Page 39 - 1957-04
P. 39
!)..-va \ -t
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l în în fîm p in a re a celei de a 8 7 -a aniversări de la naşterea ;i-\
\y
»ui v. i. l e n T n T
&aia de ţie stradela lat 3 liel\
c- '*•"~ .'liCOMITETULUI REGIONALP.M.R,HUHEDOÂRA Şl AL SFATULUI POPULARREGIONAL L a Leningrad, In apropiere de de 14 metri pătraţi, cu tauanul !os, sei muncitoare ca forţă revoluţionară
gara Viiebsk, se află o mică cu o singură fereastră care dă In înaintată a societăţii şi rolul ţără
stradelă, care pînă în 1924 se numea curte. nimii ca aliată a clasei muncitoare,
Bolşoi Kazacii. a fost fundamentată necesitatea
Ca şi cu ani în urmă, lingă fereas
De peste 30 de ani ea se mimeşte tră se află o masă albă, neuopsită, creării unui partid muncitoresc so
Anuí IX, Nr. 727 Sîmbătă 13 aprilie 1957 4 pagini 2 0 bani stradela lui Ilici. acoperită cu o faţă de masă simplă. cialist unic în Rusia.
Casa din colţ poartă numărul 714. Pe masă este o lampă de petrol la
PRODUSE SUBSECŢIA DE DEBENZOLARE fi V-a SESIUNE lumina căreia Ilici mlnca, scria şi Casa de pe stradela Bolşoi Kazacii
Pe această casă se vede de departe citea. Patul îngust din fier este a- este legată de o perioadă importan
alim entare peste plan a intrat în funcţiune a Sfatului popular regional o placă memorială nouă, din mar coperlt cu o pătură din lină groasă. tă a activităţii revoluţionare a lui
moră albă ca zăpada. Pe un dulap de modă veche se văd V. I. Lenin. De perioada cînd cu o
Asigurarea oamenilor muncii La ip aprilie ora prînzului con Ieri dimineaţă s-au obţinut primele In ziua de 12 aprilie a.c. a avut în rame sobre portretele mamei şi uriaşă energie el a luptat pentru u-
cu produse alimentare în canti cantităţi de benzen brut, din care se loc a V-a sesiune a Sfatului popular Ea a fost aşezată aici în anii de surorii lui Lenin... nirea cercurilor marxiştilor revolu
tăţi crescînde e sarcina princi structorii de la l.C.S. Hunedoara, au vor extrage produse chimice ca: ben regional. după război în locul plăcii memoriale ţionari în t,Uniunea de luptă pentru
pală a colectivului I-A.R.T. din predat beneficiarului — Combinatul zen pur, toluen, xilen, sulfură de distrusă de schije de obuze în tim Vladimir Ilici Lenin avea aproape eliberarea clasei muncitoare" din Pe
Deva. Acest colectiv se strădu siderurgic Hunedoara — o nouă sub- carbon şl altele. In cadrul sesiunii au fost aleşi ase pul blocadei. Urmele schijelor se mai 24 de ani cînd s-a instalat în casa tersburg pregătind prin aceasta crea
ieşte^ să-şi depăşească sarcinile secţie. Este vorba de subsecţia de sorii populari pentru tribunalul re văd şi astăzi pe peretele din piatră de pe Bolşoi Kazacii. Dar încă de pa rea unui partid munciloresc revolu
prevăzute în planul de produc gional Hunedoara şi s-a dez al străvechei case... atunci era un eminent revoluţionar. ţionar marxist.
ţie. Numai în trimestrul I al debenzolare. In fotografie: loan Creioiu şi Con bătut şi aprobat bugetul Sfatului popu Proprietarii casei nu bănuiau că noul
acestui an, fabrica a expediat Subsecţia de captare şi distilare a stantin Andrei, supraveghind bunul lar regional pe anul 1957. De aseme Pe suprafaţa netedă a marmorei locatar, care a închiriat casa la ei In această casă aveau loc la Vla
beneficiarilor cu 5,03 la sută mers al instalaţiilor. nea a fost prelucrată legea de orga sînt săpate adine litere de aur. Ins „după anunţ" este conducătorul recu dimir Ilici consfătuiri cu tovarăşii
mai multe preparate de carne benzenului din gazul de cocs, a fost nizare şi funcţionare a sfaturilor cripţia de pe placa memorială glă- noscut al marxiştilor din Petersburg. din ilegalitate, aici veneau la el
şi cu 0,62 la sută mai multe construită după proiectele întocmite populare. suieşte : muncitori revoluţionari din întreprin
conserve. La filiala din Leningrad a Muzeu derile de la periferiile muncitoreşti
Discuţiile purtate pe marginea ra t„In această casă, în apartamentul lui „V. I. Lenin" este expusă o har ale oraşului. „Vladimir Ilici se in
Continuînd şirul realizărilor, portului prezentat au scos în eviden nr. 13, a locuit de la 12 februarie tă electrificată a capitalei Rusiei pe teresa de fiecare amănunt care ca
în primele 9 zile ale lunii apri ţă necesitatea folosirii în mod judi 1894 pînă la 25 aprilie 1895 Vladimir acea vreme. racteriza modul de trai, viaţa mun
lie, harnicii muncitori de aici cios şi cu simţ de răspundere a fon Ilici Lenin". citorilor, după unele trăsături izo
au dat peste plan 5.000 kg. me durilor băneşti, întrebuinţarea aces Pe ea, aidoma unor lumini vii în late se străduia să cuprindă viaţa
zeluri şi 3.000 kg. conserve. tora în scopul dezvoltării economiei Pentru a ajunge în apartamentul noaptea întunecoasă, apar puncte ru muncitorului In întregul ei, să gă
Pentru a asigura cu cutiile ne regiunii noastre şi a gospodăririi bune nr. 13 trebuie să intri in fundul curţii binii. Ele se aprind la bariera Nevel sească ceea ce ar fi putut afuta să
cesare secţia de conserve, secţia a instituţiilor social-culturale. şi pe o scară îngustă cu balustradă şi Narcei, pe insula Vasilevshi, în apropie cît mai bine propaganda re
de fier să urci la etajul III. cartierul Viborg, In apropiere de uzi voluţionară de muncitor..." îşi amin
cutii a dat în aceeaşi perioadă nele Putilcv Obuhov, Semlanikovski... teşte Nadejda Konstaniinovna Krups-
Vestibulul este îngust. Din el o Punctele rubinii indică unde se a- kaia.
10.000 bucăţi cutii peste plan. uşă dă într-o cameră cam întunecată flau cercurile marxiste conduse de
Vladimir Ilici. ?
Un factor -important în obţi de Ghiprococs-Harcov U.R.S.S. şl a- I n 1938 în această casă istorică
nerea acestor realizări îl are în Lenin era slrîns legat de masele
daptate condiţiilor locale de către de muncitori şi de aceea muncitorii s-a creat un muzeu memorial.
trecerea socialistă ce se desfă vedeau în el conducătorul şi învă Camera în care a locuit V. I. Le
şoară în cinstea zilei de 1 Mai, I.P.R.O.M.E.T. O bună parte din uti ţătorul lor. nin a fost restaurată în forma pe
întrecere care a mobilizat colec care o avea în timpul vieţii lui Ilici.
tivul în direcţia sporirii necon laje şi în special cele de mare pre Oricît de tîrziu s-ar fi întors Le In altă cameră sînt strînse nume
tenite a producţiei. nin acasă, oricît de obosit ar fi fost, roase exponate: fotocopii după ma
cizie, au fost construite în U.R.S.S. in camera lui mult timp după mie nuscrisele lut Lenin, {olografii, cărţi,
Pentru o bună Constructorii hunedoreni, au fost în zul nopţii, şi uneori pînă în zori, tablouri care vorbesc despre viaţa
permanenţă ajutaţi de către specialiş nu se stingea lampă sărăcăcioasă şi activitatea lui Vladimir Ilici în
deservire a tii sovietici, dintre care amintim pe de petrol. In casa - de pe stradela perioada 1894—1895.
tov. I.C. Situlin, F. M. Mohov, G.P. Bolşoi Kazacii, Vladimir Ilici a ter
Rudevski şi alţii. minat de scris una din cele mai itn- In fiecare zi poţi vedea cum de pe
porlan/e dintre primele sale lucrări strada DzerjinslU şi de pe bulevar
Lipsa experienţei şi a cadrelor ca — „Ce sînt „prietenii poporului" şi dul Zagorodnîi colesc în stradela lui
lificate care să deservească din pri cum luptă ei împotriva social-demo- Ilici autobuze ale Biroului de ex
ma zi nnile agregate, a constituit o craţilor?". In această operă nemu cursii, autoturisme, precum şt nume
problemă penlru conducerea combina ritoare, tînărul Lenin a demascat roase persoane se îndreaptă spre
tului. Pentru rezolvarea ei, încă cu pînă la capăt adevărata faţă a na casa nr. 714.
mult înainte de darea subsecţiei res rodnicilor, ca falşi „prieteni ai po
pective în funcţiune, s-au recrutat şi porului", care de fapt mergeau îm Muncitori şi colhoznici, funcţio
şcolarizat cadrele care azi deservesc
subsecţia.
Ioan Creiolu, operator şef ia cap
consumatorilor tare şl Constatin Andrei, operator şef potriva poporului, a trasat principa nari şi elevi, ostaşi ai Armatei So
Ia distilare, se numără şi ei printre lele sarcini ale marxistHor ruşi. In vietice şi ai Flotei maritime militare
Sintem în apropierea sezonului .cei care şi-au însuşit o nouă mese cartea lut Vladimir Ilici a fost for trec cu emoţie pragul casei istorice,
de vară, lucru care ne-a făcut să-l rie. mulată penlru prima dată ideea a- pentru ca încă odată să-şi întipă
întrebăm pe tovarăşul Simeria lianţei revoluţionare a muncitorilor rească în inimi figura luminoasă a
Abel, directorul T.A.P.L Hunedoara C e e ijou cu ţărănimea, a fost definit rolul cla- iubitului Ilici.
care este preocuparea conducerii în
vederea deschiderii grădinilor de
vară. în înt&oăirăţirile.agricole. Solidari cu lupta
„încă din timp s-au luat măsuri
pentru reamenajarea grădinei de
vară „Mureşul" din spateîe cine In comuna Roşeam există trei tovărăşiţii au gunoit tot terenul, poporului
matografului de vară, ne-a răspuns algerian
tovarăşul Simeria. In prezent se întovărăşiri .agricole şi toate trei au grăpat întreaga suprafaţă
vopseşte mobilierul şi se fac ulti Joi după-amiază, la Ieşirea din şut,
înregistrează o continuă dezvol însămînţată cu culturi de toam colectivul minei Lupenl s-a adunat
tare. In cea din Roşc-ani-sat s-au într-un însufleţit miting, pentru a-şi
mele pregătiri în vederea deschide înscris'numai în acest an 12 fa-„ nă, au însămînţat culturile din exprima solidaritatea cu lupta eroică
a poporului algerian, împolrlva colo
rii, care va avea loc în jurul zilei SERBA N MIRON fnilii de ţărani muncitori. Unii epoca I-a la timpul potrivit şi nialiştilor francezi, în cadrul săptă-
de 15 aprilie, dacă bine înţeles va jW 'AA/ oa: tov. Petru Bogdan, Ioan au arat şi grăpat întreaga su mînii de solidaritate internaţională cu
permite timpul. prafaţă pe care o vor însămînţa lupta poporului algerian.
.Şîndea, Alexandru Munteanu şi cu porumb. Intovărăşiţii au în-
In ce priveşte deschiderea grădi alţii, au intrat cu întreaga su •ceput de curînd şi însămînţatul — Războiul colonialist dus de ca
prafaţă arabilă în întovărăşire. porumbului. întovărăşirea din pitaliştii francezi, — a spus tovară
nei „Metalul“, se fac în prezent, Miron baci supraveghea mun de ceea ce a învăţat cu ani în N-a fost uşoară despărţirea de Roşcani a însămînţat în ziua de şul Francisc Gabor, preşedintele co
cei care i-a învăţat pentru pri Si întovărăşirea din Mihăeşti 9 aprilie 4 ha. cu porumb, iar mitetului de întreprindere, provoacă
din iniţiativa colectivului restauran ca la furnal şi din clnd în cînd urmă, să zinulgă furnalului toa ma dată meseria de furnalist. a crescut cu încă 7 familii în cea din Mihăeşti 3 ha. poporului algerian grele pierderi de
Clipele acestea n-o să le uite primul, trimestru al acestui an. vieţi omeneşti. In cursul ultimilor ani
tului, ore de muncă voluntară pen îşi trecea mina prin păru-i că te „secretele" pe care le-a • as niciodată, nici Chiroşca, nici iar în cea din satul Pane au in peste 300.000 algerieni au fost ucişi,
ceilalţi utemişti. iar 125.000 continuă să fie ţinuţi în
tru curăţenie. Pînă la 1 Mai se vor runt. Ucenicii săi, utemiştii din cuns de cînd s-au despărţit. Şi trat 3 familii. Intovărăşiţii vor cu tot dina închisori şi lagăre. Un conflict armat
face noi amenajări pentru o cît brigadă, îşi vedeau de treburile furnalul i se „destăinuia" din ce Graficul povesteşte cum este cel din Algeria, constituie
mai bună deservire a consumatori lor. Peste tot locul, nu se auzea în ce mai mult.- Toate cele trei întovărăşiri dinsul oa în cinstea zilei de 1 o primejdie crescîndă pentru pacea
lor. Pe tot timpul sezonului de vară decît clocotul furnalului. — Băieţi, trebuie să scoatem lumii întregi. Colonialiştii francezi re
Baci Miron i-a făcut cunoştin fontă de o mai bună calitate sînt fruntaşe la muncile agricole Mai să termine însămînţările curg la metode demne de fascişti pen
în această grădină vor concerta Deodată, un tînăr necunoscut ţă lui Chiroşca cu ceilalţi tova — propuse Chiroşca. Dar cum? tru înfrîngerea voinţei de libertate a
solişti de muzică uşoară din Bu se apropie de furnal, şi-i tnîn- răşi din brigadă şi voioşia i-a din campania de primăvară. In- de primăvară pînă la 20 aprilie. patrioţilor algerieni.
cureşti". gîie parcă cu privirea trupul cuprins repede pe toţi. Unul — Să ne organizăm mai bine
zvelt. Ochii celor care nu-l vă spunea o snoavă, altul murmu munca în brigadă — spuse O noua întovărăşire agricolă Numeroşi mineri şi-au exprimat a-
oooo<xx><xxxx>ooo<>oo<c>ooc> zuseră niciodată se opriră asu ra un cîntec, tînârul nou venit Vasile Berindei. poi solidaritatea cu lupta poporului
pra lui, curioşi. Baciul însă, cînd le povestea din viata de armată. Zilele trecute, în satul Valea a fost ales tov. Ion Miclăuşoi, algerian, înfierînd acţiunile bestiale
TINERI SIDERUR6IŞTI îl zări, tresări. Munca parcă se fădea mai cu Astfel, în consfătuirea bri Sîngeorgiului, ce aparţine co un bun gospodar, iar ca secre ale colonialiştilor francezi.
HUNEDORENI FRUNTAŞI spor atunci. găzilor, care a avut loc la munei Strei-Sîngeorgiu, raionul tar tov. Ionel Ienăşoi. Aceas
— Bine-ai venit fecioriile, i „Colţul roşu", utemiştii de la Hunedoara, 25 de familii de ţă ta este a cinoea întovărăşire — Ne solidarizăm cu lupta dreaptă
se auzi vocea puţin tremurîndă. Din zi în zi Ionică era tot furnalul nr. 1 de la Hu agricolă inaugurată în acest an a poporului algerian, — şi-a spus cu-
nedoara au hotărit să mun rani muncitori au inaugurat în în raionul Hunedoara. vîntul bătrînul miner Avram Doţu.
Tînârul cu pricina, fusese şi mai iubit de brigadă. Băieţii cească mai bine, să folosească Cerem cu tărie să fie retrase trupele
el ucenicul bătrînului Miron împărtăşeau cu el „şi cu bă- tot mai bine volumul util al tovărăşirea agricolă „Victoria“, ION DAVIDOI franceze şi să se dea libertate po
Şer'oan, cu cîţiva ani în urmă şi trînul" toate bucuriile şi dure furnalului. Atunci ei au chemat în care au adus 21 ha. teren corespondent porului algerian.
plecase cătană, să-şi facă da rile lor. Dar veni vremea cînd la întrecere pe toţi jurnaliştii de arabil.
toria. Baci Miron Şerban Ta bătrînul Miron Şerban datorită la Hunedoara, pentru a mări La sfîrşitul mitingului, Inginerul
iniţiat în tainele furnalului. A anilor trecuţi peste el trebui să indicele de utilizare al furnale Ca preşedinte al întovărăşirii Viorica Davidescu a dat citire unei
^ ascultat întotdeauna Chiroşca — cedeze locul ucenicului reîntors lor cu cel puţin 10 la sută faţă rezoluţii de protest împotriva atroci
acesta este numele tînărului — din armată. de media realizărilor din anul e î ac paş unea tăţilor săvîrşite de colonialiştii fran
de sfaturile bătrînului furnalist 1956. De cum au discutat, au cezi în Algeria, rezoluţie aprobată în
şi de aceea i s-a prins aşa de — Să ai grijă de furnal şi şi pornit la treabă. Dimineaţa, Ţăranii muncitori din satul la pregătirea terenului, într-o unanimitate de mineri.
inimă. de brigadă. Iacă. eu am înăl- înainte să înceapă munca, fie Balomir, raionul Orăştie, sînt singură, zi au fost însămînţale
bit şi mi-ati slăbit puterile — îi care ştia precis ce are de făcut. dornici de a avea o păşune de 43 ha. cu amestecuri de ierburi,
Aşa a fost prima întîlnire spuse tui Chiroşca într-o zi bă Nu vroiau să se dea bătuţi în bună calitate. Incepînd cu anul făcînd o lucrare de calitate su
dintre bătrînul Şerban Miron şi trînul furnalist. întrecerea ce o porniseră cu 1958 ei vor avea în folosinţă, perioară.
ucenicul său Ion Chiroşca, ca- brigăzile, dar mai ales faţă de în afară de păşunea de pînă
re-şi terminase armata şi se re — Cum nu baciule, că doară cca a lui Ion Bîldea care lu acum, încă 35 ha. de păşune re Ţăranii muncitori Eronim
ne cunoşti. Sîntem numai unul crează la acelaşi furnal. făcută în anul 1956, care are Bonţa, Remus Maiorescu, Toma
întorsese din nou la furnal. şi unul tineri, şi voinici. Fi fără o bună compoziţie floristică, Crişan, Teofil Badiu, Gh. Val
grijă — răspunseră într-un sin Şi, într-adevăr, ucenicii lui constituită din amestecuri de eu, Elisabeta Pleşa, Ion Fleşeru
Miron baci, în frunte cu Chiroş ierburi graminee şi legumi şi alţii, au muncit cu multă tra
Tinerii au crescut gur glas feciorii. ca fac să urce tot mai sus li noase. gere de inimă la însămînţarea
Şi de atunci Chiroşca a de niile graficului lor. Astfel, au ierburilor.
ajuns să ridice indicele de utili Continuînd cu refacerea pă
Zilele treceau. Ion Chiroşca venit responsabilul brigăzii şi zare al furnalului cu 20 la sută şunii, în ziua de 2 aprilie a-c., ION STRICATU
faţă de cel planificat, Descărca un număr de peste 200 de ţă corespondent
DUMITRU COSTACHE căuta să-şi aducă mereu aminte a fost numit prim furnalist.
şef de echipă )00<X>000<>0000<><XX><X>000<C>00<XX>0<X>0<><X><><><><><><><>C'<><X><X><><><Xr|
la fabrica de aglomerare
(‘WXifBWţţ’ m m v&-’Xv::
rea furnalului a început să se rani muncitori din satul Balomir, Al doilea autocamion cumpărat
facă după grafic. Graficul de au participat la însămînţarea
producţie poate povesti oricui
despre munca lui Ion Chiroşca. restului de păşune. Cu cele pes De avantajele pe care le a- numai obţinerea unei sume
Vasile Berindei, Toth Iosif şi te 150 de atelaje care au ieşit cordă statul contractanţilor de mari de bani, ci şi acordarea
Dumitru Duca, membrii ai aces animale, colectiviştii din Sebeş unui premiu în unelte agricole
tei brigăzi de jurnalişti. Dar nu -------? ------- s-au convins încă din anii tre ce constă din : un plug cu trac
numai atît; în contul de econo cuţi, cînd au predat statului ţiune animală, o tocătoare de
mii al brigăzii s-au înscris cca. 0 delegaţie multe animale pe bază de con sfeclă, 10 furci şi 2 sape.
200.000 lei. tract.
guvernamentală a R.P.R. Odată cu predarea acestor
Acum, în cinstea Festivalului va vizita R. D. Germană In acest an, colectiviştii au boi, colectiviştii din Sebeş au
hotărît să contracteze cu statul
de la Moscova, brigada s-a an
gajat să dea 800 tone fontă In urma invitaţiei guvernului 20 bovine. Din acestea, 18 bo îndeplinit şi condiţiile pentru
Republicii Democrate Germane, vine au şi fost predate, adueîn- cumpărarea unui autocamion-
peste plan. Acestea sînt numai o delegaţie guvernamentală a du-le un venit de 106.200 lei. Astăzi, ei se mîndresc cu auto
citeva dintre faptele brigăzii lui
GHEORGHE ANDR.IEŞ ANDREI CONSTANTIN PILIP CRÎSTE5CU Chiroşca, despre care povesteşte Republicii Populare Romilie va Acordînd o bună îngrijire şi camionul „Molotov“ cumpărat
muncitor operator şef maistru de schimb face o vizită prietenească în hrănire animalelor, cei 10 boi acum cîteva zile. Acesta este al
graficul. predaţi în ziqa de 4 aprilie a.c. doilea camion pe care gospodă*
la fabrica de aglomerare la subsecţia de distilare la subsecţia sulfat de amoniu Republica Democrată Germană.
din cadrul din cadrul uzinei E. CH1RAN
cocsochimice Vizita via avea loc în cursul lu au fost clasaţi la exfra-graşi. via colectivă l-a cumpărat de la
uzine« cocsochimice
nii aprilie. .Acest lucru a adus după sine nu inaugurare şi pînă în prezent*
