Page 45 - 1957-04

Nr. 728 * DRUMUL SOCIALISMULUI PPEf. 3

Mai aproape de tinerele Ş A". H . U N C A B I N E T T E H N I C TIN AR

PROBLEMA Nr. 2 CU IN O V A Ţ II !PR EŢIO ASE

La Hunedoara, a avut loc nu (Conferinţa Comitetului Bă... dă«'O l« an xşi. . alţii au. arătat lipsa M. WROBEL Cabinetul tehnic de la I.F.E.T. rea ducea lipsă şi de crampoa- tuoase, pierdeau în 3—4 zile
de mult conferinţa Comitetului U. T. M. de la Combinatul de preocupare a conducerii com­ (R. P. Polonă) cpa. 16 kg. de ulei.
U.T.M. din cadrul Combinatu: siderurgic Hunedoara) binatului fată de tinerele cadre- Premiul IV la concursul clubu­ Orăştie, abia a împlinit un an ne, pentru linii C-F.F. De data
lui siderurgic, pentru darea de Tovarăşii directori vin rar în lui de şah din Sao Paolo (Bra- Inovatorii Ioan Metea şi Vio-
seamă şi alegerea noultii. organ ' | ţ fii aC3 »S rîndul tinerilor, nu le ascultă de activitate. In perioada de aceasta inovatorul Emanoil Lă­ rel Marian au aplicat un dispozi­
de conducere- doleanţele, lucru ce trebuie de ¦ ]' tiv la cutia inferioară de gră­
lucru, ce; a adus combinatului îndată licjiidat. De pildă, la con­ cînd a luat fiinţă, inovatorii cătuş a luat pe cont propriu sime, prin care să se introdu­
Din darea de seamă prezen­ economii în " valoare de peste că uleiul fără demontarea cutiei.
tată de tov. Va'sile Marcu, se­ 1.000.000 lei. I.F.E.T.-ului au prezentat peste problema confecţionării crarp- Prin aplicarea noului dispozitiv,
cretarul comitetului U.T.M. din timpul de ungere se reduce la
Combinat a reieşit o serie de In primul trimestru al aces­ sfătuirea organizată de comite­ 8 40 de inovaţii, dintre care 30 poanelor în atelierul exploatării. 10 minute, în loc de 160, pier­
succese obţinute de tineret în tui an. schimbul tineretului de tul U.t.M. cu tinerii ingineri şi derile de ulei sînt eliminate
lupta pentru creşterea producţiei la ojelăria Martin, a elaborat tehnicieni în vederea îmbunătă­ 7 au fost aprobate şi aplicate- Nu-1 putea răbda inima ca fie­ complect, iar ungerea pieselor
de metal, ridicarea productivită­ 176 şarje rapide, iar tinerii de este mai bine asigurată.
ţii muncii şi realizarea de eco­ la furnalele vechi au dat. pînă Că activitatea acestui cabinet, rarii să pocească bunătatea de
nomii. la 25 martie a.c. 5.000 tone de MISIPAR DEMONTABIL
fontă peste plan realizînd şi o ţirii metodelor de muncă a bri­ 6 condus de tehinciana Olga oţel la confecţionarea manuală
A reieşit de pildă că sub con­ economie de peste 1.000.000 lei. găzilor de tineret nu a partici­ Pe mecanicii iaovatori Viorel
ducerea organizaţiei de partid § mm Mihu, este rodnică, vorbeşte în a crampoanelor. De aceea, el a Marian şi Ioan Bonta i-a fră-
organizaţiile U. T. M. au fo­ Darea de seamă a scos în e- mîntat de mult timp îmbunătă­
losit forme mai variate de mun­ pat nici un inginer şef de sec­ 5 i i ¦ » f' primul rînd „colţul inovatoru­ confecţionat o matriţă de oţel, ţirea sistemului de frînare a
videntă şi alte succese. ^18 vagoanelor cînd coboară în pan­
că cu tinerii căutînd să-i mobili­ Subliniind succesele impor­ ţie, iar la consfătuirea organi­ lui“ unde fiecare inovaţie apli­ în care sînt prefăcute în cram- tă fără locomotivă. Cei doi ino­
vatori au conceput un nisipar
zeze la lupta pentru înfăptuirea tante obţinute de organizaţiile zată cu privire la extinderea ini­ 4 ... cată se află expusă în minia­ poane bucăţile de oţel înroşit. demontabil. Acesta este aşezat
de tineret în procesul de produc­ pe un suport în partea frontală
sarcinilor trasate de partid şi ţiativei tinerilor de la uzinele 3 tură, iar fotografiile inovatori­ Aplicînd noul sistem de con­ a vagonului. Cu ajutorul unui
ţie, delegaţii participanţi la con­ mîner, se manevrează foarte
guvern. Cele 89 de brigăzi de ferinţă au arătat în cuvîntul lor „Brăila“ nu a participat nici un lor sînt la loc de cinste aşezate fecţionare a crampoanelor cu a- uşor, asigurîndu-se o bună frî­
şi lipsurile ce s-au manifestat locţiitor al directorului general. 2 nare, evitînd astfel accidentele
tineret au adus o mare contri­ în activitatea comite+ului U.T.M. într-o „Carte a inovatorului“, jutorul matriţei, acestea sînt de şi caramb'oalele nenumărate
ce se întîmplau din cauza pan­
buţie la îndeplinirea şi depă­ în această direcţie. Numeroşi vorbitori au criticat cu scoarţe frumos cartonate. calitate, la executarea lor nu se tei extrem de înclinate.
Delegatul tinerilor de la la­ vechiul comitet U.T.M. pentru
şirea planului -de producţie pe 1 Demn de relevat este faptul cere prea mult efort ’ fizic, iar GELU POLEAC
minoare tov. Stroie, a arătat
combinat. Brigăzile de tineret de în cuvîntul său că laminoriştii slaba preocupare ce a manifes- că 3 inovaţii au fost cerute pen­ productivitatea muncii creşte cu La H arkov s-a deschis
tat-c faţă de educaţia comunis­
la furnale au dat în cursul anu­ şi-au realizat angajamentul în a bc d e f g h tru generalizare de către Mi­ aproximativ 40—50 la sută. o expozijie a cărfii
cinstea zilei de 1 Mai, de a da
lui 1956 cu 4.333,tone fontă pes­ 2.600 tone laminate peste plan. tă a tineretului, de organizarea Mat în 2 mutări nisterul Agriculturii şi Silvicul­ DISPOZITIV romîneşfi penfru copii
timpului lor liber, lucru ce a (Alib : Ra8, Da6, Tb5, Tc4, Nd4, turii. PENTRU FILETAT
te plan, iar cele de la otelăria Aceasta s-a datorat în primul dus ca şi în prezent să se mai Ne2, Cc8, Cd8, Pp.b2, c6, d6, g3, MOSCOVA 12 Coresponden­
Martin au elaborat în acest timp rînd imprimării de către organi­ găsească tineri care se dedau la h4. N egru: Re4, Cc5, Pp.b6, Şi în primul trimestru al a- tul Agerpres anunţă: In clădi­
zaţiile de tineret a unei discipli­ acte de huliganism, beţie ele. f6). rea Clubului învăţătorilor d>n
1.258 şarje rapide. Au fost în­ ne socialiste în rîndul tinerilor Insuficient s-a preocupat comite­ nului, inovatorii au prezentat înainte vreme şuruburile ne­ Harkov s-ia deschis o expoziţie
laminorişti. Dar nu peste tot se tul U.TM. de concursul „Iubiţi APARAREA FRANCEZA noi şi preţioase inovaţii. Iată cesare exploatării se filetau la a cărţii romîneşti pentru copii.
credinţate tineretului termocen­ cartea“, ceea ce a făcut ca din cîteva din cefe mai noi inovaţii strung sau cu filiera de mînă, La această expoziţie sînt pre­
poate vedea acest lucru. 1.100 tineri însorişi la acest con­ A lb: B. RABAR propuse pentru generalizare. zentate cărţi de Mihail Emin.es-
trala electrică, două furnale, o „Avem încă mulţi utemişti curs doar 146, să -obţină insig­ , Negru : A, MATULOVICI operaţie care de altfel dura des­ cu, Ion Creangă, George Coş-
na dfe' „Prieten al cărţii“. ' ’ buc, Anton Piann, Ion Slavici,
turbo-suflantă, 6 locomotive şi plimbăreţi, care trag chiulul, Jucată în campionatul Iugosla­ MATRIŢĂ tul de mult. Acelaşi inovator, Petre Dulfu, Mihail Siâdoveanu,
care nu respectă pe muncitorii Delegaţii la conferinţă s-au viei, martie 1957. PENTRU CONFECŢIONAREA Emanoil Lăcătuş a conceput un Cicerone Teodorescu, Nina Cas-
multe alte agregate şi utilaje. ocupat şi de alte probleme. To BULOANELOR DE ECLISE sian, Alexandru Torwa, Dumi­
vîrstnici la locul de producţie. vară şii Gîrbău, Joldiş, Lăbuneţ 1. e4 eG 2. d4 d5 3. Cd2 c5 4. e : d5 dispozitiv ingenios care se fi­ tru Conta şi alţii.
De remarcat este faptul că Putem vorbi oare că organizaţi,- xează în păpuşa mobilă a strun­
ile U. T. M. au muncit "bine şi alţii au arătat în cuvîntul lor e :d 5 5. N b5+ Nd7 6. D e2+ Ne7 In afară de cărţi, la expozi­
organizaţiile U.T.M. au reuşit cu astfel de tineri?“ — a subli­ necesitatea creării de condiţii 7. d : c5 CfG 8. C b31? (Mai bine In general, pentru repararea gului, în timp ce şurubul este ţie sînt prezentate reviste şi
şi întreţinerea liniilor C.F.F. se prins în universal. Cu noul dis­ ziare pentru copii.
să insufle tineretului dragostea niat vorbitorul. optime pentru sport, cazare, îm­ este 8. Cf3 0—0 9. 0—0 ca într-o par­ primesc piesele de schimb ne­ pozitiv filetarea se execută re­
Alţi vorbitori ca tov. Popa, tidă din meciul Botvinnik— Brons- cesare, exceptînd buloanele şi pede, precis şi calitativ- In fe­ Un stand special este desti­
fată de meserie, fată de îmbună­ crampoanele a căror executare lul acesta productivitatea muncii nat fotografiilor care ilustrează
bunătăţirea hranei la cantină tein, 1951) 8... 0—0 9. Ne3 Te8 10. cade în sarcina I.F.E.T.-urilor. la filetarea şuruburilor creşte cu modul cum este educată tînăna
tăţirea continuă a procesului de aproximativ 80 la sută. generaţie în Republica Populară
etc. 0 - 0 - 0 a6 11. N :d 7 C b : d7 12. Df3 Executarea buloanelor s-a fă­ Romînă.
producţie. Tinerii de la termo­ cut în trecut, numai pe strung, Şi acum cîteva cuvinte despre
Ceea ce a fost important în. a5 1 13. a4 Dc7 14. Ce2 N : c5 15. C : c5 folosind imaterial de 25 mm. gro- cele mai recente inovaţii: Semnarea documentelor
centrala electrică, de pildă, au C : c5 16. Cc3 Tac8 (Ameninţă C:a4) şime, ce corespundea cu capul
•> 17. Df4 (Nu era bine 17. N : c5 D : c5 DISPOZITIV privind demarcarea
reuşit să obţină succese deose­ J 18.. Td2 d4) 17...D :f4 18. N : >f4 d4 1
cadrul dezbaterilor conferinţei, bulonului, iar corpul bulonului PENTRU TUBURILE şi redemarcarea
bite în prelungirea duratei de l-a constituit faptul că tinerii de­ (înaintarea acestui pion va decide
legaţi au dezbătut cu simţ de s-a strunjit la dimensiunea de DE OXIGEN frontierei de stat
exploatare a cazanelor, reduce­
răspundere toate problemele ce partida) 19. Cb5 d3 1 20. Cc3 (Nu se 12,5 mm. Tuburile de oxigen din cauza dintre 0. R. S. §. şi \m
rea duratei de reparaţie, extin­
au menirea să facă din tinere­ poate juca 20. Cd6 din cauza Cb3+ Inovatorii Emanoil Lăcătuş şi filetelor uzate pierd o cantitate
derea unui regim sever de eco­ Zoltan Fentzel, au confecţionat considerabilă de oxigen şi nu
tul nostru uri tineret înaintat, 21. Rbl d : c 2 + ) 20...Cd51 (Nici a- o matriţă pentru confecţionarea asigură securitatea muncii.
nomii la consumurile specifice, buloanelor. Materialul întrebuin­
demn de epoca noastră, făcîud cum nu se poate lua calul din cauza ţat la confecţionarea buloanelor Inovatorul Adam Domiţian a
La o cooperativă meşteşugărească în această privinţă numeroase Cb3+ şi d : c 2 - f ) 21. Nd2 Cb4 22. este numai de 12,5 mm grosi­ conceput un interesant dispozi­
propuneri de care noul comitet c : d3 Cb : d 3 + şi altul a cedat deoa­ me, deci nu mai sînt pierderi de tiv ce asigură o etanşeitate per­
va trebui să ţină neapărat rece pierde1 calitatea şi un pion. material ca la vechiul procedeu.
fectă la tuburile de oxigen. In
seama. SOLUŢIA PROBLEMEI Nr. 1 Odată încălzit, în matriţă, ma­ principiu, acest dispozitiv constă
Trăgînd concluziile necesare terialul se preface rapid şi eco­
Problema maestrului sovietic L. Za- nomic în butoane. Doar opera­ dintr-un cadru în formă de U.
tov. Ştefan Soimoşi, prim secre goruiko se rezolvă începînd cu mu- ţia de Fletare necesită să fie e- Intr-un braţ al acestuia este in­
tar al Comitetului orăşenesc de tarea-cheie 1. Cd4—e2 ! (Cu amenin­ xecutată la strung. In felul a- trodus un muştiuc de etanşare,
ţarea 2. Dd4 mat). Survin următoa­ cesta productivitatea muncii iar în celălalt braţ un şurub cu
mîner pentru fixare.
partid, a arătat în cuvîntul său, rele variante principale: l...Tc4 2.
creşte cu mult, datorită faptu­ LA UNGEREA CUZINEŢILOR
sarcinile mari pe care partidul Dd6 mat: l...Tdl 2. Cc3 mat; l...Cf3
lui că strungul poate fi întrebu­
!!i şi guvernul -le-a pus în faţa ti­ 2. Cf4 m at; 1. .Cc2 2. Cc3 mat. inţat între timp la executarea Pînă nu de mult ungerea cu­
altor piese, obţinîndu-se totoda­ zineţilor principali de la loco­
nerilor de la combinat, sublini­ — oOo- tă importante economii de m a­ motivele forestiere, se făcea prin
teriale. demontarea cutiilor inferioare.
ind în acelaşi timp necesitatea Un film chino -
ca noul comitet U.T.M. să lupte Pentru umplerea unei singure
pentru traducerea lor în viaţă. italian-„Fluviul
MATRIŢA cutii erau necesare 20 de minute,
Conferinţa a ales ca secretar
DE CONFECŢIONAT iar la toate cutiile de la cuzi­

al Comitetului U.T.M- pe tov. - *. • Huanhe(i CRAMPOANE neţii principali, această opera­
ing. Eronim Rusan. .U , - w i- - ;• iţi , ţie dura nu mai puţin de 160
................................. .¦ ••'4 V * r\ i -, I xr \ \

C. BAC1U PEKIN 12 (Agerpres). China Aminteam la prima inovaţie minute. Pe de altă parte, cutiile,

Nouă anunţă: în prezent cineaş­ că pe lîngă buloane, întreprinde- din cauza construcţiei defec­

tii chinezi şi italieni turnează

în comun filmul în culori pentru IN F O R M A Ţ IE

Elevi şi e le v e ! ecran lat — „Fluviul Huanhe“. Se aduce la cunoştinţa generală că orarul de vară al TEHERAN 12 (Agerpres). —
Filmul înfăţişează acţiunile a r­ cursei aeriene BUCUREŞTI—SIBIU —DEVA valabil de la 15 TASS anunţă: că la II aprilie,
aprilie 1957, este urm ătorul: la Ministerul Afacerdor Externe
Continuaţi să citiţi in vacanţa de i matei populare chineze de elibe­ al Iranului a avut loc semna­
rea documentelor privind de­
vară publicaţiile voastre. Cereţi di- - rare din primăvara anului a- marcarea şi redemarcarea fron­
tierei de stat dintre U.R.S.S.
[ fuzorului voluntar din şcoală să vă ' cesta pentru îndepărtarea sloiu- Plecarea 16,50 Bucureşti l { Sosirea 8,20 şi Iran.
Sosirea 17,55 Sibiu Plecarea 7,15
reînnoiască abonamentele pentru < rilor de ghiaţă pe fluviul Huan­ Plecarea 18,15 Sibiu Sosîrea 6,55 Comunicatul comun cu privire
Sosirea 18,40 'Y Deva Plecarea 6,30
C ' La cooperativa meşteşugăr ească „Moţul” din Baia de Criş, I perioada vacanţei de vară. < < he, în regiunea Baotou. Regizo­ la încheierea luorărilor comi­
la confecţionatul încălţămintei lucrează un număr însemnat de rii şi operatorii chinezi şi ita-
1 Abonamentele se pr*ime?/s¦c' şl d«ve.•J, . lieni au filmat timp de 6 zile siei m'xte de frontieră via fi pu­
femei. către factorii şi oficiile poştale, pre-( panoramă fluviul.ui Huanhe, în­
| In clişeu: cooperatoarea frun taşă Maria Stanciu lucrlnd la blicat la 13 aprilie.
| cusutul feţelor. Ea îşi depăşeşte norma cu 45—60 la sută. 1cum şi de către secţiile raionale de ( depărtarea gheţei formate pe rîu Orice alte informaţii se pot obţine la Agenţia T.A.R.O.M
Deva, Piaţa Unirii nr. 11, telefon 52 sau la Aeroportul Deva,
| difuzare a presei. cu ajutorul aviaţiei şl al unită­ telefon inter- 8.

ţilor de geniu din armata popu­

lară de eliberare.

Conducînd lupta oamenilor ces.tia se.asigură în practică re­ de 3 ori mai mare decît sala­ care strungarul din exemplul gurile medii planificate ale mun­ artificial prin tot felul de adao­ lele tarifare pot fi îmbunătăţite
muncii pentru construirea socia­ alizarea principiului potrivit că­ riul pe care îl primeşte un mun­ nostru îndeplineşte norma în citorilor, s-ia ajuns la situaţia suri legale şi nelegale ca: lu­ prin crearea unui număr mai
lismului, partidul şi guvernul ruia fiecare munceşte după ca­ citor oare execută o lucrare de proporţie de 150 la sută, sala­ ca, în vederea completării cîşti­ crări fictive, ore de regie ne mic de categorii, corespunzător
categoria l-a. Dacă presupunem riul lui efectiv nu va mai fi de gurilor muncitorilor pînă la ni­ efectuate, suplimente de normă treptelor reale de calificare din
nostru au urmărit şi urmăresc pacitatea sa şi primeşte după de pildă, că salariu! tarifar zil­ 18 lei, ci de 27 lei. velul salariului mediu planificat, etc. Disproporţia serioasă între cadrul fiecărei ramuri a indus­
dezvoltarea puternică şi multila­ cantitatea şi calitatea muncii nic este de 10 lei, aceasta în­ să se recurgă la diferite practici nivelul salariilor tarifare şi cel triei noastre. O mare importan­
seamnă că diferite lucrări vor fi Justa stabilire a salariilor dăunătoare, care au provocat al cîştigului mediu nu este nici ţă o are faptul că aplicarea noi­
terală a economiei naţionale, în prestate. plătite între 10—^-30 lei, în func­ tarifare are o mare însemnăta­ perturbări în aplicarea sistemu­ în avantajul economiei naţionale lor reţele tarifare va fi făcută pe
interesul creşterii sistematice a Sistemul tarifar se compune ţie de categoria în care se înca­ te, deoarece acesta constituie lui de salarizare. In această în ansamblu, nici în avantajul baza unor indicatoare tarifare
drează lucrarea respectivă pe un stimulent al ridicării califi­ privinţă trebuie subliniat în pri­ fiecărui muncitor în parte. Ea de oalificare republicane, întoc­
nivelului de trai material şi cul­ din trei elemente: indicatoarele baza aplicării coeficienţilor de cării muncitorilor şi al creşterii mul rînd aplicarea unor norme determină nivelarea cîştigurilor mite nu pe produse, ci pe pro­
tural al oamenilor muncii. In creştere de la categoria l-a la pe această bază a productivităţii nereale, care au micşorat inte­ muncitorilor de calificări diferi­ fesiuni, pentru a se asigura a st­
tarifare de calificare, ’reţelele de categoria a 8-a. muncii. resul muncitorilor pentru creş­ te, ceea ce nu corespunde prin­ fel aplicarea consecventă a prin­
terea calificării lor şi pentru tre- cipiului socialist al repartiţiei cipiului socialist: „salariu egal
concordanţă cu aceasta, pe mă­ salarizare şi salariul tarifar. Pe Plenara din decembrie 1956 a după muncă şi nu asigură o la muncă egală“. Această mă­
C.C. al P.M.Rj, anaiizînd siste- tarifar justă diferenţiere între salariile sură va lichida sistemul complex
sura dezvoltării economiei na­ baza indicatoarelor tarifare de tarifare dintre diferite ramuri de indicatoare tarifare de cali­
ţionale, a creşterii şi perfecţio­ calificare, muncitorul este înca­ ’I cerea prin aceasta la o catego­ ale economiei naţionale, în ra­ ficare existent în trecut care
nării producţiei, statul nostru drat într-o anumită categorie rie tarifară superioară, orien- port cu importanţa economică şi complica foarte mult înoadrarea
tarifară în raport cu aalificarea Ce este salariul tînd eforturile în principal în condiţiile specifice de muncă. corespunzătoare a muncitorilor
ÎJemoorat-popular a înfăptuit o sa. Cu cît calificarea muncito­ direcţia obţinerii unor norme şi nu asigura în practică reali­
serie de acţiuni în vederea îm­ rului este mai înaltă, cu atît Care este rolul indicatoare­ mul de. salarizare în vigoare, avantajoase, care să permită Pornind de la analiza acestor zarea principiului potrivit căru­
bunătăţirii salarizării muncito­ este mai înaltă şi categoria, ta ­ lor tarifare? Indicatoarele tari­ a arătat ,că în prezent salariile depăşiri mari. Este de la sine deficienţe ale sistemului tarifar ia muncitorii de aceeaşi profe­
rilor din numeroase sectoare de rifară în care el este încadrat. fare stabilesc, pentru zecile şi tarifare nu mai sînt corespun­ înţeles că stabilirea unor nor­ şi de la necesitatea ca salariza­ sie, oalifioare şi care lucrează în
In acelaşi timp, cu cît este mai sutele de lucrări diferite oare se zătoare, ele încetînd de a mai me nereale şi umflate a avut rea muncitorilor să stimuleze la aceleaşi condiţii de muncă să
!activitate. înaltă categoria tarifară, cu atît execută în diferitele ramuri ale fi elementul hotărîtor în cîştigul un efect negativ, deoarece a maximum creşterea calificării şi primească un salariu tarifar de
Pe baza indicaţiilor Congre­ este mai mare şi salariul mun­ producţiei, în oare din cele 8 muncitorilor. In ultimii ani sa­ denaturat rolul lor de factor de cointeresarea mai largă a aces­ bază egal, indiferent în care ra­
categorii se încadrează fiecare lariul mediu al muncitorilor a cointeresare a muncitorilor în tora în creşterea productivităţii mură sau în cadrul cărui mi­
sului al IMea, plenara C.C. al citorului. lucrare şi ce anume calificare crescut în' mod Sistematic, atin- creşterea productivităţii muncii. muncii şi a producţiei, plenara nister liicrează.
P.M.R. din decembrie 1956 a Reţelele de salarizare stabilesc gînd în 1956 un nivel de 170 C.C. al P.M.R. din decembrie
elaborat un important program se cere muncitorului respectiv la sută faţă de 1950. Datorită Trebuie observat de asemenea 1956 a hotărît ca salariul tari­ In perioada aprilie — iunie
de măsuri menit să asigure îm­ cîte categorii tarifare trebuie să pentru a fi încadrat într-'una însă faptului că salariile tarifa­ că în unele cazuri, caracterul far să constituie în viitor partea 1957, noul sistem de salarizare
bunătăţirea mai departe a ac­ existe în diferitele ramuri, pre­ din cele 8 oategorii. Dacă, de re n-au crescut în mod cores­ nesatisfăcător al salariilor tari­ ceâ mai importantă din cîştigul va fi supus dezbaterii largi, de­
tualului sistem de salarizare şi cum şi coeficienţii de creştere a pildă, un strungar execută lu­ punzător, cota parte a salariu­ fare a făcut ca lucrările date munoitorilor, baza sigură şi sta­ mocratice, a oamenilor muncii
!de normare, astfel îneît să se salariilor de la o categorie la crări de categoria a 5-a, atunci spre executare să fie încadrate bilă a acestor cîştiguri. Ridica­ din întreprinderi, în vederea gă­
asigure creşterea cîştigurilor altă categorie. In sfîrşit, sala­ el este încadrat în categoria lui tarifar în cadrul cî.ştigului în categorii tarifare superioare, rea greutăţii specifice a salariu­ sirii celor mai potrivite mijloace
muncitorilor şi lichidarea unor riul tarifar stabileşte nivelul de coresp unzătoare. Presupunînd total a scăzut continuu, ajun- pentru !a se asigura şi pe aceas­ lui tarifar în cîştigul total pînă pentru descoperirea şi folosirea
deficienţe din practica salariză­ salarizare a muncitorilor pe oră că coeficientul de creştere a gînd să reprezinte actualmente tă oale un tarif mal ridicat, in­ la 75—85 la sută va asigura o rezervelor interne ale produc­
salariului tarifar pentru catego­ 5? la sută în industria metalur­ dependent de calificarea reală a fustă diferenţiere a salariilor în ţiei şi pentru crearea bazelor
rii şi normării. sau pe zi. ria a 5-ia este de 1,8, iar sala­ gică, 50 la sută în ramura muncitorilor. raport cu calificarea, importan­ sănătoase ale creşterii continue
In industria socialistă aplica­ Pentru a înţelege mai bine riul tarifar al categoriei l-a sticlă şi ceramică, 48 la sută în ţa ramurei şi condiţiile de mun­ a cîştigurilor muncitorilor.
este 10 lei, înseamnă că salariul Nivelul scăzut al salariilor ta ­ că şi va deveni un stimulent
rea sistemului socialist de sala­ organizarea sistemului tarifar, industria constructoare de ma­ rifare a determinat o slăbire a puternic pentru ridicarea’ califi­ Studiind ou atenţie practica
rizare se face pe baza sistemu­ să luăm un exemplu. Sa presu­ zilnic al strungarului din exem­ disciplinei de salarizare, salarii­ cării profesionale şi creşterea salarizării şi normării, muncito­
lui tarifar şi a normării muncii. punem că într-o ramură indus­ plul nostru este de 18 lei (lOx şini. le fiind în multe cazuri mărite productivităţii muncii. rii, tehnicienii şi inginerii pot'
In esenţă, sistemul tarifar ţine trială prin reţeaua tarifară în 1,8). Acesta este salariul tarifar şi trebuie să vină cu propuneri
seama de aspectul calitativ al vigoare sînt stabilite 8 catego­ Care sînt efectele acestei si­ Este de observat că, odată ou oare să asigure organizarea cît
activităţii muncitorului, stabilind rii. Tot reţeaua tarifară stabileş­ zilnic pentru îndeplinirea nor­
salariul în funcţie de calificarea te şi coeficienţii de creştere a mei de producţie. In cazul în tuaţii nesaţisfăcătoare în dome­ ridicarea salariilor tarifare, de­ mai justă a salariilor tarifare
salariului de la o categorie la
acestuia. în timp ce normele ţin niul organizării salariilor tari­ vine necesară, în foarte multe şi a normării. Acesta va contri­
seama de latura cantitativă a
fare? In primul rînd trebuie a- cazuri, şi îmbunătăţirea şi sim­ bui la realizarea unui non avînt
producţiei. Cu alte cuvinte, un alta. De exemplu, în ramura pe
rătat că datorită disproporţiei plificarea reţelelor tarifare şi a în dezvoltarea industriei, odată
muncitor cîştigă mat bine atunci oare am luat-o noi în conside­
dintre salariile tarifare şi cîşti- indicatoarelor tarifare de califi­ cu ridicarea continuă a bunăstă­
cînd este încadrat într-o cate­ rare, pe baza aplicării coefi­
care. Practica a ar ăts»t că reţe­ rii celor ce muncesc.
gorie tarifară superioară, care cienţilor de creştere a salariilor

corespunde unei calificări mai de la o categorie la alta, sala­

înalte, precum şi atunci cînd de­ riile cresc într-o anumită pro­

păşeşte norma, adică atunci porţie de la o cotegorie la alta.

cînd din punct de vedere canti­ astfel că salariul pe care îl pri­

tativ dă o producţie mai mare meşte un muncitor care execută

decît cea planificată. In felul a- o lucrare de categoria 8-a, este