Page 46 - 1957-04
P. 46
Pag. 4 DRUMUI SOCIALISMULUI Nr. 728
FllÎOPilO occidentale continuă acţiunile subversive D eclaraţiile făcute la Pekio S ăp făm îna de solâdarlfaie
şi de spionai împotriva ţărilor de democraţie populară
de Secretarul general al Partidului Socialist Japonez cu poporul algerian
PRAGA 13 (Agerpres). — au încercat să treacă graniţa pe recunoaştere al siguranţei sta- PEKIN 13 (Agerpres) Chi bui la înţelegerea şi întărirea SIRIA construcţiilor au manifestat îm
na nouă anunţă: La 12 aprilie relaţiilor de prietenie dintre potriva războiului din Algeria.
CETEKA anunţă: In ultimul fundul unor rîuri de frontieră - tului şi au urmat »unsuri pregă a sosit la Pekin într-o misiune DAMASC 13 (Agerpres)'. Joi au avut loc numeroase gre
de prietenie o delegaţie a P ar cele două ţări ale noastre“ — Postul de radio Cairo trans ve de scurtă durată pe şantiere
timp, serviciile de spionaj ale îmbrăcaţi în haine speciale de titoare de spionaj sub conduce tidului socialist japonez con a spus Asunuma. mite o ştire a agenţiei MEN le de construcţii, în cadrul căro
dusă de Asunuma, secretar ge care anunţă că Federaţia sindi ra au fost votate moţiuni de
puterilor occidentale încearcă să scafandru. rea americanilor pe insula Tai- neral al partidului. Referindu- Iii continuare Asunuma a ară catelor oamenilor muncii din protest.
se la scopul vizitei, Asunuma tat că partidul socialist japo Siria a lansat un apel cu oca
trimită în Cehoslovacia cît mai Mulţi spioni au fost arestaţi van. a declarat că partidul doreşte zia săptămînii solidarităţii cu Biroul Uniunii departamenta
mulţi agenţi în scopuri subversi atunci cînd au încercat să trea Pe locul unde au aterizat nez, va iniţia în rîndurile po poporul algerian. Apelul cheamă le a sindicatelor C.F.T.C. din
ve. Dar cu sprijinul populaţiei, să contribuie la dezvoltarea re porului o largă mişcare de ma pe toţi muncitorii să sprijine Departamentul Isere a votat o
organele securităţii de stat ale că frontiera terestră. Printre a- spionii au fost găsite un aparat laţiilor comerciale şi culturale mişcarea de eliberare naţională rezoluţie în oare cere încetarea
R. Cehoslovace reuşesc cu suc de radioemisie american, carabi japono-chineze şi la înlătura să pentru restabilirea relaţii din Algeria şi să se solidarizeze imediată a războiului din Alge
ces să-i facă inofensivi. Aceasta oeştia sînt agenţii serviciului de ne, revolvere, grenade, paraşute, rea piedicilor oare stau în ca lor diplomatice între Japonia şi cu poporul algerian care este ria.
o dovedeşte expoziţia organiza spionaj american J. Seghin, B. lea normalizării relaţiilor din China. victima unei campanii de exter
tă la Bratislava, oare ilustrează muniţii etc. tre cele două ţări. minare din partea forţelor im Adunarea generală a studen
Joska, S. Şosina şi alţii. ? Asunuma a condamnat inten perialiste. „Lupta poporului al ţilor facultăţii de ştiinţe din
? „Vrem să facem un schimb ţia guvernului englez de a face gerian, se spune în apel, este Strasbourg a adoptat o noţiune
BERLIN 13 (Agerpres). — liber de opinii cu conducătorii experienţe cu bomba cu hidro lupta tuturor popoarelor arabe cerînd să se pună capăt repre
Chinei şi să discutăm proble gen în insula Christmas. „Toţi şi cauza muncitorilor algerieri siunilor împotriva poporului al
metodele şi mijloacele de care PEKIN 13 (Agerpres). China Agenţia ADN anunţă noi ac me importante privind înţele sîntem pentru interzicerea folo este cauza tuturor muncitorilor gerian.
gerea reciprocă pentru a contri sirii şi experimentării tuturor arabi“. In încheiere apelul expri
se folosesc serviciile de spionaj Nouă anunţă: La 12 aprilie, di ţiuni provocatoare ale organiza bombelor atomice şi cu hidro mă convingerea că datorită so Luînd cuvîntul la Beaurepere
occidentale pentru trimiterea de recţia securităţii publice din pro ţiilor de spionaj şi diversioniste gen“ — a declarat Asunuma. lidarităţii arabe cauza justă a (Departamentul Isere)1, Hussel,
vincia Guandun a anunţat că vest-germane îndreptate împo Algeriei va învinge aşa cum a primarul socialist al oraşului
spioni în Cehoslovacia. învins Egiptul în lupta sa îm
Majoritatea celor arestaţi sînt recent la frontiera provinciilor triva R.D. Germane. potriva agresiunii imperialiste. Vienne, fost deputat şi preşedin
foşti patroni, speculanţi, crimi Guandun şi Guansi a fost lichi La 12 aprilie, pe teritoriul
nali, care au fugit la timpul lor dat un grup de agenţi înarmaţi sectorului democrat al Berlinu FRANŢA te al consiliului general din de
în străinătate (în Germania ^oc americano-ciankaişişti, alcătuit lui au căzut 2 baloane cu 'mani Nasser va vizita R.P. Chineză
cidentală, Austria şi în alte ţări) din 5 oameni. Dintre aceştia, 4 feste provocatoare. Alt balon cu partamentul Isere, a declarat 3
şi oare au fost apoi recrutaţi de au fost ucişi în timpul schimbu manifeste a avariat acoperişul
organele diferitelor servicii de lui de focuri, iar unul a fost a- unei case în localitatea Mar- PEKIN 13 (Agerpres). — a declarat că este posibil ca în „In Algeria ne găsim în faţd
zari (regiunea Potsdam). China Nouă anunţă. oursul verii preşedintelui Nasser
spionaj occidentale. Pentru a se restat. unei mişcări considerabile care
strecura peste graniţă, ei au în Acesta din urmă, Huan Li Răspunzînd unei întrebări să viziteze China.
cercat toate mijloacele. Astfel, Sin, a declarat că grupul sus puse cu prilejul unei conferinţe „In momentul de faţă, a de este aprobată de întreaga popu
menţionat a fost pregătit şi lan
spionul englez M. Dostal a fost sat în China de pe bordul unui Planuri de expansiune de presă oare a avut loc lia clarat ambasadorul, se fac pre
paraşutat din avion, M. Waya avion de către serviciul de spi americane în Africa
a ajuns pe calea aerului din Pekin, ambasadorul Egiptului în gătiri în vederea apropiatei vi PARIS I3 de la coresponden laţie din Africa de nord..,
Germania occidentală în regiu onaj american. Membrii acestui WASHINGTON 13 (Ager R. P. Chineză, Hassan Ragas, zite“.- tul Agerpres. La chemarea miş Poporul algerian luptă pentru
nea Plzen cu ajutorul unui ba grup de spioni aparţineau unei pres). Continentul african ocupă cării pentru pace, vineri s-a des independenţa sa... Continuarea
lon. Spionii americani I. Mi- organizaţii de spionaj cian- un loc tot mai important în pla Din lupta muncitorilor şi ţăranilor făşurat în Franţa ziua de pro acestui război duce la dezinte
kusz, G. Tabrea şl B. Bartonka, kaişiste — aşa-zisul birou de nurile Statelor Unite de exploa sud-vietnamezi test împotriva atrocităţilor să- grarea unităţii spirituale a
vîrşite in Algeria de colonialiş Franţei. Sîntem la capătul efor
tare a resurselor umane şi mi tii francezi. tului financiar, iar „pacificarea“
Poporul indonezian sprijină noul nerale din regiunile rămase La chemarea C.G.T. în întrea
încă neexplorate.
HANOI 13 (Agerpres). TASS de demonstraţii şi greve ale ga ţară muncitorii din industria s-a dovedit falimentară“.
guvern condus de dr. Diuanda In cursul unei şedinţe cu uşile a n u n ţă : DupF cum relatează muncitorilor de la diferite între
închise a Comisiei de credite a
Camerei Reprezentanţilor, Willi- ziarul „Nhandan“, în Vietnamul prinderi şi plantaţii de cauciuc Pentru desfiinţarea restricţiilor
de sud se extinde lupta munci care cereau mărirea salariilor în
DJAKARTA 13 (Agerpres) cerea organizaţiei politice Mur- am Rountree, secretar de stat ad în comerţul în China
junct, a cerut creditele necesare torilor şi ţăranilor pentru drep raport cu costul vieţii şi crearea
TASS a n u n ţă: In legătură cu ba din Indonezia a dat publici pentru crearea unui „birou a la-
formarea noului guvern indo tăţi” la 11 aprilie o declaraţie turile lor împotriva acţiunilor unor condiţii normale de mun LONDRA 13 (A gerpres).— desfiinţarea restricţiilor asupra
nezian, ziarul „Harian Rakjat“ în care sprijină întrutotul pro facerilor africane“. Rountree a samavolnice ale autorităţilor lui că. Cele mai mari greve au avut Lionel Harper, luînd cuvîntul în comerţului cu China.
precizat că acest birou se va o- Ngo Dinh Diem. loc Ia Saigon unde au încetat seara zilei de 11 aprilie cu pri
a publicat o declaraţie a asoci gramul noului cabinet. cupa de tot continentul african lucrul 3.000 de muncitori por lejul realegerii sale ca preşedin După cum relatează ziarul
aţiei ţăranilor indonezieni care cu excepţia Algeriei, Egiptului Potrivit datelor incomplete, tuari, 2.000 de muncitori de la „Yorkshire Post“ Harper a de
numără 3.700.000 de membri. Ea aprobă de asemenea nu si Sudanului. numai în cursul primelor 3 luni întreprinderile comunale etc. te al asociaţiei industriaşilor clarat că în ultimele 12 luni cu
mirea prof. Prijono în postul ale acestui an au avut loc 50 proprietari de uzine constructoa sprijinul Ministerului Comerţu
„Un guvern care este împo de ministru al Culturii şi In- Agenţia United Press anunţă re de maşini agricole, a cerut
triva dominaţiei imperialiştilor
şi asigură dezvoltarea naţiona văţămîntului. In declaraţie se că în cursul viitorului an fiscal, lui au fost trimise în China ca
lă, se spune în declaraţie, poa arată că prof. Prijono este mem care începe la 1 iulie, noi con
te fi sigur de sprijinul majori bru al organizaţiei politice sulate americane vor fi deschise încă o născocire a faimoasei comisii mostre peste 300 de tractoare şi
tăţii poporului, inclusiv al ţă Murba şi reprezentantul ei în în Madagascar, Africa Ecuafo- 700 de unelte agricole, în va
ranilor“. adunarea constituantă. rială franceză şi Nigeria. „pentru cercetarea activităţii antiamericane“ loare de 700.000 de lire sterli
Asociaţia îşi exprimă speran NEW YORK 13 (Agerpres) gaturi cu „Metropolitan muzic profesori ai şcolii erau cornu ne. Aceasta reprezintă o slăbire
Potrivit relatărilor presei, school“, unde .studiază în pre- njştj_ a vechilor restricţii în comerţ,
ţa că cabinetul va fi consec Populaţia italiei se opune creării Comisia Camerei Reprezentam zernt aproximativ 400 de elevi, Afară de aceasta comisia a dar „desfiinţarea totală a res-’
vent în îndeplinirea acestui pro Profesorilor acestei şcoli li trîcţfilor, a spus el, este abso
tjjor pentru cercetarea activită- interogat pe cunoscutul critic lut necesară şi cît se poate mai
gram. de b a ze m ilita re a to m ic e ţii antiamericane se îndeletoi- s-.au pus tot felul „de întrebări curînd dacă vrem să concurăm
ceşte in prezent cu „cercetarea provocatoare, care, după cum muzical progresist Sidney Fin- pe bază egală cu toţi acei care
penetraţiei comuniste în dome- scria ziarul „New York Post“, doresc să facă comerţ cu China“.
niul muzicii“. ilustrează în mod clar „totala kelstein, pe compozitorul Wa-
ignorantă" a anchetatorilor. ----- oOo------
DJAKARTA 13 (Agerpres) ROMA 13 (Agerpres) După blocului Atlanticului de nord, In faţa comisiei, care îşi ţine lingford °of>r-ccRhh,,ieegssgt¦trreeer,ied,Tiişinnints,setpptrrueuaai,mll,De'canovtnied-
China Nouă anunţă : Condu- cum se anunţă din Roma, la care a avut loc recent la Was şedinţele în clădirea tribuna Pentrn a face „convmgătoa '" ,cen’ Ce profituri a obţinut
întrunirea celor 15 şefi de sta hington, s-a hotărît instalarea lului din Folley Square din lor de percuţie.
te majore din ţările membre ale unor baze atomice în regiunea re acuzaţiile“ aduse persona în 1956
Veneţia, în mod special la Ve- „Royal Dutch Shell“
rona şi Vincenze. Un prim „de New York,_ au fost citaţi com lului şcolii, Comisia a citat un Intr-o declaraţie a corpului
Declaraţiile lui Gaitskell taşament mobil atomic ameri pozitori, interpreţi, profesori, informator plătit care a lucrat de profesori ai şcolii muzicale
can“, care va fi instalat în a- precum şi Allan Boot, acompa la „Metropolitan muzic school“. „Metropolitan muzic school“
ccastă regiune, va fi dotat cu niatorul lui Paul Robson. Ma El a „declarat ou multă bună sînt demascate adevăratele in
despre dificulfăfile economice ale A ngliei proiectile teleghidate cu focos joritatea celor interogaţi au le- voinţă că directorii şi mulţi tenţii ale comisiei. Chemînd la
atomic, şi cu tunuri atomice.
LONDRA 13 (Agerpres) La tembrie 1949, în ajunul deva interogatoriu pe profesorii şco
12, aprilie, liderul partidului In legătură cu .aceasta Adu
laburist englez Gaitskell a luat lorizării. narea partizanilor păcii din S. U. A . IN A RM EA ZA lii noastre şi pe membri condu ^ LONDRA 13 (Agerpres). —
cuvîntul la Congresul Sindica regiunea Veneţia, întrunită la cerii, se spune în declaraţie, Grupul de societăţi petrolifere
Un alt aspect important al Verona, a lansat un apel că
telor scoţiene care are loc la situaţiei economice îl constitu tre toate forţele iubitoare de pa noul wermacht cu arma atomica comisia Camerei reprezentan „Royal Dutch Shell“ a anunţat
Rothesay. ie, după părerea lui Gaitskell, ce cerîndu-le să intervină pe ţilor pentru cercetarea activită că profiturile lor nete pe anul
faptul că în decursul ultimilor lîngă guvernul italian în ve BERLIN (Agerpres). — rii „problemelor extrem de ur ţii antiamericane născoceşte un 1956 s-au cifrat la 180 milioane
Gaitskell s-a ocupat de situ 2 ani producţia a rămas ne derea împiedicării traducerii în TASS a n u n ţă: Ziarul „Neues gente ale înarmării cu arme a- pericol, care, chipurile, ame de lire sterline faţă de 160 mi
aţia economică a Angliei care Deutschland“ relatează că în tomice a bundeswehrului“. Şe ninţă ţara noastră şi încearcă lioane de lire sterline în anul
în prezent este- departe de a fi schimbată. Anul treout produc fapt a acestei hotărîri. De ase noaptea de 9 spre 10 aprilie la dinţa consiliului apărării a avut 1955, adică au crescut cu 12 la
Bonn a fost convocată pe neaş loc la cîteva ore după sosirea să descopere o activitate sub- sută. O bună parte din sporirea
strălucită. ţia Angliei a fost chiar res- menea partizanii păcii din re generalului Heusinger, care s-a vershă acolo unde nu există.
Referindu-se, printre altele, trînsă cu aproape l la sută. teptate o şedinţă a Consiliului Comisia vrea să treacă pe mu profiturilor se datoreşte creşterii
giunea Veneţia cheamă în ape Apărării condus de cancelarul înapoiat dintr-o călătorie în zicieni pe „lista neagră“. To
la situaţia rezervelor de aur şi In continuare, Gaitskell s-a Adenauer şi din care fac parte S.U-A. preturilor unor produse petrolri
dolari ale Angliei, Gaitskell a referit la creşterea continuă a lul lor la interzicerea experien tuşi noi sîntem ferm decişi să
spus că ele se ridică în pre scurnpetei. Măsurile economice toţi miniştrii din guvernul R.F. In timpul şederii sale în ne continuăm munca. fere vîndule de „Royal Dutch’
zent la circa 1.400 milioane de luate de guvern, a spus vorbi ţelor cu arma nucleară, la în
torul, ignorează total revendi Shell“.
dolari — de fapt mai puţin de- cările păturilor sărace ale po cetarea cursei înarmărilor şi la
cît în cea mai grea perioadă pulaţiei şi în special pe ale Germane avînd vreo legătură S.U.A., continuă ziarul, Heu
celor mai săraci. desfiinţarea blocurilor militare.
a deceniului trecut — în sep- cu crearea armatei şi cu înar singer a avut consfătuiri cu
marea. Această şedinţă neaştep conducătorii americani ai car IL3fc. --D nm .
tată a fost consacrată discută- tierului general al N. A. T. O.
pentru problemele înarmării a- 15 ŞI 16 APRILIE 1957
tomice. Heusinger a fost che
ALEGERI A Mii de tineri francezi mor în mat în S.U.A. printr-un ordin SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Algeria, iar contribuabilul fran special- După ce s-a înapoiat în
Aşezată în nordul Africii, pe In legătură cu desfăşurarea in ţara noastră ca şi in întreaga lume ţ cez e nevoit să plătească impo Germania occidentală el s-a în- DEVA: Garnizoana nemuritoare; strada Barska; LONEA: Canalul Vol-
ţărmurile Mării Mediterane, cu . a ^ăptămlnii de solidaritate cu lupta poporului algerian împotriva colo- zite sporite pentru purtarea unui tîlnit imediat cu ministrul Apă ALBA 1ULIA: Evadaţii ; APOLDU ga-Don; ORAŞTIE: Căluşeii; PETRO-
imense bogăţii naturale şi cu > nialismului, pentru independenţă naţională, mai mulţi cititori ai ziarului război străin de interesele po rării Strauss. îndată după în DE SUS: Povestea şoimilor albaştri; ŞANI: Ţar şi dulgher; SEBEŞ: Tre
o importantă poziţie strategică, ţ nostru ne-au cerut să publicăm un documentar despre Algeria. Răspun- porului francez. trevederea lor a fost convocat BARU MARE: Furtuna Echinocţiului; nul merge spre răsărit; TEIUŞ: Este
Algeria a constituit din cele mai ţ dem dorinţei cititorilor. Consiliul Apărării. BRAD: Omul din umbră; HAŢEG: vinovat Ed. Martin; ZLATNA: Salta-
vechi timpuri un punct de atrac Lupta împotriva acestui răz Artistă cu orice preţ; ILIA: Cei 5 din nat; HUNEDOARA: Sadco.
ţie pentru cei ce doreau să acu boi criminal se desfăşoară cu in In continuare se arată că în
muleze profituri uriaşe. Fiind o tensitate în întreaga Franţă, iar aceeaşi noapte la Departamen SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
ţară agrară, Algeria, a consti în aceste zile, la chemarea Fe
tuit pentru stăpînitorii ei o imen fa agricolă cultivabilă a ţării se ducerea Partidului Comunist din deraţiei Sindicale Mondiale, a- tul Presei şi Informaţiilor al Luni 15 aprilie 1957. Programul 1. de dimineaţă; 9,00 Muzică din opere")
să bază agrară de materii pri află în mîna colonialiştilor euro Algeria. In 1954 s-a format un ceastă luptă a cuprins opinia guvernului de la Bonn s-a re 6,00 Muzică uşoară; 6,25 Jocuri popu- 10,00 Din muzica popoarelor; 11,05
me care, deşi obţinute cu preţul peni, 3.000.000 băştinaşi suferind Front al eliberării naţionale re publică din întreaga lume. Po marcat o activitate febrilă cu lare romîneşti; 6,45 „Iar la şcoală“; Muzică de estradă; 11,39 Folclorul în
unor eforturi supraomeneşti ale de foame. Pentru 10—12 ore de unind forţele patiiotice care au porul romîn sprijină cu căldu scopul de a pregăti prin presă 7,35 Din cîntecele şi jocurile popoa creaţia compozitorilor; 12,20 Muzică
populaţiei indigene, luau drumul lucru, muncitorii agricoli pri pornit cu arma în mînă la lupta ră lupta dreaptă a eroicului po relor; 8,00 Muzică uşoară; 8,15 Emi populară romînească; 13,05 Concert de
metropolelor. 6 largă răspîndi mesc un salariu de mizerie. pentru cucerirea libertăţii. Aproa por algerian şi, prin mitinguri o „campanie de liniştire a popu siune sportivă; 9,00 Muzică simfonică; prînz; 16,45 Din cîntecele popoarelor;
re cunoaşte în Algeria cultiva pe o jumătate din teritoriul Al le care nu Ioc în prezent în în laţiei“. Ziarul „Neues Deutsch- 9,30 „Ştiinţa învinge“; 10,00 Muzică 18,15 Să învăţăm limba rusă cîntînd:'
rea plantelor cerealiere, legume Localnicii sînt lipsiţi de cele geriei se află astăzi sub contro land“ subliniază că guvernul de cameră; 10,35 Muzică de estradă; „In barcă“ de Hrenikov; 18,35 Muzică
ie, strugurii ca şi bumbacul, tu mai elementare drepturi demo lul forţelor patriotice. treaga ţară, îşi manifestă soli vest-german se teme că îngrijo 11,03 Concert de muzică din opere; populară; 19,10 AAelodii de muzică
tunul şi alte plante. In ceea ce cratice. In alegerile pentru par rarea provocată de înarmarea 12,10 Concert de prînz; 14,00 Muzică uşoară preferate de dvs.; 19,45 Răs
priveşte industria, ea e slab dez lamentul francez votul unui eu Autorităţile militare franceze daritatea deplină cu această ca bundeswehrului ou arma atomi uşoară romînească; 16,15 „Concert pundem ascultătorilor; 19,55 „Noapte
voltată, o importanţă locală mai ropean este egal cu voturile a incearcă să înăbuşe mişcarea de pentru copii"; 18,15 Concert de estra bună, copii": „Din aventurile lui Chio-
mare avînd extracţia de mine nouă localnici. Această politică eliberare din Algeria cu ajutorul uză nobilă şi invincibilă — li că poate să dea naştere unei dă; 19,10 Cîntece cerute de ascultă dino“ de Marcello Adgigli şi Gabriel-
reuri, fosfaţi, cărbuni, zinc, discriminatorie e practicată şi celor mai sîngeroase metode. In „mişcări de protest fără prece
plumb etc. timpul aşa numitelor operaţii de bertatea şi independenţa. dent“.
în ce priveşte alegerile pentru „curăţire" slnt nimicite sate în
Acum peste o sută de ani, organele conducătoare locale. C. MACOVEi ----- oOo-----
Algeria a intrat sub dominaţia tregi, au loc execuţii în masă.
Franţei, dominaţie care a dus Din punct de vedere ad-tiv, Întreaga populaţie, fără deose S.U . A. înarmează forţele tori; 19,30 Muzică uşoară; 19,45 Răs la Parca; 20,00 Concert: „Vis de dra
popuiaţia băştinaşă a ţării (în Algeria face parte din teritoriul bire de vîrstă şi sex, este supusă pundem ascultătorilor; 20,55 Muzică goste“; 22,30 Balade şi jocuri popu
prezent aproape 8.000.000 locu represaliilor. Din 1954 şi pînă N.A.T.O. cu proiectile uşoară italiană; 21,10 „Părinţi şi co lare romîneşti; Programul II. 14,03
Franţei, fiind condusă de un gu pii", 21,25 Din comoara folclorului Muzică uşoară romînească; 18,05 Cu
itori) la ultima limită a mize vernator general numit de pre în prezent colonialiştii francezi teleghidate nostru. Programul II. 15,15 Arii şi riozităţi filologice de Grigore Băjena-
riei şi aservirii. Cei 1.000.000 şedintele Franţei. Cele mai im au exterminat peste 300.000 de duete din operete; 16,45 Melodii cu ru; 18,25 Cîntă Francisca Verini şi
portante oraşe ale ţării sîn t: patrioţi alegerieni iar alte mii PARIS 13 (Agerpres). TASS noscute de muzică uşoară; 17,30 Mu Nicu Stoenescu; 18,55 Sfatul medicu
de europeni care populează Al Alger, Ovem, Constantine. au fost aruncaţi în lagăre de anunţă: Consiliul uniunii Atlan zică populară; 18,10 Noi înregistrări lui: Otitele la copii; 19,00 Din cîn-'
geria (fiind localizaţi mai ales concentrare. Guvernele franceze ticului de nord a anunţat la 12 de muzică uşoară romînească; 18,55 tecele prieteniei între popoare; 19,45
în Alger — capitala ţării) ex Condiţiile grele de viaţă şi aprilie că Statele Unite şi-au Sfatul medicului: Astenia de primăva Muzică instrumentală; 21,05 Din cele'
ploatează sîngeros populaţia in mizerie au făcut ca populaţia care se succed (de oricare nu luat obligaţia să. doteze în acest ră: 19,00 Muzică vocală; 19,15 Teatru mai cunoscute melodii populare ro-’
digenă. 80 la sută din suprafa- Algeriei să pornească o luptă anţă ar fi ele nu fac economii an forţele armate ale blocului
susţinută pentru libertate şi in nici de oameni şi nici de bani N.A.T.O. cu proiectile teleghida
dependenţă care a cunoscut un pentru a înăbuşi lupta pentru
avînt deosebit după cel de-al libertate a patrioţilor algerieni. te. Reprezentantul american în la microfon: „Pescăruşul". Adapta« mîneşti; 21,40 Muzică uşoară; 23,15
doilea război mondial sub con
Consiliul N.A.T.O., Perkins, a radiofonică după piesa lui Anton P. Concert de noapte.
Cehov; 23,30 Concert de- noapte. Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
declarat că aceste proiectile, te
leghidate au şi fost alocate unor Marţi 16 aprilie 1957. Programul I. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 22,00;
ţări, cum ar fi de pildă An 6,25 Muzică distractivă; 7,35 Concert 23,52 (programul I): 14,00; 16,00;
glia. 18,00; 20,00: 21,00; 23,00.
Redacţia şi administraţia ziarului şir. 6 !Aafiie nr. 0,' Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA