Page 42 - 1957-04
P. 42
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 727
Succesul obţinut In Cehoslovacia
de opereta romînească
„Lăsaţi-mă să c în f
PRAGA 12 (Corespondentul gioase operetei lui Gherase
Vizita la MOSCOVA Pentru întărirea unităţii de acţiune Guvernul Ceylonului Agerpres anunţă). Opereta Dendrino.
„Lăsaţi-mă să cînt“ de Ghenase Intr-un număr recent, ziarul
a clasei m uncitoare a hotărît sărbătorirea Dendrino, laureat al Premiului „Lidova Demokracie“ scrie:
a delegaţiei guvernamentale şi de partid oficială a zilei de 1 Mai de Stat, înregistrează un mare „Spectacolul a fost primit de
succes în R. Cehoslovacă. public cu un entuziasm -neobiş
a R. P. A L B A N IA din G e rm a nia occidentală DELFII 12 (Agerpres) După nuit. Mai ales actul al doilea
cum anunţă postul de radio din De aproape o lună de zile, este puternic aplaudat la fiecare
MOSCOVA 11 ( (Agerpres). de Miniştri al R. P. Albania, Declaraţia radiodifuzată a lui MAX REIMANN Ceylon, guvernul Ceylonului a opereta „Lăsaţi-mă să cînt“ este reprezentaţie. Opereta lui Ghe
TASS an u n ţă: I.a 11 aprilie care a sosit în Uniunea Sovie hotărît să sărbătorească ziua reprezentată pe scena teatrului rase Dendrino — subliniază ar
K- E. Voroşilov, preşedintele tică într-o vizită de prietenie. BERLIN 12 (Agerpres). Zia Max Reimann subliniază că de 1 Mai. In această zi, munci din „Olomouc“, un important ticolul — are două mari cali
Prezidiului Sovietului Suprem rul „Neues Deutschland“ publi cercurile guvernante ale Germa torii Ceylonului vor participa centru cultural şi industrial al tăţi: în primul rînd oglindeşte
al U.R.S.S. a primit la Kremlin In aceeaşi zi delegaţia a fost că declaraţia făcută de Max niei occidentale, urrnînd linia la mitinguri de masă şi adunări R. Cehoslovace. De fiecare dată lupt-a dusă într-o anumită pe
primită de asemenea de N. S. Reimann, prim-secretar al C.C. pregătirii unui nou război, re solemne organizate de sindi sala este arhiplină. Tema ope rioadă pentru muzica naţiona
delegaţia guvernamentală şi de Hruşciov, prim secretar al C.C. al Partidului Comunist din Ger curg tot mai mult la metode cate. retei ca şi muzicalitatea ei ex lă romînească şi, în al doilea
partid a Republicii Populare al P-C.U.S. şi de N. A. Bulga mania, la postul de radio fasciste. Foştii fascişti oare se cepţională au îneîntut pe toţi rînd, are o bogăţie -melodică ex
Albania, condusă de Mehmet nin, preşedintele Consiliului de „Deutscher Freitheits Sender“. află în prezent în posturi de con- Potrivit unei directive a pri care au asistat la spectacol. cepţională, mai ales atunci cînd
Shehu, preşedintele Consiliului Miniştri al U.R.S.S. ' ducere în aparatul de stat al mului ministru, ziua de 1 Mai se inspiră din folclorul romî-
nu este o zi de lucru nici pen Ziarele cehoslovace au con nesc. De asemenea, opereta este
S.U.A. în fruntea tru funcţionarii guvernamentali. sacrat numeroase articole elo- foarte bine orchestrată şi reali
zează excelent atmosfera epocii
NEW YORK 12 (Agerpres). campaniei de intimidare a Egiptului Germaniei occidentale, a spus C om unicaful deparfam ertfului de presă respective“.
Agenţia United Press relatează el, intenţionează acum, după in de pe lîngă p rim u l m in istru
că în cercurile diplomatice din Elogii deosebite au fost adu
Washington se afirmă că, dacă S.U.A., nici promisiunile de a i nerea posibilităţii de a se a- terzicerea Partidului Comunist al R. D. G e r m a n e se operetei romîneşti şi de zia
Egiptul nu va accepta condiţiile jutor economic nu au dat re mesteca în administrarea Cana din Germania, să desfăşoare o rul „Rude Pravo“. Despre suc
americane în legătură cu navi zultate, S.U.A., Anglia şi Fran ofensivă împotriva celorlalte or BERLIN 12 (Agerpres). — surile pentru pregătirea unei cesele de care se bucură ope
gaţia prin Canalul de Suez, ţa „intenţionează să menţină lului de Suez, aşa cum o arată ganizaţii democratice, precum Agenţia A.D.N. a transmis ur producţii proprii de arme ato reta „Lăsaţi-mă să cînt“ în Ce
Statele Unite vor cere interven blocarea fondurilor egiptene cererea lor ca „în caz de liti mătorul comunicat al departa hoslovacia au soris de aseme
ţia Consiliului de Securitate al pînă oînd se va ajunge la un giu arbitrajul să fie obligato şi împotriva forţelor de opoziţie. mentului de presă de pe lîngă mice. nea ziarele cehoslovace „Svo-
O.N.U. Acest lucru este dovedit între primul ministru al Republicii bodne Slovo“ şi „Praoe“.
acord“. riu“. altele de interzicerea ilegală a Democrate Germane: Guvernul Republicii Democra
Presa americană desfăşoară Cît de inacceptabile sînt pen Unele ziare americane fac Partidului Comunist din Siaar. te Germane, a subliniat primul Reuniunea Comitetului
în ultimele zile o adevărată Declaraţia făcută de guvernul ministru Otto Grotewohl în de militar al N. A. T. O.
campanie de intimidare a Egip tru Egipt condiţiile pe care vor chiar agitaţie pentru reaprinde- Max Reimann i-a chemat pe R.D.G. în şedinţa Camerei claraţia făcută la 3 aprilie în
tului, înoercînd să-l determine să să le impună puterile occidenta rea focarului de război din Ori social-democraţi, pe membrii Populare din 3 aprilie 1957 sub şedinţa Camerei Populare, con la Washington
renunţe la hotărîrea de a nu ac le, o dovedeşte între altele fap entul mijlociu. In timp ce „New sindicatelor vest-germane, pe sideră că aducerea de arme de
cepta internaţionalizarea Cana tul că Adunarea Naţională York .Herald Tribune“ încearcă toţi muncitorii şi pe toţi oame liniază că transformarea Ger exterminare în' masă pe terito WASHINGTON 12 (Ager
lului de Suez. Astfel, ziarul Franceză a adoptat chiar acum să acrediteze ideea că guvernul nii cu tendinţe democrate din maniei occidentale într-o fortă riul Republicii Federale şi în pres). Zilele trecute s-a reunit
„New York Times“ ameninţă un proiect de lege care declară Republica Federală Germană să reaţă atomică americană con cercările de a înarma armata la Washington comitetul militar
guvernul egiptean cu o acţiune „fără efect legal“ naţionaliza egiptean duce o politică de înar împiedioe aceste acţiuni ale re- vest-germană cu această armă, al N.A.T.O. din care fac parte
a Consiliului de Securitate sau rea Canalului de Suez de că mări, care ar fi periculoasă pen acţiunii. Nu trebuie să se repe stituie o gravă primejdie pentru va determina ccnlramăsuri ener şefii statelor majore ale tuturor
a Adunării Generale a O.N-U. tre Egipt- Toate eforturile ţări tru pacea Orientului Mijlociu, întregul popor german şi pentru gice ale Republicii Democrate ţărilor membre ale Pactului At
Faptul că ameninţări asemănă lor occidentale sînt îndreptate revista ,,'Newsweok“ merge şi te situaţia prin care a trecut toate popoarele Europei. Or, cu Germane care vor fi în stare să lantic.
toare au apărut simultan în în momentul de fată spre obţi poporul german în perioada toată neliniştea serioasă a zădărnicească planurile impe
ziare engleze ca „Daily Tele- mai departe ameninţînd Egip pregătirii celui de-al doilea răz populaţiei vest-germane faţă de rialiştilor vest-g-ermani. Alături Cu toate că această reuniune
graph“ şi în unele ziare france tul cu reînceperea operaţiilor boi mondial, a declarat Max transformarea Republicii Fede de alte măsuri, va fi extinsă a- a avut un caracter strict secret,
ze, arată că este vorba de o Reimann. rale într-un arsenal atomic al părarea antiaeriană. In vederea ziarul francez „Le monde“ dez
campanie coordonată. militare de către Israel. N.A.T.O., în Republica Federală apărării antiaeriene a populaţiei văluie că in cadrul ei s-a dis
continuă acţiunile pentru înar noastre, Ministerul Afacerilor In cutat în special problema livră
Toate aceste ziare ameninţă D © c f a r s f î a ministruíui de Externe al Canadei marea armatei de la Bonn din terne pregăteşte în prezent mă rii de proiectile teleghidate, de
de asemenea Egiptul cu repre cadrul N.A.T.O. cu armament ia- suri legislative corespunzătoare. fabricaţie americană, atît Marii
salii economice. „New York Ti în cazul Norman Clasa muncitoare, forţele de tomic. Mal -mult, continuă mă- Britanii cît şi altor membri ai
mocratice din R.F.G. sînt des N.A.T.O.
OTTAWA 11 (Agerpres). La să existe“, a spus Lester Pear tul de puternice pentru a obţi
10 aprilie, Lester Pearson, mi son. Cu toate acestea el a de ne schimbarea politicii. In acest
nistrul Afacerilor Externe al clarat că guvernul canadian a
Canadei, a făcut în Camera Co informat Departamentul de scop este. necesară întărirea u-
munelor din Canada o declara Stat al S.U.A. că îi via mai fur nităţii de acţiune a clasei mun
nizia informaţii cu caracter con citoare.
mes“ bunăoară, arată că întru- ţie în legătură cu oazul lui H. fidenţial asupra cetăţenilor ca Reprezentanţi ai cercurilor politice italiene NOTE Şî COMENTARII
cît „nici presiunea politică a Norman, ambasadorul Canadei nadieni, cerînd în prealabil asi se pronunţă pentru încetarea
în Egipt, care, după cum s-a gurări că aceste informaţii nu experienţelor termonucleare O întrebare iasă noaptea pe stradă şi să caute
----- oOo----- anunţat, s-a sinucis din cauza vor fi comunicate unor organis ceva de mîncare în lăzile de gunoi".
campaniei deslănţuite împotriva me sau comisii fără consimţă VARŞOVIA 11. (Agerpres) numele Partidului socialist ita- Deşi am mai informat pe ciiiiorii Şi apoi reporterul precizează: „A-
Şedinţa Subcomitetului lui de către Comisia Congresu mântul guvernului canadian. P.A.P. anunţă: In legătură cu iian, în numele Ununii Femei- noştri despre ravagiile pe care le ceşlia sini copii de şomeri sau mun
Comisiei O. N. U. pentru lui S.U.A. pentru activităţile mesajul Consiliului popular din lor italiene, a cărei secretară face in rîndul tineretului dansul a- citori prost plătiţi".
an-ti-americane. Pearson a mai declarat că Varşovia către Consiliul orăşe- este, precum şi în numele ei merican „rock-and-roll-ul", sintem
dezarmare guvernul canadian nu ar fi pu- -nesc din Hiroşima, pentru ac- personal. nevoiţi să venim astăzi cu noi pre Nu mai era nevoie de nici o pre
„Dreptul pe care şi-l arogă tot împiedica acţiunea între cizări. Avînd în vedere, mai ales, cizare. Doar n-o să moară de foa
LONDRA 12 (Agerpres). La un organism guvernamental prinsă împotriva lui Norman de ţiune comună împotriva expe- Rica-rdo Lombardi, membru că cele relatate alunei erau „măr me şi o să îndure mizerie copiii
11 aprilie a avut loc o şedinţă străin de a interveni în aface către Statele Unite, dar că „are rienţelor termonucleare, cores- socialist în Parlamentul italian turii europene", venim acum cu date marilor magnaţi capitalişti care au
ordinară a Subcomitetului Co rile noastre pentru a persecuta datoria să ia măsuri de pre- pondentul agenţiei P.A.P. a ce (dar mai ales „fapte") din patria maşini la scară, pistoale in buzu
misiei O.N.U. pentru dezarma peunul din concetăţenii noştri... oauţiune“. In legătură cu aceas rut unor reprezentanţi ai cer şi membru în Consiliul Mon natală a acestui aşa numit dans. nare şi dacă e vorba să-şi piardă
re. A prezidat reprezentantul este intolerabil şi nu ar trebui ta Pearson a amintit că guver curilor politice italiene să-şi-ex E vorba despre o serată dansantă nopţile, le pierd fucînd cărţi, dan-
Uniunii Sovietice, V. A- Zorin. nul canadian a protestat de mai prime părerea- cu pri-vire. la. pro dial al Păcii, a sprijinit cu căl din oraşul Pittsburg (statul Penn sînt „rock-and-roll" etc.
multe ori împotriva procedeelor blema interzicerii experienţelor. dură acest apel,
Şedinţa următoare va avea folosite de comisia pentru acti
loc la 12 aprilie. vităţile anti-!americane. Giulia Nenni (fiica lui Pie- Ugo Bartesaghi, membru a-1
tro Nenni), membră în Paria - Parlamentului (catolic progre
Noia Japoniei adresată mentul italian şi-a exprimat a- sist) a spus că apelul Consi- sylvania), care s-a transformat în Armonie deplină
ţărilor participante la „piaţa comună“ deziunea la apelul comun îm- liului popular din Varşovia co- tr-un scandal neobişnuit, de pro-
potriva experienţelor atomice în respunde întrutotul cerinţelor Unii zic că în S.U.A. cele două
popoarelor din întreaga lume.
P ° y u: de partide care se succed la putere,
tineri „înfierbînlaţi” au părăsii sa
partidul democrat şi partidul re
lonul de dans şi au năvălit pe un
publican, ar avea neînţelegeri şi
TOKIO II (Agerpres). După criminări în ce priveşte schim- vest-germane teren da parcat maşini din apro- di ^ Noi m 4 contrazicem<
Situaţia gravă a studenţimiicum anunţă postul de radio ja- burile comerciale. cazul să amintim că în R. D. piere unde au început să danseze dar faptele aslea, n-ai ce le face, te
ponez, guvernul Japoniei a a- Guvernul Japoniei intenţio- Germană statul alocă pentru „rock-and-roll-ul". Martorii oculari contrazic.
burse studenţeşti 150.000.000 de declară că participanţii la dans „au
dresat ţărilor vest-europene — nează să ridice această proble- BONN 12 (Agerpres). In ul şi astăzi încă vechea clădire -a mărci pe an. In aceeaşi şedinţă devenit ca sălbatici", apucaţi de fre Luînd cuvintul la Kansas, Tru-
a Bu-ndesta-gul-ui în care repre nezie ei „chelălăiatl, ţipau, se bă- man (despre care au circulat soo-
participante la acordul cu pri- mă la Conferinţa organizaţiei tima vreme, în paginile ziarelor universităţii din Hamburg, cal zentanţii partidelor guverna teau intre ei> au spart geamurile nuri că s-a retras din viaţa po
vire la „piaţa comună“ — o G.A.T.T. (Acordul general cu vest-germane se p-ot întîlni tot culată pentru 5.000 de studenţi, mentale au respins toate pro la automobile, iar ia urmă au răs litică), a ţinut un discurs in care
-m;ai des titluri ca: „Studenţi adăposteşte în realitate 10.000 punerile îndreptate spre îmbu turnat două maşini. Se spune că sub forma unor „critici aspre" la
notă în care protestează împo- privire la tarifele vamale în mea trăieşte în mizerie“, „Criza de studenţi, deşi autorităţile -au nătăţirea situaţiei studenţilor, a au fost „potoliţi"numai prin in adresa guvernului, el reproşează de
triva faptului că crearea acestei comerţ) care se deschide la 24 învăţămîntul-ui superior“ etc. promis nu odată să facă rea- fost adoptată o lege potrivit tervenţia poliţiei care a tras în fapt acestuia că nu a aplicat mat
pieţe supune Japonia unor dis- aprilie la Geneva. căreia un soldat al -armatei aer focuri de armă. devrc.me „doctrina Eisenhower" (de
vest-germane primeşte lunar o subjugare a popoarelor din Orientul
Referindu-se ţa situaţia precară menajările necesare. sumă î-n mărci ca-re este de 200 Acest dans nebunesc a apărut apropiat şi mijlociu), să ducă o şt
de ori mai mare decît cea alo acum un an. Ce va fi mai tirziu în mai accentuată politică „de pe po
a studenţimii din R.F. Germană, Atît la această universitate cată pentru fiecare din cei Statele Unite cînd el va avea şi ziţii de forţă", să întărească pu
25.000 de studenţi din Bavaria. „o tradiţie" ? terea militară a S.U.A. şi să ac
T r a t a t i v e î n t r e S . U . A . şi M , a r o c î n l e g ă t u r ă ziarul „Die Welt“ din Hamburg cît şi în alte institute de învăţă- Nu întîmplător revista studen
remarcă cu deplin temei că mînt superior se resimte o lipsă ţească din Hamburg „Studien-
cu bazele aeriene americane „mult lăudatul miracol econo acută de clădiri, materiale di kurie-r“ scria că „pentru o can
tină soldăţească dintr un bata
CASSABLANCA 11 (Ager- „Al Rai Al Ram“, organ al o- mic vest-german nu i-a afectat dactice, manuale. lion de tancuri se cheltuieşte Nu e nevoie de precizare ţioneze inafară şi chiar împotriva
pres). Intre guvernul Marocu- poziţiei, scrie că guvernul Ma- pe studenţi“. Extrem de grea este şi starea 1.500.000 de mărci. Pentru aşa O.N.U.
lui şi ambasadorul S.U.A. la rocului nu are dreptul să în- ceva s-e găsec bani, dar pentru
Rabat, Cavendish Ca-nnon, sînt cheie un acord cu americanii în Exemplul de mai sus dove materială a studenţilor, înt-rucît cantine studenţeşti, nu“. In Ba In ziarul ,W ashington Post and Nu s-or înţelege republicanii şi
privinta bazelor aerjene fără să deşte că -guvernul de la Bonn, guvernul de la Bonn alocă pen varia, de care am vorbit mai
în curs convorbirile în legătură acordî-nd toată atenţia rem-ilita- tru burse sume derizorii. Anual, sus pentru 25.000 de studenţi se Times Herald" a apărut un reportaj democraţii cînd e vorba de buzu
cu bazele aeriene americane de consulte opinia publică maro rizării economiei, ignorează -a- în Germania occidentală se a- alocă 300.000 de mărci pe an,
pe teritoriul marocan. După cană. proapeîn întregime sectorul în- locă pentru aceste scopuri nu cu alte cuvinte cile o marcă de cu aspecte dinlr-un cartier al Wa- narul în care să intre mai mulţi
văţămî-ntului superior. Astfel, mai 9.000.000 de mărci. Este student pe lună. Dar şi aceste
cum se ştie, guvernul francez burse mizere nu sînt plătite . shington-ului locuit de oameni ne bani de pe urma exploatării oame
decît unui număr de 8 la sută
a cedat Statelor Unite pe tim din tinerii studioşi clin Germa înstăriţi. Reportajul începe a stfe l: nilor muncii, dar dacă .» vorba ie
nia occidentală. In consecinţă
pul cînd Marocul era protecto G u v ern u l v e st-g erm a n este explicabil de ce anul trecut „Foametea urmăreşte copiii din „război rece" politica „de pe po
rat francez 5 mari baze aeriene- studenţii — copii de munci
tori — nu reprezentau decît 6 cartierul de sud-est al oraşului Wa ziţii de forţă", planuri expansio
După ce Marocul a obţinut in la sută din cei ce urmau cursu shington. Ea poate fi văzută la fie niste eic., democraţii nu se deose
rile institutelor de învăţămînt
dependenţă, guvernul marocan activ al co lo n ialism u lu i superior din R. F. Germană. care casă. Feţe supte, burţi um besc de republicani cu nici o cen
a p ă r ă t o ra contestat valabilitatea acor Pentru a putea totuşi s-o flate, astfel arată copiii care trăiesc timă măcar.
scoată la capăt cea mai mare
dului americano-francez deoa BERLIN 11 (Agerpres). ADN de petrol ale diferitelor ţări d-in salută mişcarea de eliberare a parte a studenţilor din R.F.G. în acest cartier. Ei sînt nevoiţi să C. M.
sînt nevoiţi să presteze atît în
rece el a fost încheiat fără şti timpul studiilor, cît şi în tim
pul vacanţei, diferite munci. Din
rea poporului marocan. anunţă: Ministerul Afacerilor Orientul apropiat. popoarelor din Asia şi Africa, ancheta întreprinsă -anul trecut
în rîndul a 120.000 de studenţi
Tratativele dintre guvernul Externe al R.D. Germane a dat Este uşor de înţeles că aces pentru care nutreşte toată sim a reieşit că 45.000 dintre ei sînt
nevoiţi să lucreze în tot timpul
Marocului independent şi gu publicităţii o declaraţie în care te încercări ale cercurilor con patia şi -asigură aceste popoare vacanţelor. Mulţi dintre ei lu
crează oa paznici de noapte,
vernul de la Washington sînt se arată că pe bază de fapte con ducătoare din Germania occi de sprijinul său. Republica De sparg lemne, bat covoare, etc. 5 PECTAGOLF.LE CINEMATOGRAFICE DE MIINE
urmărite cu mult interes de o- crete, în ultimul timp, devine dentală sînt considerate de po mocrată Germană reprezintă a- Din lipsă de bani mulţi studenţi
pinia publică marocană. Ziarul tot mai evident că guvernul Re poarele din Asia şi Africa ca cele forţe din Germania care nu sînt nevoiţi să-şi abandoneze DEVA : Garnizoana nemuritoare ; orice preţ; ORAŞTIE: Bulevardul
studiile. Potrivit datelor organi ALBA IULIA: Evadaţii : APOL- principal; PETROŞANI: Uraganul:
publicii Federale Germane spri acţiuni îndreptate împotriva doresc să aibă nimic comun zaţiilor .studenţeşti vest-gorma- DU DE S U S : Poveste neter SEBE Ş: Tata, mama, nevasta şi eu ;
ne, 26.000 de studenţi sînt în
Protestul Arabiei Saudite jină puterile colonialiste — An luptei lor pentru independenţa ou ambiţiile colonialiste ale im primejdie de a nu-şi mai putea minată ; BARU M ARE: Rio Escon- TEIUŞ ; Primele bucurii; ZLATNA :
glia, Franţa, Belgia, şi Olanda naţională. Ambiţiile neocol-onia- perialismului german, şi oare continua studiile în anul şcolaT
pe lîngă Departamentul — în exploatarea şi reprimarea liste ale Germaniei occidentale cuprinde majoritatea poporul-ui viitor. d id o ; BRAD: Prietene de noapte: Trandafirii lui A lah ; HUNEDOARA:
de Stat al S.U.A. mişcării de eliberare din colo au fost de asemenea exprimate german. Politica de expansiune HAŢEG: Feroviarul; 1LIA: Dragos Cinematograful de pe şantierul Blu-
CAIRO 11 (Agerpres). Pos niile aoestor ţări, şi ea însăşi în mod clar prin sprijinul pe colonială a guvernului Republi tea unei femei ; LONEA : Artistă cu m in g : Poteci primejdioase;
tul de radio Cairo a anunţat că
ambasadorul Arabiei Saudite la apare pe hartă ca o putere co oare Germania occidentală l-a cii Federale nu est-e îndreptată SELECŢIUNf DIN PROGRAMUL DE RADIO
lonială. dat agresiunii anglo-franco-is- numai împotriva popoarelor din Programul I: 7,00 Muzică uşoară populară romînească; 22,30 Emisiune
Washington, Abbdalah Kbayyal, In sprijinul celor amintite raeliene împotriva poporului e- Asia şi Africa, ci chia-r'împotri romînească: 7,40 De la o melodie la sportivă; 22,55 In vîrtejul jocului;
a protestat la Departamentul de mai sus, în declaraţie se amin giptean şi prin sprijinul dat va poporului german însuşi. Gu alta; 9,30 Muzică uşoară; 10,00 Emi 23,10 Să dansăm. Programul ii. 7,00
stat în legătura cu sosirea pe teşte de acordul în legătură cu „doctrinei Eisenhower“. Este vernul R. D. Germane este con
trolierului american „ K e r n crearea aş-a numitei „pieţe co binecunoscut faptul că această vins că guvernele şi popoarele siunea „De toate pentru toţi“; 12,11 Cîntece şi jocuri populare romîneşti;
H i 11s“ în portul israelian mune“ la care participă şi R.F. doctrină are drept scop subju ţărilor din Asia şi Afriaa ştiu Muzică din operete; 14,00 Cîntă or 7,30 Muzică uşoară; 10,05 Concert
Eilat. Ambasadorul saudit a su garea economică şi militară a chestra de studio Radio; 14,30 Micro- executat de fanfară; 13,00 Concert de
bliniat în protestul său că „gol ţărilor din Asia şi Africa.
Germană şi prin oare statele să facă deosebire între acţiunile radiomagazin; 15,15 Cîntă Emil Ga- estradă; 14,45 Muzică uşoară romî
ful Akaba este o mare închisă“ membre ale „pieţii comune“, Toate acestea dovedesc că şi planurile guvernului vest-
ale cărei ape aparţin Egiptului inclusiv Republica Federală Ger guvernul vest-german este un german şi dorinţa poporului vriş; 15,30 Concert popular; 16,30 Din nească; 15,30 Muzică uşoară; 18,30
şi Arabiei Saudite. Agenţia mană, dobîndesc largi posibili -apărător activ al colonialismului german.
M.E-N. anunţă că sînt în curs tăţi de exploatare a „teritoriilor şi un duşman al mişcării de melodiile compozitorilor noştri de Din melodiile preferate de ascultători;
consultări între statele arabe eliberare naţională a popoare R.D. Germană este gata să
pentru a face un demers simi de peste mări“. Societăţile mo lor. stabilească relaţii de prietenie muzică uşoară; 17,40 Arii celebre; 20,05 „Dor şi iar dor"; 21,15 Radio-
lar pe lingă guvernul iranian. nopoliste vest-germane, se spune cu toate ţările independente şi
Din informaţii sigure s-a aflat în declaraţie, au făcut tot ce le-a Ministerul Afacerilor Externe cu toate popoarele oare luptă 18,00 Solişti de frunte ai muzicii popu magazin; 22,00 Muzică de dans; 23,40
că ţiţeiul transportat de petro stat în putinţă pentru a se in al R.D. Germane declară: Gu pentru independenţa lor naţio
lierul american „Kern Hills“ filtra în coloniile franceze din vernul R.D. Germane condamnă nală şi să -acorde acestora tot lare romîneşti; 18,30 „Drumeţii ve Din muzica popoarelor.
Africa şi în alte ţări slab dez- ajutorul posibil, în baza princi
seli“; 19,05 Teatru la microfon: „Apus Buletine de ştiri: 13,00; 19,00;
de soare" de Barbu Delavrancea; 20,00; 23,52 (programul I); 7,50; 14,00;
21,35 Dansaţi cu noi; 22,15 Muzică 20,00; 23,00; (programul II).
LOTO CENTRAL
fusese încărcat în portul iranian voltate. Ele se străduiesc să cu hotărîre încercările d-e expan- piului egalităţii şi fără să im La tragerea „Loto Central“ din 12 aprilie au fost extrase
din urnă următoarele num ere:
Bandar Maasur, de lîngă Aba- participe într-o măsură cît mai siun-e colonială -ale guvernului pună nici o condiţie politică în
70; 39; 72; 53; 69; 51; 21; 1!; 54.
dan, în golful Persic. mare la exploatarea resurselor Republicii Federale Germane. El dezvoltarea economiei lor.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6, Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr. 238.320 din 6 noiembrie 1949 Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.