Page 44 - 1957-04

V) DRUMUL SOCIAUSMULUI Nr. 728

Pag. 2

Recomandări de repertoriu ŞMECHERII

pentru formaţiuni corale şi solişti vocali Garnizoana nemuritoare SDHSN T Â R T A R I A
i
Pentru a veni în sprijinul fel — de Tinai şi Sian. T»Î0 1956 ş! „Culegere de cîntece“ Şmecherii (fără ghilimele), în . scările oare se opriră drept "în
formaţiunilor artistice din re­ cîntece pentru 1 Mai” — e- voi. III ESPLA 1956).
giunea noastră, Casa regiona­ ditat de Casa Centrală a Crea­ — Prietenie.— de N. Crico- genenal, sînt un fel de oameni, faţa lor, şi urcară pe la oelă-

lă a creaţiei populare Hune­ ţiei Populare 1955). rîan. (Revista „Cultura poporu­ . tăreaţa asediată, Baturin îşi oare, s-ar spune că dispun de lalt capăt al vagonului. In rîn-
doara—Deva, face următoarele — Cîntec muncitoresc de lui“ nr. 9 din septembrie 1956). pierde copiii şi soţia. Aici moa­
recomandări de repertoriu pen­ Intre 13— 17 aprilie a.c. pe re şi soţia prietenului său,, Kon­ o oarecare inteligentă, au preo­ dul „şmecherilor“ o indignare
tru cel de-al Vl-lea Festival luptă din S.U.A. („10 cîntece — Pentru prietenii, din Bucu­ ecranul cinematografului „Fili- dratiev. Cele două femei n-au
Mondial al Tineretului şi Stu­ pentru 1 Mai“ editat de Casa reşti — de Tabacînikov. (Revis­ mon Sîrbu" din Deva rulează vrut să-şi părăsească soţii şi cupări serioase, şi sînt şireţi,: totală. Refuz ! Refuz categoric !
denţilor de la Moscova. Centrală a Creaţiei Populare ta „Cultura poporului“ nr. 10 copiii în aceste clipe grele. r
1955). din octombrie 1956. filmul „Garnizoana nemuritoa­ au ceva cameleonic în ei şi ştiu Se poate??? Revanşa trebuia, să
A. Pentru formaţiuni re",' o producţie a studiourilor Garnizoana se stingea zi de
— Sus pe înălţimi — de Li — Noi le cîntăm tinereţe — sovietice „Mosfilm". Filmul, al zi. Pînă la urmă n-au rămas .să se descurce uşor în viaţă. vină irezistibil. Şj a venit.
corale s»i solis»ti vocali viu Ionescu. („10 cîntece dc de G. Klein. („Culegeri de cîn­ cărui scenariu a fost scris de K. decît doi: Baturin şi adjutantul
masă“ — editat de Casa Cen­ tece“ voi. III ESPLA 1956). Simonov, tratează un crîmpei său, Kuciarkov, grav rănit, care „Şmecherii“ din Tărtăria sînt „Şmecherii“ (în număr de trei),
— Imnul tineretului demo­ trală a Creaţiei Populare 1955 din luptele duse de poporul so­
crat mondial (F.M.T.D) — de şi „Culegeri de cîntece“ voi. — Sub mândre flamuri tine­ vietic împotriva cotropitorilor adunîndu-şi ultimele forţe a zgî- însă un soi special de" oameni, părăsiră locurile şi s e ' âclutră
A. Novicov. („Culegere de cîn- III ESPLA 1956)'. nazişti. Acţiunea filmului înce­ riat cu vîrful baionetei pe zidul
tece“ — voi. II — ESPLA — reşti — de R. Paladi. („Culege­ pe în anul 1945, cînd colonelul subteranei, cuvintele: „Conţi* care aduc la înfăţişare şi ma­ lîngă uşa care despărţea va­
1952). — Iubim tinereţea — de A. re de cîntece“ voi. III ESPLA Kondratiev, primind misiunea de nuăm lupta. Trăiască patria
Pantîr. („10 cîntece de masă“ 1956). a salva de la masacru prizonie­ noastră sovietică „28 iulie nifestări cu mitocanii şi bule- gonul în două.- In cealaltă ju­
— Imnul Uniunii Internatio­ — editat de Casa Centrală a rii de război deţinuţi într-un la­ 1941". Baturin, care încearcă
nale a Studenţilor (U-I.S.) de Creaţiei Populare 1955 şi „Cu­ — Frate sovietic, prieten iu­ găr de exterminare fascist, în- pentru ultima dată să iasă din . vardierii. Se deosebesc însă to­ mătate se găseau , fetele. Unul,
V. Muradeli. („Culegere de cîn- bit — de V. Timiş. („Culegere tîlneşte un vechi prieten, pe ma­ fortăreaţă, grav rănit, este făcut
tece“ — voi. II. — ESPLA — legere de cîntece“ voi- III — de cîntece" voi. III ESPLA iorul Baturin, de care se despărţi­ prizonier. tu şi de aceştia. In primul rînd, socotit probabil cel mai curajos,
1952). ESPLA 1956). 1956), se în vara anului 1941, cînd, în
urma atacului dezlănţuit de pu­ Cu toate chinurile la care a că, în ,t'mp ce pe mitocani îi crăpă încet uşa vagonului (erau
— Marşul tineretului sovie­ — Bun sosit — de D.D. Stan- — Tineret — de J. Letoni. ternice forţe hitleriste, maiorul fost supus, dîrzul luptător n-a
tic — de S. Tulicov. („Culegere („Culegere de cîntece“ voi III găseşti în diferite sectoare ale vagoane fără compartimente)'
de cîntece“ voi- II. — ESPLA cu. (Revista „Cultura poporu­ ESPLA 1956).
vîeţi'i, spunîridu-se despre ei că şi, prin deschizătura uşii. in­
lui“ nr. 8 din august 1955). — Marşul tinerilor construc­
— Jocul prieteniei — de J. tori — de F Barbu. („Culegere tot ceea ce fac, fac din inconş­ troduse un băţ lung la capătul

Letoni. (Revista Cultura popo­ tienţă ( !), iar pe bulevardieri căruia, făcuse să se învârtească

pe bulevarde, şi, că, prin preo­ nebuneşte o elice de lemn, prin­

cupările lor, aceştia sînt nişte să într-un cui. îndreptă băţul

pierde-vreme, agasanţi, excen­ cu elicea către cele trei fete şi

trici şi fără scop în viaţă, pe începu :

„şmecherii“ din Tărtăria nu-i — Psss !... Psss !... Psss !..,-

- 1952). găseşti decît într-un singur loc He... N-auzi ?... C rrr!... Crrr
rului“ nr. 8 din august 1955). de cîntece“ voi. III ESPLA Baturin, împreună cu un mă­ divulgat fasciştilor motivul pen­ — în cursa C.F.R. ce face ruta Crrr !... Uuite, mă, că...
— Salut Moscova — de A. — Chemare — de Gh. Baza- 1956), nunchi de combatanţi şi ofiţeri tru care el şi tovarăşii săi n-au Hunedoara-Teiuş şi retur, unde — Face pe grozavele, nu
Lepin. („Culegere de cîntece“ v-an. („Cîntece de masă“, edi­ — Hora tinereţii —de Th. sovietici, rezistă mai multe săp- depus armele.
îşi etalează, fără pic de jenă, vezi ! ?
voi. II. - ESPLA - 1952). tat de Casa Centrală a Creaţiei Bratu ('„Culegere de cîntece“ tămîni atacurilor furioase ale Baturin a supravieţuit şi i-a abilităţile lor „morale“ şi e-
— Tinereţea lumii — de B Populare 1955). voi. III ESPLA 1956). duşmanului asupra fortâreţei fost dat să vadă ziua victoriei, — Psss 1... Heee-lo 1... Psss !..«
Alexandrov. („Să cîntîm prie­ —Sub steagul păcii şi jnfră-
teni“ — edit. Tineretului 1952). tirii — de Th. Bratu. (,-,Cîntece Marşul brigadierilor de la Brest. această zi atît de mult dorită chilibristioe, de un gen deosebit. Fă, n-auzi ? (una dintre studen­
Deşi le lipseşte inteligenţa şi te şi-a schimbat locul).
Bicaz — de G. Klein. (Culege­ Filmul redă cu o mare putere şi pentru care şi-au dat viaţa
probabil încă ceva, ei se soco­ — Uite, că s-a-ntors cu schi­
— Cîntecul tineretului mon­ de masă“ — editat de Casa re de cîntece“ voi. III ESPLA de expresivitate caracterul os­ tovarăşii săi de arme, soldaţii tesc totuşi ca atare. — adică oare. Are o schioare...
dial — de V. Muradeli. („10 Centrală a Creaţiei Populare şi ofiţerii garnizoanei Brest.
cîntece pentru 1 Mai“ editat de 1955). 1956). taşului sovietic, a dragostei lui băieţi şmecheri (fără ghilimele). — Hai, lasă-le, mă, nu vezi
Casa Centrală a Creaţiei Popu­ faţă de patrie şi de om. In mo­ întreaga acţiune a filmului Mă rog! N-au decît. Dar în a- că e nasoale ? Poartă ochelari
lare 1955), — Să fim cu toţii uniţi — de —Cîntec pentru tineretul din mentele cele mai grele ale ase­ este străbătută de acel patrio­ cest caz, dacă am aduce la ®- ca, caii, ha ! ha ! ha 1, izbuc­
colonii — de A. Mendelsohn diului, cei cîţiva ostaşi râmaşi tism fierbinte specific omului celaşi numitor comun, complexul
— Dragi fii ai Moscovei — Liviu Ionescu (Revista „Cultu­ („Culegere de cîntece“ voi. III în garnizoană sub comanda ma­ sovietic, care îl îndeamnă la de elemente proprii şi împrumu­ niră toţi trei într-un rîs spart
de I- Dunaevschi. („Să cântăm ra poporului“ nr; 7 din iulie 1956). iorului Baturin, înfruntă primej­ fapte de eroism legendar, la tate ce-i caracter! -.cază, i-am şi neruşinat, apoi îndreptând ,din
prieteni“ — Edit. Tineretului 1955). dii mari pentru ¦ a aproviziona încrederea acestuia în victoria putea*numi mai exact (cu rezer­ nou băţul cu elicea care se o-
1955)'. In afară de acestea se pot in­ femeile şi copiii din oraş. finală asupra acelora care în va bulevardului) „şmechere“ dihnea obosită :
— Cîntecul prieteniei — de clude în programele artistice şi mod mişelesc i-au invadat pa­ (asta ou îngăduinţa lor, dar în
— Inimile popoarelor bat la Gh. Goranov. (Revista „Cultura alte cîntece de masă, de patrie, In urma numeroaselor lupte — Cît dai pe ala ? Tu, dai 2
poporului“ nr. 9 din septembrie partid, pace, muncă etc„ precum lei ?

şi cîntece populare. şi a suferinţelor îndurate în for- tria dragă. ghilimele) — mitooano-bulevar- — Eu ??? Pă‘, ăias-s bani,

PENTRU CA SÂ NU FIE •;m;; v.-ç W HVM M o,-. INA” KK dieri. mă. Pe toate trei un leu 1 Nici
SI MAI RAU ...Am avut „fericirea“ să-i cu­ un leu nu merg, mă, 50 de bani...
; *•«; ! i *'i din ăia ruginiţi, ha ! ha ! ha !
nosc şi să-mi rămînă bine im­
Luna septembrie 1956. La un picior în groapă. Par V.izat Ilion din Răchitova, Măriuca primaţi în memorie, călătorind ...Glumele obscene şi groso­
spre sfîrşitul săptămâni1' trecute lane nu s-au oprit aici. Un că­

In ziarul nostru regional au tul de bătrîn îşi făcea discret facultatea maghiară de medi- de picioare şi de o mină, Cor­ Vasiloni din Ciula Mică şi mul­ în acelaşi vagon de la Simeria lător a încercat să le pună ca­
cruci, privind îngrozit la nucii cind din Tg. Mureş, se face re- ne[ Lăpugeanu, părea gata să- pînă la Tărtăria, unde, spre bu­ păt, intervenind (mă aşteoiam
mai apărut o seamă de articole partizarea celor care terminînd şi ia rămas bun de la viaţă, ţi alţii, pomenesc cu drag nu­ curia călătorilor, „şmecherii“
usturătoare la adresa unor şo­ de pe marginea drumului ce a- de acum studiile, sînt pregătiţi Lîngă patul în care boala îl mele medicului Janos Faga- (mă lipsesc de celelalte atribu­ să primească obişnuita replică :
feri de la I.R.T.A-, care în loc lergau pe lîngă noi, într-o în­ te nominale) au coborît. „Ce, dumneatale, nu ţi-e bine ?
să răspundă în mod conştient şi lănţuire fantastică. O femeie cu a-şi lua în primire posturile. ^ ţinea ţintuit, îl plîngeau soţia, rasi. Ţi-e cald?“). N-a reuşit. Spec­
cu capul limpede de soarta pa­ două fetiţe, înspăimîntatâ la Nu ştiu ce-au avut, dar pînă
rîndul său, îşi exprima cu voce Tovarăşul Janos Fogarasi, cei doi copii şi păr„inţii. s,ăi., Acestea sînt doar cîteva fap­ tacolul“ a luat sfîrşit odată cu
sagerilor care se află în maşi­ taire teama de a nu ne rostogoli un tînăr de statură potrivită, Iata însă ca in casa a intrat te, din noianul celor care-l ca­ la Orăştie mi s-a părut că „şme­ clipele „despărţirii“ (la Şibot),
nile pe care le conduc, privesc învre-un şanţ. Dar taxatorul, pro­ cu priviri blînde dar hotărîte cherii“ au fost calmi (de fapt cînd nu vă mai descriu ce-a ur­
această problemă extern de im­ babil cunoscător încercat al a- racterizează pe medicul Janos mat. Vă închipuiţi. Şi, bănuiesc
portantă prin fundul tulbure al cest.or forme de relief, o linişti: în acelaşi timp, fusese reparti- tîtiărul medic. Odată cu el, în Fogarasi. Iubit, lectunam). La Orăştie însă, încă
sticlelor cu produse M.A.T. Deşi stimat şi respec­ înainte de a opri trenul, „şme­ că, vă mai închipuiţi încă, cît
astfel de îndeletniciri, cel puţin — Doar şi şanţurile trebuie zat medic în tat ds oameni, cherii“ au devenit incognito de „şmecheri“ pot fi tinerii
în timpul serviciului lor, ar fi să aibe un rost. circumscripţia medicul circum­ neastâmpăraţi şi, oum stăteau Gheorghe Călugăru, Nicolae
trebuit să dispară de mult, pa­ medicală din la geam, au început să fluiere, Şuvania şi Nicolae Nistor, care
sagerii, care călătoresc cu cursa După insistenţe repetate, la lucrează la Combinatul side­
pe ruta Deva-Dobra şi retur, intrarea în Lăpuşnic, şoferul în­ comuna Berthe- scripţiei sani­ să ţipe şi să schiţeze fel de fel rurgic din Hunedoara (în or­
sînt în posesia unor argumente cetini viteza, iar în mijlocul sa­ lot, raionul Ha- tare din co- de gesturi care aduceau a mo­ dine: la hala de turnare, fur­
neîndoielnice cu ajutorul cărora tului opri de tot. jicie şi încă ceva. nalul 1—4, turnătorie) şi care
sînt în măsură să dovedească {ega7 iibe iIrar rriînnad, îinn rrăasstnimmpouuil ccee-i sufletul celor ce formau familia muna B. ceurthaendldoeetvvăaărmaftiaăncuftetarrictaicrruee-
oricui că şoferul Faur Nicolae şi Taxatorul şi şoferul coborîră 7tnîT a pUiăieabolnavului au încolţii Ce şe întâmplase ? Nimic deo­ călătoresc în fiecare zi de la
taxatorul Stan Gheorghe împăr­ sebit. „Şmecherii" observară
tăşesc pînă la ebrietate din li­ pentru a constata starea ei şi sare locul de muncă medicul fele. Auziseră, despre pricepe- a acestei vieţi. A reda sănata-
coarea limpede sau colorată^, a-i stabili un diagnostic salva­ Janos Fogarasi era frămîntat rea medicului De-atunci me- tea prin mijlocul şi cu aiutoru mai la 6 margine a peronului T Hunedoara la Tărtăria, oferind,
care se găseşte din abundenţă tor. După ce şi-au făcut diferite
semne, care pentru ei consti­ de teama necunoscutului. Cu- dicul a venit la patul bolnavu- pricepem tale, asta a fost tot trei fete" care aşteptau trenul r spre dezaprobarea călătorii or şi
la bufetele din Dobra. tuiau un limbaj.strict intim, se
deciseră să ne anunţe un fapt noştea meleagurile liaţcgane Iul odată şi chiar de doua ori ce şi-a dorit de-a ^ n g u ljx m - Atît. Simplu. Nu bănuiam, dar indignarea sexului feminin, cu
In astfel de momente se gă­ catastrofal: o roată n-u e bine numai din auzite. Pe zi. S-au dus cu pacientul
seau cei doi şi în dimineaţa zilei prinsă, iar alta are pană de său şi la Haţeg pentru a-l con- lor de. şcoala. Şi udă că do- adevăratul „spectacol“ c e a să fiecare călătorie şi la fiecare
de 7 aprilie, cînd au „condus“ cauciuc. Posibilităţile de repa­ Insoţit de tînăra-i -soţie, In- trola la raze sa-şi dea mai înceapă ceva mal tîrziu. Fetele staţie, spectacole asemănătoare.
rare erau nule. Nu exista mate­ geborg, pe care o cunoscuse nnţa i-a fost împlinita Oa- (trei studente, probabil venite
bine seama de situaţia boia. în vacanţă), împotriva „invita­ ...Personal, n-am ce zice, sînt
ca soră la sala de operaţii a Astăzi ţaranul muncitor Cor­ menii care-l cunosc, rostesc cu ţiilor“ insistente, ocoliră uş"a şi foarte „şmecheri“.
spitalului din Mediaş în 1953, respect numele medicului
N. DUMITREI
PETRE FARCAŞIU

cind, student în anul IV fu- fe l Lăpugianu, parca n-ar fi

spre Deva, cursa nr. 50.172, rial de lipit camera, nu exista sese repartizat aci pentru a-şi fost mct cini^ bolnav,

în care am avut ghinionul să furtun pentru umflatul cauciucu­ face practica, şi fiu-i ce abia De numele tînărului medic se O raşul D eva îşi schimba fa ţa
mă aflu şi eu. împlinise un an de zile, în leagă viaţa multor oameni din
lui, precum nici roată de rezer­ toamna anului trecut, tînărul satele a trei comune, unde îşi
înainte de plecarea din Do­ vă în stare de a fi folosită.
bra, interiorul cursei avea un
aspect particular şi pitoresc, în Constatînd aceste adevăruri medic s-a prezentat să-şi ia desfăşoară munca. De la Po- Cu ocazia alegerilor de depu- fi terminate în timpul planificat, Unirii. Pe lîngă pavare, în cele
care elementele dominante con­ triste pentru ei, dar mai triste taţi în Marea Adunare Naţio- La majoritatea lucrărilor — ou două pieţi se vor face şi două
stau în doi cetăţeni care dcr- pentru călători, cei 3 şoferi, se­ în primire circumscripţia pe ieni, unde stăbătînd în timpul nală de la 3 februarie, cetăţenii ronduri de flori. In total, luară-'
meau duşi pe două scaune —1 cundaţi de taxator s-au hotărît din Deva au făcut o serie de' excepţia blocului din strada Fi­ rile de pavaj începute pe stră­
(unul era Faur Nicolae) o ar­ să recurgă la ajutoare exte­ care şi-o alesese. nopţii 15-16 km,, făcuse o dez- propuneri pentru înfrumuseţarea limon Sîrbu, unde abia au în­ zile oraşului Deva, vor cuprin­
monică uitată pe alt scaun, iar rioare. continuă a oraşului. De atunci ceput săpăturile de fundaţie s-au de o suprafaţă de 40.748 m.p.-
împrejur dezordine şl murdă­ Au trecut de atunci doar 4 lipire de placentă Nesiei Do- au trecut abia două luni şi ju­ terminat lucrările de turnarea Pe unele din aceste străzi oum
rie. In jurul cetăţenilor plutea Prin bunăvoinţa unor şoferi mătate. In acest timp Comite­ fundaţiilor, iar cele două blocuri sînt: Mureşul, 23 August, Nico-
un miros acru de alcool. de pe nişte camioane care, pro­ —5 luni de zile, dar oamenii robanţ, în vîrstă de 20 ani. ce tul executiv al Sfatului popular de pe strada Mînăstirii sînt a- 'ae Filipescu şi altele, s-au plan­
babil se îndreptau spre Timi­ a studiat propunerile, cît şi proape de finisaj. tat pînă acum peste 600 de pomi
După ce trecu o bucată de şoara, în jurul orei 10 am reu­ din cele 21 de sate pe car? le născuse cu 2 zile în urmă şi la posibilităţile de realizarea lor. decorativi.
vreme peste ora 6 (ora plecării) şit să ne urnim din loc, bineîn­ Una din propunerile cetăţenilor, 'Dacă lucrările amintite merg
a apărut şi taxatorul, la fel de ţeles cu o viteză corespunzătoa­ deserveşte, îl cunosc bine pe care o hemoragie puternică îi pe oare sfatul popular a înce­ pînă în prezent destul de bine, Faptul că oraşul Deva a de­
re pentru a ne reduce din tim­ put deja s-o înfăptuiască, este acest lucru se datoreşte faptului venit un adevărat şantier de
medicul Janos Fogarasi. ameninţa viaţa, şi pînă la Făr- mărirea spaţiului de locuinţe. că între beneficiarul principal construcţii nu trebuie să facă
Astfel, în urma studierii posi­ (sfatul popular-oraş) şi execu­ sfatul popular să neglijeze ce­
? cădin, unde Maria Cota la fel bilităţilor locale s-au întocmit tant (T.R.C.L.H.), s-au stabilii lelalte probleme edilitare. Cură­
proiectele necesare construirii încă de la început condiţiile do ţenia străzilor lasă de dorit
In urma plugului 'cu biciul îşf.dăiorează sănătatea pricepe- de locuinţe pentru oamenii lucru şi termenele de execuţie Pentru a înlătura pnaful de pe
muncii. In momentul de faţă în rentru fiecare lucrare în. parte. străzi, este necesar ca pompa
pe umăr, păşeşte ţăranul mun- rii doctorului. Printre cei 90 oraşul Deva au început lucrările de la oisterna de stropit să fie
pentru construirea a 7 blocuri, Pe lîngă aceste lucrări, sfa­ reparată. De asemenea, trebuie
citor Cornel Lăpugianu din de pacienţi ,ce şi-au^ recăpătat ou 44 apartamente, pe străzile: tul popular mai preconizează şi să se treacă neapărat la cură-
M. Eminescu, Filimon Sîrbu, construirea unui cămin pentru firea locurilor unde au fost exe­
„blindat“ şi, făra prea multă pul pierdut, lucru ce ne-a făcut Berthelot. E sănătos şi puterea sănătatea datorită îngrijirilor Karl Marx, Horia şi Mînăstirii. tineri nefamilişti. precum şi cutate diferite construcţii, cum'
Fiecare apartament va cuprinde a unei grădini de vară e oazul curţii din strada 23
ceremonie, se culcă şi el alături să ne gîndim din nou, în taină, celor 36 de ani, ce i se citeşte primite la staţionarul dispensa- 2 oamere, bucătărie, baie Şi că­ pe terasa cetăţii. De ase­ August nr. 86, strada Gheorghe
de cei doi. Trecu un sfert de la posibilitatea unei întîlniri mară. Pentru construirea aces­ menea,,în momentul de faţă se I-azăr, etc. Aici, sînt multe gră<
oră şi mai apărură vreo doi, neplăcute cu slîlpi, cu vite sau | pe chip nu te lasă să C'ezi că, rului din Berthelot, printre care tor locuinţe, statul a acO rd atm studiază posibilităţile pentru mezi de moloz oare împiedica
tot şoferi, care după ce umflară cu vehicole. construirea unui bloc în piaţa circulaţia locatarilor şi a cetă-
| cu puţin timp în urmă acest Trandafir Talpeş din Ciula Ma- fond de peste 16 milioane lei. Uniriif- In oraşul Dpva, în afară 'enilor.
de blocurile car^bse. construiesc
om fusese, cum se spune, cu re, Nesia Mardan şi Saveta Ritmul lucrărilor la construc­ prin grija sfatului popular, un Executanţii diferitelor lucrări
număr de peste 200 de cetăţeni din oraşul Deva trebuie să a-
un cauciuc şi-l aşezară în par­ La Deva, am răsuflat uşuraţi ţiile amintite mai sus, dă încă şi-au început, în acest an, con corde toată atenţia calităţii aces­
tea dinainte a maşinii, se urca­ şi toţi cei care au Coborît din
ră în maşină şi-., la drum... MUZEUL PELEŞ de pe aoum garanţia că ele vor struirea de locuinţe individuale. tora., In felul acesta nu vor fi
Hurducăturile maşinii, avură maşină s-au felicitat că au scă­
pat cu viaţă- Cugetam atunci la este deschis miercuri, joi, vineţi, şi sîmbătă între orele 8,30 Majoritatea acestora au primit
darul să trezească şi pe şoferul rezolvarea unei probleme ce mă si 15, iar duminica între orele 9 şi 16.
nostru, care, morocănos îşi în­
lătură înlocuitorul, luînd loc la muncea stăruitor: azi s-a întîm- Vizitarea se face în grupuri constituite pe instituţii, între­
plat să se termine cu bine. Dar prinderi sau organizaţii obşteşti, în baza unei programări.
volan. Cu ochii înroşiţi de bău­ mîine? Răspunsul la această în­
tură şi nesomn şi cu creierii în- trebare nu poate să-l dea decît In vederea programării, doritorii se vor adresa cu trei săp­
cetoşati, eroul nostru confundă tămâni înainte :
biata noastră maşină destul dc conducerea I.RT.A., în măsura
vârstnică şi prăpădită cu un tu­ în care va îngădui sau nu ca — direcţiei Muzeului Peleş Sinaia, pentru zilele de mier
în viitor astfel de lucruri să fie curi, joi, vineri şi sîmbătă;
rism tînăr, şl, stimulat în ace­
laşi timp de taxator, îi dădu vi­ repetate. Repetarea unor fapte — direcţiei artelor plastice din Ministerul Invăţămîntului
este uneori fericită. In astfel de şi Culturii — Bucureşti, Piaţa Scînteii, pentru zilele de du­
teză maximă.
Simţeam că ameţesc şi că-mi cazuri ca cel întîmplat, însă minică.
Taxa de intrare este de 2 lei de persoană; pentru elevi
trăiesc ultimele clipe ale vieţii- numai fericită nu mai poate fi...
şi studenţi — 1 leu.
Alături de mine, un ţăran des- ILIE MORUŞ Copiii sub vîrsta de 7 ani nu sînt admişi în muzeu.

La clubul din Lupenl Iulia a luat fiinţă o vitrină a bucurie chemării celor din Ba­ valurile de la Budapesta şi răşească. Reuniunea tovără­ împrumuturi de stat. puşi în situaţia ca după fermi1'
festivalului unde sînt expuse cău, pentru înfrumuseţarea şi Bucureşti. Cu ocazia acestei în şească a fost închinată Festi­ Şi în ce priveşte amenajarea nare, să fie nevoiţi a le reface
Zilnic clubul minier din Lu- curăţirea tuturor terenurilor tîlniri, instructorii au putut as­ valului Mondial al Tineretului. pe cont propriu, aşa oum s-a în-
peni este frecventat de membrii fotomontaje cu aspecte din via­ Fondurile care au fost realizate, străzilor s-au pornit din partea lîmplat cu T.R.C.L.H., oare ac­
formaţiilor artistice, care fac ta tineretului nostru şi de pes­ virane. Astfel, în comuna Săs- culta multe din amintirile dragi (1.223 lei), au fost depuse în sfatului popular o adevărată tualmente reface strada Guza
repetiţii. Echipa de dansuri ciori, utemiştii au construit în pe care oaspetele le-a trăit a- contul festivalului. campanie. De pildă, pe strada Vodă.
compusă din 28 de tineri pre te hotare- Mihail Eminescu s-a introdus
găteşte o suită de dansuri ? în întregime apaductul. Aoum Un rol important în înfrumu­
Dopulare olteneşti şi ardei e COLŢUL FESTIVALULUI se lucrează la fundaţie, iar ulte­ seţarea oraşului îl au oetăţenii.-
neşti. Cei de la echipa de J:ea Tinerii din organizaţia de rior vor începe lucrările pentru Ei au datoria să-şi menţină o
tru repetă piesa „Se împrăştie In această acţiune de afişaj jurul scolii elementare un gard tunci. El le-a povestit despre bază U.T.M. din comuna Gura- executarea pavării. Prin reface­ curăţenie desăvârşită în locuinţe
norii“, iar la cercul de arta s-au evidenţiat tinerii din co­ lung de 76 m„ iar cei din Cîl- prietenia de nezdruncinat din­ sada, au prestat 100 ore de rea acestei străzi, se va descon­ şi curţi, precum şi în faţa oase­
plastică se execută diferite munele Teiuş, Stremţ, şi Sîn- nic au prestat 1.080 ore muncă tre tineretul din întreaga Iunie, muncă voluntară la gospodăria gestiona circulaţia de pe strada lor. De asemenea, locuitorii ora­
creaţii populare. Aici s-a orga­ timbru. De asemenea, tinerii voluntară la curăţatul celor 60 despre zilele cînd nu se mai în­ anexă, unde au însămânţat cu 23 August. Pe aici, vor circula şului Deva trebuie să răspundă
nizat un concurs de artă plasti­ din raionul Alba s-au remarcat hectare de păşune a comunei. durau să se despartă unii de. cartofi 1,02 ha. Banii realizaţi autovehicolele spre şi dinspre cu entuziasm la chemările sfa­
că cu tema „Lenin“. Cele m? şi în alte acţiuni. De pildă, cei din această acţiune au. fost văr­ Hunedoara, Simeria şi alte lo­ tului popular, atunci cînd se
bune creaţii vor fi premiate. din Galtiu au săpat un şanţ O întîlnire interesantă alţii- saţi în contul festivalului. calităţi. organizează acţiuni de înfrumu­
de 200 metri pe marginea şo­ seţare a oraşului. Numai în fe­
Acţiunea de afişaj selei, iar pionierii din Sîntim Nu de mult Comitetul raio­ în contul festivalului Haida Achim, secretarul co Lucrări de pavare se execută lul acesta oraşul nostru va că­
continuă bru au plantat 100 de pruni. nal U.T.M. Haţeg a organizai mitetului U.T.M. din comună, şi pe străzile A. Ş.aguna. Fili­ pătă un aspect mai frumos,, măi
cu instructorii superiori de pio­ In ziua de 6 aprilie tinerii din Ioana Pîrîianu, Floria Graţian mon Sîrbu, Moiotov, Tri­ Plăcut.
In raionul Alba apar tot mai Răspuns la o chemare nieri, o întîlnire cu tov. Tiberiu organizaţia de bază U.T.M. de şi Virginia Dobrotă, au fost bun Solomon, Piaţa Sta-
Frankfurt, participant la festi- la T.A.P.L. Deva, au invitat pe printre primii la această mun­ lin, Simion Barnuţiu şi Piaţa I. MANEA ;
multe lozinci, afişe şi colţuri Tinerii din toate comunele cei dornici să petreacă o sea­ că.
raionului Sebeş, au răspuns cu ră plăcută, la o reuniune tovă­
ale festivalului.
De curînd în oraşul Alba