şirul realizărilor,                                                                                         portului prezentat au scos în eviden­       nr. 13, a locuit de la 12 februarie       tă electrificată a capitalei Rusiei pe               teresa de fiecare amănunt care ca­
în primele 9 zile ale lunii apri­                                                                                         ţă necesitatea folosirii în mod judi­       1894 pînă la 25 aprilie 1895 Vladimir      acea vreme.                                        racteriza modul de trai, viaţa mun­
lie, harnicii muncitori de aici                                                                                           cios şi cu simţ de răspundere a fon­        Ilici Lenin".                                                                                  citorilor, după unele trăsături izo­
au dat peste plan 5.000 kg. me­                                                                                           durilor băneşti, întrebuinţarea aces­                                                    Pe ea, aidoma unor lumini vii în                  late se străduia să cuprindă viaţa
zeluri şi 3.000 kg. conserve.                                                                                            tora în scopul dezvoltării economiei            Pentru a ajunge în apartamentul        noaptea întunecoasă, apar puncte ru­                 muncitorului In întregul ei, să gă­
Pentru a asigura cu cutiile ne­                                                                                           regiunii noastre şi a gospodăririi bune     nr. 13 trebuie să intri in fundul curţii  binii. Ele se aprind la bariera Nevel                sească ceea ce ar fi putut afuta să
cesare secţia de conserve, secţia                                                                                         a instituţiilor social-culturale.           şi pe o scară îngustă cu balustradă       şi Narcei, pe insula Vasilevshi, în                 apropie cît mai bine propaganda re­
                                                                                                                                                                      de fier să urci la etajul III.             cartierul Viborg, In apropiere de uzi­             voluţionară de muncitor..." îşi amin­
cutii a dat în aceeaşi perioadă                                                                                                                                                                                 nele Putilcv Obuhov, Semlanikovski...               teşte Nadejda Konstaniinovna Krups-
                                                                                                                                                                         Vestibulul este îngust. Din el o       Punctele rubinii indică unde se a-                   kaia.
10.000 bucăţi cutii peste plan.                                                                                                                                       uşă dă într-o cameră cam întunecată       flau cercurile marxiste conduse de
                                                                                                                                                                                                                 Vladimir Ilici.                                                       ?
   Un factor -important în obţi­        de Ghiprococs-Harcov U.R.S.S. şl a-                                                                                                                                                                                           I n 1938 în această casă istorică
nerea acestor realizări îl are în­                                                                                                                                                                                  Lenin era slrîns legat de masele
                                        daptate condiţiilor locale de către                                                                                                                                     de muncitori şi de aceea muncitorii                         s-a creat un muzeu memorial.
trecerea socialistă ce se desfă­                                                                                                                                                                                vedeau în el conducătorul şi învă­                     Camera în care a locuit V. I. Le­
şoară în cinstea zilei de 1 Mai,        I.P.R.O.M.E.T. O bună parte din uti­                                                                                                                                     ţătorul lor.                                       nin a fost restaurată în forma pe
întrecere care a mobilizat colec­                                                                                                                                                                                                                                    care o avea în timpul vieţii lui Ilici.
tivul în direcţia sporirii necon­       laje şi în special cele de mare pre­                                                                                                                                       Oricît de tîrziu s-ar fi întors Le­               In altă cameră sînt strînse nume­
tenite a producţiei.                                                                                                                                                                                             nin acasă, oricît de obosit ar fi fost,            roase exponate: fotocopii după ma­
                                        cizie, au fost construite în U.R.S.S.                                                                                                                                   in camera lui mult timp după mie­                   nuscrisele lut Lenin, {olografii, cărţi,
   Pentru o bună                        Constructorii hunedoreni, au fost în                                                                                                                                     zul nopţii, şi uneori pînă în zori,                tablouri care vorbesc despre viaţa
                                        permanenţă ajutaţi de către specialiş­                                                                                                                                   nu se stingea lampă sărăcăcioasă                   şi activitatea lui Vladimir Ilici în
      deservire a                       tii sovietici, dintre care amintim pe                                                                                                                                    de petrol. In casa - de pe stradela                perioada 1894—1895.
                                        tov. I.C. Situlin, F. M. Mohov, G.P.                                                                                                                                    Bolşoi Kazacii, Vladimir Ilici a ter­
                                        Rudevski şi alţii.                                                                                                                                                      minat de scris una din cele mai itn-                   In fiecare zi poţi vedea cum de pe
                                                                                                                                                                                                                porlan/e dintre primele sale lucrări                strada DzerjinslU şi de pe bulevar­
                                           Lipsa experienţei şi a cadrelor ca­                                                                                                                                  — „Ce sînt „prietenii poporului" şi                 dul Zagorodnîi colesc în stradela lui
                                        lificate care să deservească din pri­                                                                                                                                   cum luptă ei împotriva social-demo-                 Ilici autobuze ale Biroului de ex­
                                        ma zi nnile agregate, a constituit o                                                                                                                                    craţilor?". In această operă nemu­                  cursii, autoturisme, precum şt nume­
                                        problemă penlru conducerea combina­                                                                                                                                     ritoare, tînărul Lenin a demascat                   roase persoane se îndreaptă spre
                                        tului. Pentru rezolvarea ei, încă cu                                                                                                                                    pînă la capăt adevărata faţă a na­                  casa nr. 714.
                                        mult înainte de darea subsecţiei res­                                                                                                                                   rodnicilor, ca falşi „prieteni ai po­
                                        pective în funcţiune, s-au recrutat şi                                                                                                                                  porului", care de fapt mergeau îm­                     Muncitori şi colhoznici, funcţio­
                                        şcolarizat cadrele care azi deservesc

                                        subsecţia.

                                        Ioan Creiolu, operator şef ia cap­

  consumatorilor                        tare şl Constatin Andrei, operator şef                                                                                                                                  potriva poporului, a trasat principa­               nari şi elevi, ostaşi ai Armatei So­
                                        Ia distilare, se numără şi ei printre                                                                                                                                   lele sarcini ale marxistHor ruşi. In                vietice şi ai Flotei maritime militare
   Sintem în apropierea sezonului       .cei care şi-au însuşit o nouă mese­                                                                                                                                    cartea lut Vladimir Ilici a fost for­               trec cu emoţie pragul casei istorice,
de vară, lucru care ne-a făcut să-l     rie.                                                                                                                                                                    mulată penlru prima dată ideea a-                   pentru ca încă odată să-şi întipă­
întrebăm pe tovarăşul Simeria                                                                                                                                                                                   lianţei revoluţionare a muncitorilor                rească în inimi figura luminoasă a
Abel, directorul T.A.P.L Hunedoara                                                                                                                                    C e e ijou                                cu ţărănimea, a fost definit rolul cla-             iubitului Ilici.
care este preocuparea conducerii în
vederea deschiderii grădinilor de

vară.                                                                                                                                                                 în înt&oăirăţirile.agricole.                                                                  Solidari cu lupta

  „încă din timp s-au luat măsuri
pentru reamenajarea grădinei de

vară „Mureşul" din spateîe cine­                                                                                                                                      In comuna Roşeam există trei tovărăşiţii au gunoit tot terenul,                                  poporului
matografului de vară, ne-a răspuns                                                                                                                                                                                                                                      algerian
tovarăşul Simeria. In prezent se                                                                                                                                      întovărăşiri .agricole şi toate trei au grăpat întreaga suprafaţă
vopseşte mobilierul şi se fac ulti                                                                                                                                                                                                                                     Joi după-amiază, la Ieşirea din şut,
                                                                                                                                                                      înregistrează o continuă dezvol­ însămînţată cu culturi de toam­                              colectivul minei Lupenl s-a adunat
                                                                                                                                                                      tare. In cea din Roşc-ani-sat s-au                                                            într-un însufleţit miting, pentru a-şi
mele pregătiri în vederea deschide­                                                                                                                                   înscris'numai în acest an 12 fa-„         nă, au însămînţat culturile din                     exprima solidaritatea cu lupta eroică
                                                                                                                                                                                                                                                                    a poporului algerian, împolrlva colo­
rii, care va avea loc în jurul zilei                                                      SERBA N MIRON                                                               fnilii de ţărani muncitori. Unii    epoca I-a la timpul potrivit şi                           nialiştilor francezi, în cadrul săptă-
de 15 aprilie, dacă bine înţeles va                                                                                                                      jW 'AA/       oa: tov. Petru Bogdan, Ioan        au arat şi grăpat întreaga su­                            mînii de solidaritate internaţională cu
permite timpul.                                                                                                                                                                                           prafaţă pe care o vor însămînţa                           lupta poporului algerian.
                                                                                                                                                                      .Şîndea, Alexandru Munteanu şi      cu porumb. Intovărăşiţii au în-
   In ce priveşte deschiderea grădi­                                                                                                                                  alţii, au intrat cu întreaga su­    •ceput de curînd şi însămînţatul                             — Războiul colonialist dus de ca­
                                                                                                                                                                      prafaţă arabilă în întovărăşire.     porumbului. întovărăşirea din                            pitaliştii francezi, — a spus tovară­
nei „Metalul“, se fac în prezent,       Miron baci supraveghea mun­ de ceea ce a învăţat cu ani în                         N-a fost uşoară despărţirea de                                                  Roşcani a însămînţat în ziua de                          şul Francisc Gabor, preşedintele co­
                                                                                                                        cei care i-a învăţat pentru pri­                 Si întovărăşirea din Mihăeşti     9 aprilie 4 ha. cu porumb, iar                           mitetului de întreprindere, provoacă
din iniţiativa colectivului restauran­ ca la furnal şi din clnd în cînd urmă, să zinulgă furnalului toa­                ma dată meseria de furnalist.                  a crescut cu încă 7 familii în      cea din Mihăeşti 3 ha.                                   poporului algerian grele pierderi de
                                                                                                                        Clipele acestea n-o să le uite                primul, trimestru al acestui an.                                                              vieţi omeneşti. In cursul ultimilor ani
tului, ore de muncă voluntară pen­ îşi trecea mina prin păru-i că­ te „secretele" pe care le-a • as­                    niciodată, nici Chiroşca, nici                iar în cea din satul Pane au in­                                                              peste 300.000 algerieni au fost ucişi,
                                                                                                                        ceilalţi utemişti.                                                                                                                          iar 125.000 continuă să fie ţinuţi în
  tru curăţenie. Pînă la 1 Mai se vor   runt. Ucenicii săi, utemiştii din       cuns de cînd s-au despărţit. Şi                                                       trat 3 familii.                           Intovărăşiţii vor cu tot dina­                      închisori şi lagăre. Un conflict armat
 face noi amenajări pentru o cît        brigadă, îşi vedeau de treburile        furnalul i se „destăinuia" din ce          Graficul povesteşte                                                                                                                      cum este cel din Algeria, constituie
  mai bună deservire a consumatori­     lor. Peste tot locul, nu se auzea       în ce mai mult.-                                                                      Toate cele trei întovărăşiri dinsul oa în cinstea zilei de 1                                  o primejdie crescîndă pentru pacea
  lor. Pe tot timpul sezonului de vară  decît clocotul furnalului.                                                         — Băieţi, trebuie să scoatem                                                                                                             lumii întregi. Colonialiştii francezi re­
                                                                                   Baci Miron i-a făcut cunoştin­       fontă de o mai bună calitate                  sînt fruntaşe la muncile agricole Mai să termine însămînţările                                curg la metode demne de fascişti pen­
  în această grădină vor concerta          Deodată, un tînăr necunoscut         ţă lui Chiroşca cu ceilalţi tova­       — propuse Chiroşca. Dar cum?                                                                                                                tru înfrîngerea voinţei de libertate a
  solişti de muzică uşoară din Bu­      se apropie de furnal, şi-i tnîn-        răşi din brigadă şi voioşia i-a                                                       din campania de primăvară. In- de primăvară pînă la 20 aprilie.                               patrioţilor algerieni.
  cureşti".                             gîie parcă cu privirea trupul           cuprins repede pe toţi. Unul               — Să ne organizăm mai bine
                                        zvelt. Ochii celor care nu-l vă­        spunea o snoavă, altul murmu­           munca în brigadă — spuse                      O noua întovărăşire agricolă                                                                     Numeroşi mineri şi-au exprimat a-
oooo<xx><xxxx>ooo<>oo<c>ooc>            zuseră niciodată se opriră asu­         ra un cîntec, tînârul nou venit         Vasile Berindei.                                                                                                                            poi solidaritatea cu lupta poporului
                                        pra lui, curioşi. Baciul însă, cînd     le povestea din viata de armată.                                                        Zilele trecute, în satul Valea          a fost ales tov. Ion Miclăuşoi,                     algerian, înfierînd acţiunile bestiale
  TINERI SIDERUR6IŞTI                   îl zări, tresări.                       Munca parcă se fădea mai cu                Astfel, în consfătuirea bri­               Sîngeorgiului, ce aparţine co­            un bun gospodar, iar ca secre­                      ale colonialiştilor francezi.
 HUNEDORENI FRUNTAŞI                                                            spor atunci.                            găzilor, care a avut loc la                   munei Strei-Sîngeorgiu, raionul           tar tov. Ionel Ienăşoi. Aceas­
                                           — Bine-ai venit fecioriile, i                                                „Colţul roşu", utemiştii de la                Hunedoara, 25 de familii de ţă ­          ta este a cinoea întovărăşire                          — Ne solidarizăm cu lupta dreaptă
                                        se auzi vocea puţin tremurîndă.            Din zi în zi Ionică era tot           furnalul nr. 1 de la Hu­                                                               agricolă inaugurată în acest an                      a poporului algerian, — şi-a spus cu-
                                                                                                                        nedoara au hotărit să mun­                    rani muncitori au inaugurat în­           în raionul Hunedoara.                               vîntul bătrînul miner Avram Doţu.
                                              Tînârul cu pricina, fusese şi     mai iubit de brigadă. Băieţii           cească mai bine, să folosească                                                                                                              Cerem cu tărie să fie retrase trupele
                                           el ucenicul bătrînului Miron         împărtăşeau cu el „şi cu bă-            tot mai bine volumul util al                  tovărăşirea agricolă „Victoria“,                                            ION DAVIDOI        franceze şi să se dea libertate po­
                                           Şer'oan, cu cîţiva ani în urmă şi    trînul" toate bucuriile şi dure­        furnalului. Atunci ei au chemat               în care au adus 21 ha. teren                                                    corespondent  porului algerian.
                                           plecase cătană, să-şi facă da­       rile lor. Dar veni vremea cînd           la întrecere pe toţi jurnaliştii de          arabil.
                                           toria. Baci Miron Şerban Ta          bătrînul Miron Şerban datorită          la Hunedoara, pentru a mări                                                                                                                    La sfîrşitul mitingului, Inginerul
                                           iniţiat în tainele furnalului. A     anilor trecuţi peste el trebui să        indicele de utilizare al furnale­               Ca preşedinte al întovărăşirii                                                              Viorica Davidescu a dat citire unei
                                        ^ ascultat întotdeauna Chiroşca —       cedeze locul ucenicului reîntors         lor cu cel puţin 10 la sută faţă                                                                                                           rezoluţii de protest împotriva atroci­
                                           acesta este numele tînărului —       din armată.                              de media realizărilor din anul                                e î ac paş unea                                                              tăţilor săvîrşite de colonialiştii fran­
                                           de sfaturile bătrînului furnalist                                             1956. De cum au discutat, au                                                                                                               cezi în Algeria, rezoluţie aprobată în
                                            şi de aceea i s-a prins aşa de         — Să ai grijă de furnal şi           şi pornit la treabă. Dimineaţa,                  Ţăranii muncitori din satul            la pregătirea terenului, într-o                     unanimitate de mineri.
                                           inimă.                               de brigadă. Iacă. eu am înăl-            înainte să înceapă munca, fie­               Balomir, raionul Orăştie, sînt            singură, zi au fost însămînţale
                                                                                bit şi mi-ati slăbit puterile — îi       care ştia precis ce are de făcut.            dornici de a avea o păşune de             43 ha. cu amestecuri de ierburi,
                                              Aşa a fost prima întîlnire        spuse tui Chiroşca într-o zi bă­         Nu vroiau să se dea bătuţi în                bună calitate. Incepînd cu anul           făcînd o lucrare de calitate su­
                                           dintre bătrînul Şerban Miron şi      trînul furnalist.                        întrecerea ce o porniseră cu                 1958 ei vor avea în folosinţă,            perioară.
                                            ucenicul său Ion Chiroşca, ca-                                               brigăzile, dar mai ales faţă de              în afară de păşunea de pînă
                                            re-şi terminase armata şi se re­       — Cum nu baciule, că doară            cca a lui Ion Bîldea care lu­                acum, încă 35 ha. de păşune re­              Ţăranii muncitori Eronim
                                                                                ne cunoşti. Sîntem numai unul            crează la acelaşi furnal.                    făcută în anul 1956, care are             Bonţa, Remus Maiorescu, Toma
                                            întorsese din nou la furnal.        şi unul tineri, şi voinici. Fi fără                                                   o bună compoziţie floristică,             Crişan, Teofil Badiu, Gh. Val­
                                                                                grijă — răspunseră într-un sin­             Şi, într-adevăr, ucenicii lui             constituită din amestecuri de             eu, Elisabeta Pleşa, Ion Fleşeru
                                                                                                                         Miron baci, în frunte cu Chiroş­             ierburi graminee şi legumi­               şi alţii, au muncit cu multă tra ­
                                        Tinerii au crescut                      gur glas feciorii.                       ca fac să urce tot mai sus li­               noase.                                    gere de inimă la însămînţarea
                                                                                  Şi de atunci Chiroşca a de­            niile graficului lor. Astfel, au                                                       ierburilor.
                                                                                                                         ajuns să ridice indicele de utili­              Continuînd cu refacerea pă­
                                        Zilele treceau. Ion Chiroşca venit responsabilul brigăzii şi                     zare al furnalului cu 20 la sută             şunii, în ziua de 2 aprilie a-c.,                                         ION STRICATU
                                                                                                                         faţă de cel planificat, Descărca­            un număr de peste 200 de ţă ­                                                corespondent
DUMITRU COSTACHE                           căuta să-şi aducă mereu aminte a fost numit prim furnalist.
       şef de echipă                    )00<X>000<>0000<><XX><X>000<C>00<XX>0<X>0<><X><><><><><><><>C'<><X><X><><><Xr|

la fabrica de aglomerare

(‘WXifBWţţ’ m m                                                                 v&-’Xv::

                                                                                                                        rea furnalului a început să se                rani muncitori din satul Balomir,         Al doilea autocamion cumpărat
                                                                                                                        facă după grafic. Graficul de                 au participat la însămînţarea
                                                                                                                        producţie poate povesti oricui
                                                                                                                        despre munca lui Ion Chiroşca.                restului de păşune. Cu cele pes­             De avantajele pe care le a-                      numai obţinerea unei sume
                                                                                                                        Vasile Berindei, Toth Iosif şi                te 150 de atelaje care au ieşit           cordă statul contractanţilor de                     mari de bani, ci şi acordarea
                                                                                                                        Dumitru Duca, membrii ai aces­                                                          animale, colectiviştii din Sebeş                    unui premiu în unelte agricole
                                                                                                                        tei brigăzi de jurnalişti. Dar nu                          -------? -------             s-au convins încă din anii tre­                     ce constă din : un plug cu trac­
                                                                                                                        numai atît; în contul de econo­                                                         cuţi, cînd au predat statului                       ţiune animală, o tocătoare de
                                                                                                                        mii al brigăzii s-au înscris cca.             0 delegaţie                               multe animale pe bază de con­                       sfeclă, 10 furci şi 2 sape.
                                                                                                                        200.000 lei.                                                                            tract.
                                                                                                                                                                      guvernamentală a R.P.R.                                                                         Odată cu predarea acestor
                                                                                                                           Acum, în cinstea Festivalului              va vizita R. D. Germană                      In acest an, colectiviştii au                    boi, colectiviştii din Sebeş au
                                                                                                                                                                                                                hotărît să contracteze cu statul
                                                                                                                        de la Moscova, brigada s-a an­
                                                                                                                        gajat să dea 800 tone fontă                      In urma invitaţiei guvernului 20 bovine. Din acestea, 18 bo­ îndeplinit şi condiţiile pentru
                                                                                                                                                                      Republicii Democrate Germane, vine au şi fost predate, adueîn- cumpărarea unui autocamion-
                                                                                                                        peste plan. Acestea sînt numai                o delegaţie guvernamentală a du-le un venit de 106.200 lei. Astăzi, ei se mîndresc cu auto­
                                                                                                                        citeva dintre faptele brigăzii lui
  GHEORGHE ANDR.IEŞ                     ANDREI CONSTANTIN                            PILIP CRÎSTE5CU                    Chiroşca, despre care povesteşte              Republicii Populare Romilie va            Acordînd o bună îngrijire şi                        camionul „Molotov“ cumpărat
            muncitor                            operator şef                           maistru de schimb                                                              face o vizită prietenească în             hrănire animalelor, cei 10 boi                      acum cîteva zile. Acesta este al
                                                                                                                        graficul.                                                                               predaţi în ziqa de 4 aprilie a.c.                   doilea camion pe care gospodă*
la fabrica de aglomerare                la subsecţia de distilare               la subsecţia sulfat de amoniu                                                         Republica Democrată Germană.
                                                 din cadrul                            din cadrul uzinei                                                   E. CH1RAN
                                                                                          cocsochimice                                                                Vizita via avea loc în cursul lu ­ au fost clasaţi la exfra-graşi. via colectivă l-a cumpărat de la
                                           uzine« cocsochimice
                                                                                                                                                                      nii aprilie.                        .Acest lucru a adus după sine nu inaugurare şi pînă în prezent*
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44