Page 41 - 1957-04
P. 41
' Nr. 727 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Tribuna agitatorului DESPRE NOUL SISTEM A T IT U D IN I
M u n c a vie cu oam enii — DE SALARIZARE Trepăduşul
CHEZĂŞIA S U C C E S U L U I Pentru a cu sută ce Ie voi
’ ¦'Li noaşte părerile Convorbire primi, dacă bri II aveţi poate şi în întreprin Trepăduşul merge uneori şi
tutui, la şcoală. Aici pentru un minerilor despre gada îşi reali derea sau instituţia dvs., îl pe teren. Foloseşte numai ta
agitator e momentul cel mai po suportaţi ca pe un abces cu xiul, primeşte cea mai bună
Mă gîndesc ou părere de rău trivit să intre în vorbă. Aşa s-a care o desfăşurăm printre gos noul sistem de cu unii mineri zează şi depă care v-aţi obişnuit şi nu vă cameră la hotel, (datorită u-
că tehnicianul Petre Bolduna a întîmplat acum cîtva timp cînd podarii satului, nu ne rezumăm salarizare, ne-am de la Lupeni şeşte sarcinle mai faceţi probleme de conş tiei nevinovate bancnote de 25
plecat din oomuirua noastră. De ţăranii muncitori Aron Goia, numai la popularizarea regulilor de pian. Mai tiinţă de cînd v-a spus „şeful” tei băgată in buletinul pe ca-
lia el am învăţat multe lucruri Miron Henţ, Avram Rusu şi agrotehnioe, la repararea unelte adresat z i l e l e
bune. Dar ou toate că acum lip alţii discutau despre griul oare lor agricole. Noi îi sfătuim să trecute unor io- _— sînt însă unele
seşte, noi ţinem cont de sfatu a ieşit cam slăbuţ din toamnă. gîndească bine şi să vină ală varăşi din colec
Eu care cunoşteam cum trebuie turi de noi în întovărăşire. tivul minei Lupeni. cauze, care frî-
rile lui. Mi-aduc aminte ca şi Publicăm, nează munca noastră. Este vor
acum de o vorbă înţeleaptă a procedat în cazul acesta, am Aşa s-a făcut că numai în să nu vă amestecaţi re-l prezintă portarului), mă-
tehnicianului spusă într-o con intrat în vorbă. Le-am arătat toamna anului trecut s-au mai mai jos, răspunsurile prim ite: ba de vechea şi cunoscuta po
sfătuire cu agitatorii: pămîntul că este nevoie oa după ce vîn- înscris încă 7 familii printre — Trebuie să-l ţinem — nîncă la restaurant pui fripţi
poate da omului roade îmbelşu tul zbiceşte pămîntul, griul să care Nicodim Hodoş, Sabin Ma — Noul sistem de salarizare, veste a „goalelor“ şi în mai v-a explicat cu aer grav şeful şi roşii de seră în toiul iernii,
gate numai dacă acesta ştie să-l fie gr ăpat. La fel le-am nea, Petru Manea şi alţii. De a spus maistrul şef de schimb mică măsură, a materialului
muncească. arătat că unor astfel de curînd ţăranii muncitori Loghin Mihai Creţu, de la sectorul 5 lemnos. cînd i-aţi arătat faţa adevă bea vin scump, toate acestea
culturi trebuie să le dăm apoi Manea şi Maria Roşu şi-au îna
Cunoştinţele mele în muncă, şi îngrăşăminte suplimentare. intat şi ei cereri. Peste cîteva sud, va fi un puternic stimulent Ca să răspundem aşa cum se rată a trepăduşului — şi în în tovărăşia celor inspectaţi.
dar nu numai ale mele ci şi ale zile vor fi şi ei întovărăşiţi. fond nu ştiu ce ai cu el. In Se plînge apoi că l-a costat
altor ţărani din satul Bejan, au Discutînd cu ei a venit vorba pentru sporirea producţiei de cuvine hotărîrii, sîntem hotă- orice caz, cred că exagerezi. o mie de lei peste diurnă (de
adeverit vorbele tehnicianului a- şi despre însămînţările de pri Munca politică desfăşurată de cărbune în Valea Jiului- Deşi rîţi să dăm mai mult cu 30 ia
gronom. Atunci cînd munceam măvară. Cu această ocazie le-am noi, agitatorii, în circumscripţii salariul tarifar al minerilor a sută cărbune cocsificabil peste
pămîntul după mietode apucate împărtăşit din cunoştinţele mele. electorale, a dat roade. Majori sarcinile de pian, prin organiza Grăsuţ, rumen la faţă şi unde bani ?) şi că i-a făcut
din bătrîni, strîngaam recoltă Le-am vorbit despre agrotehni tatea ţăranilor muncitori au rea judicioasă a lucrului în a-
puţină şi o duceam tare greu. ca pe oare o aplicăm noi în în însămînţat la timp, au pus se crescut de două ori în ultimiii I veşnic zîmbitor, cu salopetă pe cei „inspectaţi" să tre
tovărăşire; că facem arături a- minţe de soi şi acum dau bă ani, totuşi el n-a constituit par sclipind de curată ce e — mure.
Astăzi oamenii din sat mă dînoi, semănăm seminţe selecţio tălia pentru muncile agricole din bataj, prin ridicarea calificării
socotesc printre gospodarii buni, nate, le tratăm înainte, îngră- epoca a Il-ia. Prin sat se aude tea preponderentă de cîştig. Nu membrilor brigăzii şi aplicarea (dacă activează într-o fabri Flexibil ca iedera, perfid
fruntaşi în muncile agricolte. şăm pămîntul ou gunoi de grajd tot mai mult vorbindu-se că şi rareori minerii realizau două unor metode înaintate de că), sau cu costum de stofă şi insinuant, rău şi egoist,
Dacă am ajuns să muncesc bine bule fermentat. Şi aceste mă alţi ţărani muncitori au de gînd salarii tarifare din depăşirile muncă. fină englezească, dacă sediul meschin pînă la culme, trepă
pămîntul, aceasta se datoreşte suri au dat roade: noi am obţi să păşească pe calea transfor de pian. De aceea, hotărîrea activităţii sale este o insti duşul e ca neghina în grîut
faptului că în orice ocazii, la nut cu aproape 600 kg. mai mării socialiste a agriculturii partidului şi guvernului, cu pri La sectorul 2 ne-a vorbit tî- tuţie, trepăduşul se are bine bogat şi mîndru, dacă ar fi
toate şedinţele cu agitatorii şi mult grîu şi ou peste 800 kg. Noi îi aşteptăm cu drag. nărul artificier Ştefan Peşche- cu „cei mari” şi ştie perfect să asemuim cu griul oamenii
la învăţămîntul agrozootehnic mai mult porumb la hectar. vire la noul sistem de salariza leu. de bine să pună la punct pe harnici şi cinstiţi care mun
am învăţat numai lucruri bune, Apoi le-am explicat că dacă nu IOAN CRIŞAN re a cărui experimentare a în cei care îi par mai mărunţi. cesc în întreprinderile şi ins
am avut încredere în ele şi le-am ar fi fost şi o seamă de calami ceput deja la 1 aprilie, este de — Cînd am auzit vestea că
folosit la lucrul cîmputui. tăţi, scoteam o recoltă de cel pu agitator din satul Bejan, raionul Ilia natură să fie primită cu o vie Ia minele din Valea Jiului se Ştie cui să-i spună „măi tituţiile noastre.
ţin 4.000 kg. porumb la hectar
¦k şi peste 3.000 kg. grîu, lucru do RENOVAREA !Bj satisfacţie de către mineri. va experimenta noul sistem de tovarăşe” şi cui, discret bi Asemeni neghinei, el tre
vedit de altfel în anul 1954. ne înţeles, „domnule”, ştie buie smuls cu rădăcină cu tot,
In anul acesta, organizaţia de 1 SANATORIULUI Cit ne priveşte pe noi, maiş salarizare, fireşte că m-am bu
bază a hotărît să sprijine mai Trebuie să spun că deşi au tri mineri şefi de schimb, sîn- curai.
mult munca agitatorilor, pentru văzut cu ochii avantajele apli
ca noi să lămurim ţăranii mun- cării regulilor agrotehnice, to tem deosebit de bine stimulaţi. Ştiam că voi putea cîştiga cărei femei este mai nimerit Din păcate însă, are sprlji
oitori să iasă ou toţi din vreme tuşi unii susţineau că şi fără să-i spună „săru-mîna” şi că nul „şefului” sau, uneori reu
la muncile agricole de primăva ele, recolta tot se va faoe. Eu Spre exemplu, pe lîngă salariul mai bine ca artificier. Şi nu reia „hai noroc, tovarăşă”. şeşte să dea impresia că-l are
ră, să aplice regulile agrotehni i-am combătut însă. Le-am spus tarifar majorat şi sporurile ce m-am înşelat. După antecalcu-
ce cele mai potrivite. Ne-am că, îngrăşînd pămîntul la timp, ni se cuvin, noi vom lua premii lele făcute salariu! meu va os Cu ce să-l asemeni ? Cu ca Operaţia de extirpare a tre
convins că organizarea muncii alegînd sămînţă de calitate, cila lună de lună în jurul lui meleonul ? Are într-adevăr în
de agitaţie pe circumscripţii sporim rodul, culegem mai mul Sus, pe o colină, la o depăr în proporţie de 15 la sută din 2000 lei. Intrucît cîştigul nostru suşirea principală a cameleo pâduşului nu este nici dure
electorale dă rezultatele cele te boabe. Pe Petru Grişan totuşi salariul tarifar. Toate acestea depinde foarte mult de brigăzile nului, dar are şi ceva în plus. roasă (pentru societate), nici
mai bune. De aceea, şi în acest n-am reuşit să-l conving, iar el tare de coa. 15 km. de Orăştie, sînt însă condiţionate de felul ce deservim, va trebui să efec Cu şopîrla ? Ştie să se stre grea; cere doar spirit de ob
an s-au luat măsuri ca ea să se nu s-a prea omorît să aplice cum ne realizăm sarcinile de tuăm puşcările cu mai mare coare aidoma unei şopîrle, servaţie — pentru a-l depista
desfăşoare tot în acest fel. Or aceste reguli agrotehnice. Anul se află situat sanatoriul T.B.C. plan pe schimb, de felul cum simţ de răspundere şi la timpul dar are ceva în plus. Unii îi pe trepăduş, — curaj şi ho-
ganizaţia de bază s-a îngrijit ca trecut el a lucrat tîrziu pămîn contribuim la creşterea produc afectat, ca minerii să poată spun birocrat, alţii şmecher, tărîre.
in fiecare circumscripţie electo tul, a însămînţat cînd noi ieşeam Geoagiu. Aici, de mult timp, tivităţii muncii şi de reducerea mistui cît mai repede cu picha- dar sînt nedrepţi. E ceva mai
rală să activeze cîte un grup de la prima praşilă şi nu a ales preţului de cost. merele straturile^ de cărbuni. mult decît atît. In orice caz, trepăduşul cu
agitatori. sămînţa. Tot tîrziu s-a trezit şi la nu s-a mai făcut nlci-o repara De asemenea, în vederea evită greu se pierde cu firea. De
praşilă şi de aoeea a făcut-o nu Pentru a realiza aceste obiec rii a orice fel de accidente, voi L-aţi văzut vreodată cum mascat şi înlăturat, îl întîl-
In munca politică desfăşurată mai odată. Rezultatul: toamna ţie. De curînd însă, pentru folo tive, e necesar să organizăm controla serios abatajele, iar ştie să intre în graţiile şefu neşti peste puţin timp la fel
printre săteni, noi folosim dife a avut o recoltă slabă, sub 1.000 mai temeinic lucrul în abataje, unde este vorba de metan, să lui ? Cum ît învaţă pe acesta de rumen şi vesel, la un cen
rite forme de agitaţie. In cir kg. grîu la hectar şi porumb sirea întregii capacităţi de spi să aprovizionăm ritmic sectorul nu efectuăm puşcări. Esenţialul să-şi facă cel mai modern tru de răcoritoare, sau res
cumscripţia în care stau, eu fo destul de slab. cu material lemnos şi mai ales este, să ne dăm cu totii contri nod la cravată, cum îl sfă ponsabil al unui aprozar.
losesc munca de lămurire de la talizare a sanatoriului s-au luat să asigurăm abatajul cu „goa tuieşte, privindu-l în ochi ca
om la om sau pe grupuri de ce Prin munca de lămurire pe le“ suficiente. In această direc buţia la sporirea producţiei de un cîine credincios, să nu-i Trepăduşul nu aparţine
tăţeni. măsuri de renovare. Ele constau ţie stăm mai siab. Desigur, ne cărbune, ia creşterea producti dea lui Cutare primă, căci timpurilor noastre. El este un
vom strădui ca în colaborare cu vităţii muncii şi la reducerea l-a bîrfit. Cum îl linguşeşte,
La noi în sat e obiceiul ca din renovarea trotuarelor din ju conducerea sectorului şi a ex preţului de cost. gunoi rămas din anii trecuţi,
în zilele cu soare sau duminioa, ploatării să rezolvăm această
oamenii să iasă în mijlocul sa- rul spitalului, repararea pardo cadou nedorit pe care ni l-a
selilor din interior, parchetarea problemă a „goalelor“, încă Vagonetarul Andrei Fazekoş, îi aduce acasă o damigeanâ făcut burghezia, cadou al că
unor încăperi, vopsirea saloa destul de dificilă. Cred că după ne-a împărtăşit şi ei părerea cu vin direct de la producă rui loc este unul şi singurul:
noul sistem de salarizare, cîşti- despre noul sistem de salarizare:
nelor etc. gul meu poate să depăşească tor”, îi aduce bilete pentru
— Ca vagonetar în brigada meci şi îi ţine şi locul la tri
Paralel ou aceste reparaţii, în la gunoi.
cinstea zilei de 1 Mai, persona suma de 2000 lei lunar. utemistă a tovarăşului Ioan bună, îi face rost de tot ceea Să procedăm deci în conse
lul administrativ şi-a luat anga Am intrat apoi în vorbă cu Bartoş, cîştigam 1200-1500 lei. ce îi trebuie, fie că-i cere, fie cinţă.
şeful unei brigăzi de mineri, că nu.
jamentul să termine amenajarea comunistul Avram Doju de Ia Nu-i vorbă era un cîştig bun, SANDU MANEA
acelaşi sector. dar pentru a-1 realiza, brigada
parcului din faţa spitalului. Se trebuia să obţină mari depăşiri
— Deşi am trecut de 50 de de plan, pentru că salariul meu
vor sădi aici peste 4.000 flori de ani, a început el, cîştig şi acum tarifar era de vreo 600 lei-
pînă la 2100 lei lunar, sumă Acum eu, un simplu vagonetar,
seră şi se vor acoperi aleiele cu din care pot trăi bine cu fa Planul trim estrial al cooperativei
milia mea. Dar iată că partidul voi putea cîştiga pînă la 2000 a fost realizat în toate seeîoarale
ori l d u r ă . şi guvernul „nostru a hotărît să lei, după noul sistem de salari
ridice şi maţ rrmlt nivelul nos zare. M-am gîndit însă că ar fi
IOAN TAR IŢA tru de trai. Odată cu aplicarea bine să mă calific miner. De
noului sistem de salarizare, fapt, de 3 ani de cînd sînt va
corespondent după socotelile mele, voi putea gonetar, am prins oarecum tai
cîştiga peste 3500 lei. Bineînţe
R U J E O L Â (Pojarul) nele meseriei şi încep s-o îndră Primul trimestru al acestui care de fapt este cel mai greu
les că în această suma, se in gesc, aşa că-mi va fi mai uşor. !an a trecut. La sfîrşitul- lui-lu-> sector şi multora le pare că
Sincer vorbind, nici-o meserie crătorii cooperativei1"-!.Nicolae aici planul nu s-ar putea rea
clud şi primele între 15—30 Ia nu poate fi mai frumoasă şi mai Bălcescu“ din Dobra s-au felici
tat reciproc. Şi aveau pentru ce. liza lună de lună. Iată însă că
bănoasă ca meseria de miner. Fiecare îşi îndeplinise sarcinile lucrătorii de la cooperativa din
de plan, fiecare a încheiat tri Dobna au dovedit prin fapte că
Rujeola (pojarul) este o boală în- mestrul cu realizări cu care se
fectioasă şi contagioasă acută ce poate mîndri. şi în acest sector planul poate fi
realizat şi chiar depăşit. Ei au
se găseşte endemo-epidetnic, cauza realizat planul valoric de achi
tă de un virus filtrabil, caracteriza
tă clinic prin catar ocul-nazal, oapele sînt tumefiate. Uneori con- monară, otita. După rujeola adesea Dacă fiecare lucrător a reuşit ziţii în proporţie de 160 la
juctivita este foarte pronunţată şi să-şi realizeze sarcinile de plan sută. I-lanul a fost realizat şi pe
bronşită, exantem (erupţie) şi foar bolnavii prezintă fotofolie (îi dor se poate dezvolta o tuberculoză pul IN F O R M A Ţ IE
te des prin complicaţii pulmonare. ochii la lumină). In acelaşi timp se monară sau o altă formă de tuber
culoză. Se aduce la cunoştinţa generală că orarul de vară al în sectorul său de activitate, sortimente. La grîu si porumb,
Cauza bolii este un virus filtra produce şi o inflamaţie a mucoasei este firesc ca planul trimestrial deşi n-au avut plan, au achizi
bil ce se găseşte în secreţiile nazo- buco-faringiene. Limba este suburală Tratamentul igienic şi repausul la cursei aeriene BUCUREŞTI—SIBIU—DEVA valabil de la 15 al cooperativei să fie realizat în ţionat peste 1.600 kg. boabe. Ţi-
faringiene bronşice şi oculare ale (încărcată). Caracteristic în această pat este foarte important. Regimul aprilie 1957, este următorul :
bolnavului. Acest virus este foarte boală este semnul lui Koplich ce
puţin rezistent în afara organismu apare în cavitatea bucală pe mucoa alimentar, lactat hidric cu multe li Plecarea 16,50 Bucureşti ^ Sosirea 8,20 toate sectoarele. Aşa şi este. La nîndu-se seama de sezon, coo
lui, deci sursa de infecţie este bol sa obrajilor sub forme de mici pete chide zaharate, sucuri de fructe, vi desfacere, planul a fost realizat perativa nu a avut planificat în
navul prin aceste secreţii. Convales albicioase uşor proeminente la sup Sosirea 17,55 Sibiu Plecarea 7,15 trimestrul I să achiziţioneze nici
cenţii nu sînt contagioşi. rafaţă, înconjurată de o zonă roşi- în proporţie de 112,86 la sută. la fasole şi nici floarea-soarelui,
etică. tamine în perioada febrilă. După Plecarea ÎS,15 Sibiu Sosirea 6,55 fond social în proporţie de 100 dar cu toate acestea a achiziţio
Contagiunea se face deobicei în scăderea febrei, făinoase, legume, la sută, iar la înscrierea de noi nat 11.962 I\g. fasole şi 1.278
mod direct de la individul bolnav Durata acestui semn este de 2-3 Sosirea 18,40 Deva Plecarea 6,30 membri în proporţie de 129 la kg. floarea-soarelui. La ouă, pla
la cel sănătos, prin micile picături zile, şi dispare odată cu apariţia fructe apoi regim mixt. sută. nul de achiziţii trimestrial a fost
din secreţiile nazo-faringiene — exantemutul. Orice alte informaţii se pot obţine ia Agenţia T.A.R.O.M. depăşit cu aproape 10.000 bu
bronşice pe care bolnavul le răspîn- Tratamentul medicamentos: dezin Urmează sectorul achiziţii,
deşte în jurul său prin tuse, stră In perioada aceasta temperatura Deva, Piaţa Unirii nr. 11, telefon 52 sau la Aeroportul Deva,
nut şi vorbit. se menţine la 38—39° uneori spre fectante nazo-faringiene, expectoram telefon inter- 8.
Contagiunea indirectă prin între- sfîrşitul perioadei are tendinţă de te, antidermice, antibiotice în caz
scădere. După 2-4 zile apare a IlI-a
mediul obiectelor de care s-a servit perioadă eruptivă sau de stare Toa de complicaţii. căţi, iar la rădăcinoase cu peste
bolnavul, prin intermediul infermie- te fenomenele generale se accentu
rilor, a medicilor este foarte rară ează, temperatura se urcă la 39—40°, Prevenirea bolii constă în izola 700 kg. Planul de achiziţii a
deoarece virusul este repede distrus rea bolnavului de preferinţă la domi
în afara organismului. Rujeola (po brinavtjl este indispus, agitat, apoi ciliu ce durează două săptămîni. De- C O M B A T E R E A B U R V I E M W R fost realizat şi depăşit şi la ce
mai prezintă insomnie, uneori delir, lelalte sortimente.
jarul) este extrem de contagioasă— adesea vărsături, sete accentuată ; sinfectarea la patul bolnavului şi a-
Dacă într-o sală de copii sănătoşi, bolnavii nesupravegheaţi beau tot ce PE CALE C H IM IC A -------? -------
' a intrat un bolnav de această boală, găsesc. In acelaşi timp apare exante- poi la terminarea bolii ce constă în
aproape toţi ceilalţi se vor îmbolnă mul (erupţia) întîi după ureche,
vi, vîrsta cea mai des afectată de curăţenie generală a camerei bolna Combaterea buruienilor cu a- buruienile să se găsească în se poate de bune. Cu toate că Activitate rodnica
această boală este de 2-10 ani însă apoi pe faţă. A doua zi se extinde jutorul preparatelor chimice, faza de creştere în rozetă cu literatura de specialitate arată
orice individ o poale face dacă n-a pe trunchi şi extremităţi (mîini şi vului. Dr. M. CODREA constituie un nou pas înainte în 4—6 frunze Cu cît tempera că buruienile, mai puţin sensi lă căminul cultural
suferit de rujeoiă. Pînă la 6 luni picioare). In mod obişnuit în decurs procesul de mecanizare şi chi tura aerului este mai ridicată şi bile la acţiunea ierbicidului; pă- din Vă/lşoara
este excepţional înlîlnită, din cauza ACŢIUNI mizare al lucrărilor din agricul insolaţia mai puternică, în mo lămida şi rugul de mure precum
imunităţii moştenită de Ia mama, de 48 ore tot exantemul este apărut tură. Este cunoscută de toată mentul tratării, cu atît eficacita şi altele au fost distruse chiar Vălişoara este un sat de dea
din cauza imunităţii transmisă prin Exantemul (erupţia) este compus din ale tirgerefylyî lumea acţiunea dăunătoare a bu- tea ierbicidului este mai rapidă cu fructul format şi cu tulpina luri aşezat pe valea ce curge
laptele dc mamă ca şi datorită fap ruienilor asupra plantelor culti şi mai ridicată. Dacă plouă lemnifioată, în toate lanurile de-a lungul şoselei ce leagă
tului ca aceşti copii ajung mai rar pete roşii, de mărimea unui bob de Chemarea lansată de Comite vate precum şi volumul mare de imediat după aplicarea trata unde s-a 'aplioat tratamentul. Bradul de oraşul Deva. Locu
în contact cu sursa de contagiune— orez cu marginile neregulate, dinţa tul regional U.T.M. în cinstea muncă necesar pentru plivitul mentului, este necesar oa tra Efectul stropitului s-a observat itorii satului sînt unii mineri.
După 15 ani frecvenţa înbolnăviri- te. Pruernină foarte puţin deasupra celui de-al Il-lea Festival regio manual al lor din culturi. tamentul să fie repetat. aRii ţărani muncitori.
lor scade. pielei dispare la presiunea digitală, nal şi al Vl-lea Festival Mon după 5 zile în mod • cu totul
pentru a reapare imediat ce presi dial, a găsit ecou în multe or In combaterea chimică a bu Cu ierbicidele Raphon şi 2—4 clar. Buruienile s-au uscat com Serile de iarnă au fost lungi
Contagiunea este mai mare în pe unea a cedat. Aceste pete roşii sînt ganizaţii de U.T.M. din regiune. ruienilor se folosesc substanţe D nu se pot trata plantele din plect în orice stadiu de vegeta şi plictisitoare pentru aceşti
rioada de invazie (catar oculo-nazal) separate între ele de piele sănătoa chimice, oare prin aplicare pro grupa dicotiledonatelor, adică a- ţie s-au aflat iar cultura a ră oameni. Dar iată că prin iniţia
să, însă pc.t complica tormînd pla- Astfel, tinerii din satul Mi duc deformări asupra buruieni oele care răsar în două frunze mas curată. In mod cu totul tiva cadrelor didactice din sat,
atunci cînd diagnosticul este nesi carde neregulate de mărimi diferite. halţ, întruniţi în adunare gene lor ce duc la distrugerea lor. — după tipul fasolei. deosebit şi mai repede a pierit ajutate de organizaţia U.T.M.
gur. Boala apare sub forma de ep i rală, s-au angajat să efectueze Printre substanţele chimice fo rapiţia, muştiarul sălbatec, pălă- aceste seri au devenit ceasuri
demii mai mult sau mai puţin ex De obicei pe faţă exantemul este pînă la 15 aprilie 1957, 500 ore losite cu succes în acest scop în In anul 1956 s-au executat mida şi volbura. Avînd în vede de plăcută preocupare. Seară da
tinse, în orice anotimp, maximum de mai intens şi mai şters pe extremi de muncă voluntară la repararea ţara noastră, se numără ierbi- tratamente de combatere a bu re viteza de lucru a motopom- seară, la căminul cultural s-au
cazuri totuşi se observă primăvara. tăţi. podeţelor din marginea satului, cidul 2—4 D, diclorofenoxiaoetat ruienilor pe oale chimică în ra pei P.S.N. 6 şi rezultatele obţi adunai din ce în ce mai mulţi
să cureţe şanţurile şi să ame ionul Sebeş, la gospodăriile co nute, combaterea chimică a bu tineri şi vîrstnici. Melodiile cîn-
In evoluţia bolii s au observat mai in timpul exantemului dispare najeze un parc natunal cu co de sodiu şi produsul Raphon. lective din Sebeş (pe 5 hectare ruienilor este deosebit de renta tecelor conduse cu dibăcie de
multe perioade — semnul Koplich, dar persistă catarul paci şi flori. O sarcină de mare Aceste procluse se dizolvă în grîu de toamnă), Gîrbova (pe bilă. Colectiviştii s-au convins prof. Spiridon Scornea, sfaturile
oculo-nazal, tuşea, răguşeala, sau răspundere, oare revine tot ute- cantitatea de apă necesară stro 10 ha. păioase de primăvară), la de avantajele acestei lucrări, de practice şi glumele măestrite
I, Prima perioadă este de incuba miştilor din comună, este şi mă pirii, respectînd concentraţia şi cîmpul de ierburi Vinţişoara pe aceea ei au cerut şi în acest an ale învăţătorului Ion Stoica au
ţie 10— 14 zile (perioada ce se scurge chear se accentuează. rirea numărului de cereri pentru cu ajutorul unui aparat de stro suprafaţa de 20 ha. orz şi ovăz să se efectueze această lucrare atras pe mulţi la cămin-
de la contaminare pînă la apariţia Temperatura se menţine ridicată înscrierea în gospodăria agricolă pit portabil sau motopompă se şi la diferiţi agricultori pe 15 pe suprafeţe mult mai mari.
colectivă şi întovărăşirile agri stropesc culturile cu soluţia res ha. păioase de primăvară. S-ia Prin străduinţa tov. Eugenia
primelor semne). 2—3 zile apoi dispare fie brusc cole. Toate aceste angajamente pectivă. folosit produsul Raphon în can Ţinînd seama de avantajele Popa, directoarea căminului, au
fie încetul cu încetul. Perioada cu siguranţă că utemiştii din Mi titate de 2 litri la hectar pen fost închegate şi lărgite echipe
II, Perioada de invazie sau de în halţ şi le vor îndeplini. In raionul Sebeş, s-a executat deosebit de importante ce le ofe le artistice din care fac parte
ceput, boala începe brusc cu tempe eruptivă durează 3-5 zile după care în anul 1956 combaterea buru tru păioasele de primăvară şi 3 ră mijlocul de combatere chimi numeroşi tineri. Formaţiunile
ratura 38-39° şi fenomene calarale urmează perioada de descoamaţie şl •k ienilor ou produsul Raphon pe o că a buruienilor, precum şi de artistice de aici.au prezentat la
(catar oculo-nazal) caracterizat din de convalescenţă. La unii bolnavi suprafaţă de 50 hectare. Cu a- litri la hectar pentru păioasele rapiditatea cu oare aoest pro 3 martie în sala căminului cul
partea nasului prin coriza la înce Şi utemiştii din organizaţia de oest produs se pot combate na- cedeu a pătruns în rîndurile a- tural un program alcătuit din
put, apoi se produce o secreţie mu descuamaţia este aşa de fină că nici bază de la G.A.C. Obreja au piţa, muştarul sălbatec, pălămi- de toamnă. Pentru tratare s-a gricultorilor din toate sectoare cîntece, recitări, dansuri şi o
coasă sau muco-purulentă, foarte a- nu se observă. răspuns chemării Comitetului da, neghina, măzărichea, urda le şi considerînd că aceste pro piesă teatrală, iar la 31 martie
bundentă, bolnavii strănută des u- regional U.T.M. Printre .angaja vacii, rugul, păpădia, volbura, folosit motostropitoarea P.S.N. 6 duse fabricate în ţara noastră, acelaşi program a fost prezen
neori, fac mici hemoragii nazale— Perioada de covaiescenţă este dea- mentele oare şi le-au luat sînt etc. din culturile de păioase de se vor produce în cantităţi din tat în satul Dealu Mare. In
ochii sînt roşii, injectaţi, umezi, ple- semenea foarte scurtă 2-3 zile în ca cele 1000 zile-muncă pe care le toamnă şi de primăvară. La un înzestrată cu bare de stropire ce în ce mai mari, putem spune planul de muncă al căminului
zurile fără complicaţii. A doua înbol- vor efectua pînă la 1 august hectar de păioase se aplică 1—4 fără rezerve că plivitul chimic al cultural se prevede prezentarea
năvire este posibilă, dar este foarte 1957 la îngrijirea pepinierii de litri de substanţă concentrată în transversale, acţionată de un culturilor va înlocui total plivi unui spectacol în satul Lunco-
rară pentrucă rujeola lasă imunita viţă de vie, grădina de zarzava atîta apă cît este necesară la 1 tul manual, uşurînd astfel mun iul de Sus, iar veniturile ce vor
te pe viaţă. turi şi altele. hectar. Pentru reuşita combate cal. La un hectar s-au folosit ca omului şi contribuind la creş fi realizate cu această ocazie se
rii se cer următoarele condiţiuni: terea producţiei agricole la hec vor depune în contul 501 —
Complicaţiile cele mai de temut în In prezent biroul organizaţiei păioasele sa fie. înfrăţite, dar să 153 litri de soluţie. tar. contul festivalului.
rujeoiă sînt : de bază U.T.M. se îngrijeşte de nu depăşească faza de burduf,
formarea brigăzii artistice de a- Deşi tratarea s-a executat cu Ing. NICOLAE AL13U ADRIANA DUBARIU
Brcnhopneumoniile, congestia pul gi'taţie.
întîrziere, atunci cînd păioasele $ corespondentă
erau aproape de faza de burduf,
iar buruienile în floare şi unele
cu fruct, rezultatele au fost cît
