Page 47 - 1957-04

Bun sosit în regiunea noastrăPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI
Ärtui IX. Nr. 730
Recepţia oferită 1rs cinstea delegaţiei
guvernamentale s o v ie tic e
Luni seara preşedintele Consiliului
de Miniştri al R.P. Romîne, tovarăşul
Chivu Stoica, a oferit o recepţie în
clădirea Consiliului de Miniştri în
cinstea delegaţiei guvernamentale a
U.R.S.S. în frunte cu A. A. Gromîko,
ministrul Afacerilor Externe, conducă­
torul delegaţiei, şl G. K. Jukov, ma­
reşal al Uniunii Sovietice, ministrul
Apărării.
La recepţie au luat parte tovarăşii:
Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al
C.C. al P. M. R., general de armată
Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Mlron
Constantinescu, Alexandru Moghioroş,
Ştefan Voitec, Alexandru Bîrlădeanu,
vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­
niştri, Gheorghe Apostol, Nlcolae
Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, general
colonel Alexandru Drăghici, Constan­
tin Pîrvulescu, membri ai biroului po­
litic al C.C. al P.M.R., Dumitru Co-
llu, Leonte Răutu, membri supleanţi
ai biroului politic al C.C. al P.M.R.,
general colonel Leontin Sălăjan, mi­
nistrul Forţelor Armate, Gr. Preoteasa,
ministrul Afacerilor Externe, VI.
Gheorghiu, secretar al C. C. al
P.M.R. acad. prof. dr. C. I. Parhon,
preşedintele A.R.L.U.S.-ului, acad. prof.
Traian Săvulescu, preşedintele Acade­
miei R. P. Romîne, Justinian Marina,
patriarhul bisericii ortodoxe romîne,
miniştri, membri ai C.C. al P.M.R.,
conducători ai instituţiilor centrale şi
ai organizaţiilor obşteşti, generali şi
ofiţeri superiori ai forţelor noastre
armate, şefii cultelor, oameni ai ştiin­
ţei, artei şi literaturii, ziarişti romîni
şi străini.
Au participat şefi ai misiunilor di­
Yeşfi din regiune
OOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOCOOooooooooooooooooo
Co nc ur s de i novaţ i i
Cabinetul tehnic al Ateliere­
lor C.F.R. Simeria desfăşoară
o activitate rodnică. Acest lucru
e dovedit de numărul mare de
propuneri de inovaţii care se
depun la cabinet. Numai de la
începutul acestui an s-au făcut
24 de propuneri din care 2!
PRIMUL AVANS BĂNESC OOOOOOO'
Membrii gospodăriei agricole
colective „înfrăţirea“ din satul
Leşnic, raionul Iliia, au hotărît
să împartă trimestrial avansuri
băneşti. Respectîndu-şi hotărî-
rea, la începutul lunii aprilie ei
au împărţit primul avans bă­
nesc în valoare de 6 lei la zi-
muncă.
In contul 500 şi 501
Hotărîţi să facă din zilele
estivalurilor măreţe sărbători
ale muncii, păcii şi prieteniei,
:înăra' generaţie a raionului
daţeg, a trecut la o serie de
îcţiuni.
Mobilizaţi de organizaţiile
J.T.M., tinerii de la fabrica de
marmeladă au colectat 8.000
cg. fier vechi dintre care 4.000
cg. le-au şi predat I.C.M. Hu-
îedoara, iar cei de la coopera-
iva „Ţara Haţegului“ au pre­
lat şi ei 3.000 kg. metale vechi,
mpreună cu cei de la U.R.C.C.
inerii de la cooperativa „Ţara
daţegului“ s-au angajat să
colecteze 300 borcane.
La diferitele acţiuni obşteşti
;i de organizaţie au păşit şi
nembrii organizaţiilor U.T.M.
le la sate. Ulemiştii din satul
/ălişoara au colectat pînă acum
Î.000 kg. fier vechi cei din O-
îaba Ponoare participă activ
a construirea localului desti-
lat şcolii. Ioan Curelar. Sabin
îărboni, Leon Opruţ şi Ioan
jheorgbeoni din Berthelot au
onstruit o grupă de întrajuto-
are în scopul de a ajuta bă-
rînii şi văduvele în muncile
!e primăvară.
Pionierii unităţii din Rîu-
îărbat au colectat pînă acum
»00 kg. fier vechi, 25 sticle de
! litru şi 15 borcane.
Toate sumele realizate din
alorificarea metaieior, a sticle
or şi a borcanelor, precum şi
ele rezultate din serbări şi în-
Miercuri 17 aprilie 1957
plomatice acreditaţi la Bucureşti: am­
basadorii R.P.D. Coreene — Den Em,
R. P. Bulgaria — Stoian Pavlov,
R.P.F. Iugoslavia — Nikola Vujano-
vicl, R. P. Albania — Miha Lako,
R. P. Chineze — Ke Bo-nian, Uniu­
nii Sovietice — A. A. Epişev, R. Ce­
hoslovace — Ivan Rohall — Ilkiv,
R.P. Ungare — Ferenc Keietl, R.D.
Germane — Georg Stibi; miniştrii Su­
ediei — Rolf Sohlmann, Franţei —
Picrre Francfort, Egiptului — Hussein
Chawky, Marii Britanii — A. A. Dud-
ley, Israelului — Arieh Harell, în­
sărcinaţii cu afaceri ai Austriei —
Albert Filz, Elveţiei — Gotlieb Gut,
Belgiei — Jean Leroy, însărcinaţii cu
afaceri ad. interim ai Argentinei —-
J. Medoro Delfino, Turciei — Mustafa
Kayagii, Finlandei — Matti Pyykko,
R. P. Polone — Stanislaw Rogulski,
R.D. Vietnam — Phung Manh Cung,
Statelor Unite ale America — H.
Bortlett Welles, Italiei — Roberto
Cerchione, Danemarcei — Niels
Haugsted, Greciei — Nicolaos Dia-
mantopoulos şi alţi membri ai corpu­
lui diplomatic.
in cursul recepţiei tovarăşii A. A.
Gromîko şl G. K. Jukov s-au între­
ţinut cordial cu tovarăşii dr. Petru
Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu
Stoica, acad. C. I. Parhon, acad. Tra­
ian Săvulescu şi alţii.
Tovarăşii Chivu Stoica, general co­
lonel Leontin Sălăjan, A. A. Gromî­
ko şi mareşalul Uniunii Sovietice
G. K. Jukov au rostit toasturi.
Recepţia s-a desfăşurat într-o at­
mosferă de caldă prietenie.
s-au şi aplicat, celelalte 3 fiind
încă în studiu.
In cinstea zilei de 1 Mai, ca­
binetul tehnic a iniţiat un con­
curs de inovaţii, în cadrul că­
ruia, în afară de 'recompensele
obişnuite, se vor acorda şi „dife­
rite premii. Pînă în prezent au
şi fost prezentate 3 propuneri.
Familia colectivistului Con­
stantin Ştef care a efectuat 170
zile-muncă, a primit 1.020 lei.
Sume asemănătoare au mai pri­
mit colectiviştii Aurel Crişan,
Ioan Stoica, Ioan Neacşu şi alţii.
IOAN ŞTEF
corespondent
Teren pregătit...
Pînă în prezent, pe 10 din
„loturile festivalului“ existente
în cadrul raionului, a fost
transportat gunoiul necesar, au
fost executate arăturile şi pen­
tru însămînţarea lor s-a colec­
tat cantitatea necesară de să-
mînţă. La fel au fost pregătite
pentru însămînţatul legumelor
şi zarzavaturilor, loturile festi­
valului patronate de către uni­
tăţile pioniereşti. Pînă acum ac­
ţiunii luate de pionierii din Vi­
nerea, de a lucra cîte 5 ari, i-au
răspuns 7 unităţi pioniereşti din
şcoli de 7 şi 4 ani.
...şi boabe însămînţate
Utemiştii din Pui (secretarul
organizaţiei Miron Boa-riu) au
fost mereu fruntaşi acţiunilor
dedicate festivalurilor. Ei n-au
dezminţit faptele nici de data
aceasta. Pe suprafaţa^ de 1 ha..
pe care o deciaraseră „lot al
festivalului“, ei iau cărat peste
50 de care de gunoi. Pe tere­
nul gunoit s-au putut vedea a-
poi tinerii Pavel şi Petru Mara,
Ioan şi Dan Matei, Ioan Pau,
Nicolae Costea şi alţii iuonnd
cu plugurile, iar o zi m aM îr-
ziu pe Puv Andrei cu semănă­
toarea.
Lotul festivalului din Pui e
acum însămînţat cu porumb.
Pregătiri
cultural-artistice
La 28 aprilie şi 5 mai a.c.,
va avea loc în întregul naion,
4 pagini 20 bani Oaspeţi dragi de peste hotare so­ cd succes de Partidul Comunist împotriva asupritorilor, împotriva ex­
sesc astăzi printre noi. O delegaţie a Francez, ploatării capitaliste, împotriva fascis­
Comitetului Central al Partidului Co­ mului şi a războiului. Lupta poporu­
munist Francez — alcătuită din to­ După război, ca şi in timpul răz­ lui francez pentru încetarea răz­
varăş/! Waldeck Rochet, George boiului, lupta clasei muncitoare şi a boaielor din Vietnam şi Algeria, că­
Frischman, Marcel Servin, membri tuturor forţelor vil ale poporului, lăuzită de Partidul Comunist Fran­
ai Biroului Politic, Madeleine Vin- strînse în jurul Partidului Comunist cez, acţiunile curajoase împotriva mi­
cent, Roland Leroy, membri ai Co­ Francez, pentru apărarea independen­ litarismului renăscut în Germania
mitetului Central — venită în R.P.R. ţei şi onoare! patriei lor, nu a în­ occidentală şl a altor maşinaţiuni
pentru a se întîlni cu conducătorii cetat o clipă. ale forţelor negre ale războiului, a
Partidului Muncitoresc Romîn, va vi­ fost necontenit urmărită cu admira­
zita şl regiunea noastră. Prieteni sinceri al Uniunii Sovie­ ţie, solidaritate şl mîndrie de poporul
tice şi al ţărilor de democraţie popu­
lară, militînd neobosit pentru o po­
TELEG R A M A Cu multă dragoste şi bucurie in- litică de pace şl prietenie cu toate nostru.
tîmpinâ membrii de partid, oamenii popoarele lumii, comuniştii şl toţi oa­
Către Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R. muncii din regiunea Hunedoara, pe menii muncii francezi demască cu Rodnică va fi întîlnirea dintre re­
Consiliul de Miniştri al R. P. R. reprezentanţii celui mal puternic par­ tărie şi curaj politica de forţă şl de prezentanţii Partidului Comunist
tid al Franţei, ai poporului care a aservire a Intereselor naţionale ale Francez şl Partidului Muncitoresc
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn născut o Raymonde Dlen, un Henry Franţei, faţă de imperialismul ame­ Romîn în întărirea prieteniei şi soli­
Martin şi alţi nenumăraţi vajnici şl rican promovată de cercuri reac­ darităţii dintre popoarele francez şi
BUCUREŞTI. ţionare aflate la conducerea ţării. romîn, în interesul mişcării munci­
curajoşi militanţi pentru pace şi in­ toreşti internaţionale.
Dragi tovarăşi, dependenţă. Oamenii muncii din regiunea noas­ Fiecare cetăţean este fericit să
Cetăţenii regiunii noastre cunosc tră împărtăşesc dragostea întregului
Vă exprimăm mulţumirea noastră pentru felicitările 'şi nostru popor, legat prin nobile sen­ ureze oaspeţilor francezi „bun sosit
urările dv. frăţeşti trimise cu prilejul sărbătorii noastre na­ bine lupta eroică a maselor mun­ timente de prietenie de poporul fran­ în regiunea noastră" şl succes în
ţionale, cea de-a Xll-a aniversare a eliberării Ungariei. citoare franceze împotriva ocupan­ cez, prietenie cimentată de-a lungul lupta curajoasă pe care Partidul Co­
ţilor hitlerlşti, organizată şi condusă veacurilor prin lupta comună dusă munist Francez o duce pentru feri­
In ultimii 12 ani poporul ungar a obţinut rezultate în­ cirea Franţei şl a poporului ei.
semnate în munca sa de constr uire a socialismului. Forţele con­
trarevoluţionare sprijinite de că tre imperialismul străin au vrut Depunerea Deschiderea şcolii de partid de 6 luni
să nimicească cuceririle noastre socialiste şi să arunce din nou de către R. P. R.
poporul nostru în robie. Ieri, ia avut loc deschiderea leninistă a membrilor săi şi ne­
a instrumentelor şcolii de partid de 6 luni de pe cesitatea de a acumula în a-
Uniunea Sovietică şi celela Ite ţări socialiste, credincioase de ratificare a statutului lingă Comitetul regional de oeastă perioadă cît -mai multe
principiului internaţionalismului proletar, au acordat poporului Agenţiei internaţionale partid. cunoştinţe ideologice.
ungar ajutor în înăbuşirea putchului contrarevoluţionar. pentru energia atomică
Cu această ocazie, tovarăşul Tot ieri a fost predată prima
Poporul ungar mulţumeşte poporului frate romîn pentru WASHINGTON 15 (Agerpres). La Rudolf Balasz, şeful secţiei de lecţie intitulată: „învăţătura
ajutorul dezinteresat material şi moral pe care i l-a acordat 12 aprilie a.c. Silviu Brucan, minis­ propagandă şi agitaţie a Comi­
în înlăturarea marilor greutăţi cauzate de contrarevoluţie. S-a trul R.P.R. în S.U.A., a depus la de­ tetului regional de partid, a vor­ ¦marxist-leninistă despre parti­
confirmat din nou trăinicia colaborării prieteneşti dintre po­ partamentul de stat instrumentele de bit cursanţilor despre irrtpor- dul de tip nou“. „P.M.R. partid
poarele ungar şi romîn care contribuie la continua înflorire a ratificare de către R.P.R. a statutului ţa pe care o acordă partidul
ţărilor noastre, la întărirea uni tăţii lagărului socialist şi • la Agenţiei internaţionale pentru energia înarmării ou învăţătura marxist- marxist-leniinist al aliasei mun­
succesul luptei noastre pentru apărarea păcii. atomică.
citoare din ţara noastră”;
Prezidiul Republicii Populare Ungare Republica Populară Romînă este a
Consiliul de Miniştri al R. P. Ungare 5-a ţară care a ratificat acest statut. S.M.T. Orăştie şi-a realizat planul
Comitetul Central Provizoriu al In numărul 729 al ziarului nostru arătat că mecanizatorii de la S.M.T,
Partidului Muncitoresc Socialist Ungar s-a publicat o informaţie în care s-a Orăştie şi-au realizat planul din cam­
pania de primăvară, pînă la data de
Situaţia însămînfărîSor ECHIPA DE TIMPLARI LA LUCRU 8 aprilie a.c. în proporţie de 83 la
sută.
de primăvară O notă telefonică primită la redac­
ţie în ziua de 16 aprilie a.c., ne face
Insămînţările de primăvară sînt în cunoscut că Ia data de 15 aprilie,
plină desfăşurare în toate regiunile mecanizatorii de la S.M.T. Orăştie
ţării. Culturile din epoca I-a au fost şi-au realizat planul campaniei de
însămînţate aproape în întregime, ră- primăvară în proporţie de 100 la sută.
mînînd suprafeţe mici de însămînţat
în unele raioane din regiunile Su­ Fruntaşi pe staţiune sînt mecaniza­
ceava, Bacău şi regiunea Autonomă torii Mihăilă Avram, cu o realizare de
Maghiară. 242 la sută, Nicolae Tărtărean, cu 185
la sută şi Viorel Cimpoieru cu 176 ia
Pînă la 10 aprilie s-au făcut însă- sută.
mînţări de primăvară pe o suprafaţă
de peste 2.600.000 ha., adică 42 la
sută din plan. Cele mai avansate la Măresc producţia
însămînţări sînt regiunile Craiova,
Stalin, Piteşti şi Hunedoara care au DE VASE EMAILATE
realizat planul în proporţie de 76 la
sută, 57 la sută, şi respectiv 53 la In secţia emailiaj, ia uzinei
sută. „Victoria“ Căian, lucrează pu­
ţini muncitori, dar harnici şi
In ultimele zile s-a început ' masiv stăruitori în muncă. Colectivul
însămînţarea porumbului. Pînă acum acestei secţii se străduieşte să
au fost însămînţate cu porumb peste mărească zi de zi producţia de
1 milion ha. Numai între 5 şi 10 a- vase emailate.
prilie s-au însămînţat peste 500 mii
ha. In acelaşi timp au continuat intens Ei au reuşit oa peste planul
arăturile, grăpatul şi cultivaţia ară­ celor 14 zile din luna aprilie, să
turilor de toamnă s-au executat în emaileze 1.500 kg. vase şi 3.600
proporţie de 86 la sută, iar grăpatul kg. piese sanitare.
semănăturilor de toamnă care nece­ In cadrul 'Combinatului ra­
sită această lucrare este pe termi­ ional de producţie din Alba In îniîmpinarea celei de-a 87-a aniversări a naşterii
nate. Iulia, la secţia de tîmplârie nr.
2, se produce mâbilă pentru lui V. /. Lenin
Ploile căzute în ultimele zile au îm­
bunătăţit mult condiţiile de lucru şi bucătării.. TRĂSĂTURI PREŢIOASE
au favorizat vegetaţia culturilor de In clişeu : Echipa de tîm-
toamnă ,iar în unele raioane s-au
creat condiţii pentru însămînţarea cul­ plari condusă de tov. Vinerisor,
turilor din epoca 11-a. din care fac parte tov. Ioan
Fiorea, Aurel Jurcă şi Ioan
(Agerpres). Gyutai — la locul de muncă.
r » - p - « - o - o - o - r o - o - 9 - i - » - * - Q - o o o - o o-®* ...Lucrurile se întîmplau la îmbunătăţirea vieţii la sate. — Totul se va aranja, tată.
Probabil că înţelegeţi singuri
deal şi valea-i vale“, „Vară, sfîrşitul anului 1921. Soseam El a spus : că am coborît deja mult spre
vară-primăvară“, „Vecină dra­ voi de la înălţimile noastre,
gă vecină“, „Pe drumul Bana­ la Moscova la cel de al IX-lea Vouă, delegaţi fără de par­ mai ales anul acesta. Acum
tului“ şi altele, îşi vor găsi in­ Congres al Sovietelor pe în­ tid, care aţi venit aici din
terpretarea la cei mai buni so­ treaga Rusie ca delegat din mijlocul poporului, vă revine este rîndul vostru să vă ridi­
lişti vocali cum sînt: Natalia obligaţia să ascultaţi atent tot caţi la noi şi vei vedea că pes­
Dobrescu din Berthelot, Aronuţ partea guberniei Kostroma. te cinci ani totul se va aranja.
Drăghici din Măceu, soţii Ma-
faza intercomunală a concursu­ ria şi Gavril Ibănescu din Să­ Intr-una din zilele congresu­ ce se spune la congres şi să A doua oară l-am văzut pe
laşul Inferior, Ioan Vinţan V. lui un membru al Comitetului transmiteţi veridic cele văzute Vladimir Ilici la tribuna con­
lui artistic iniţiat în cinstea din Băieşti şi alţii. La fel dan­ Executiv central pe întreaga şi auzite alegătorilor voştri. gresului. Aici mi se părea de­
Festivalului Mondial, la care vor surile maghiare, sovietice, ro- ja cu totul alt om. Pe cît pă­
participa echipele de dansuri, mineşti şi minunatul „Dans ţi­ Rusie al celei de a 8-a legis­ După cuvîntarea lui M.I.Ka- rea la conferinţa noastră, a
formaţiunile de cor, solişti vo­ gănesc“ vor fi executate de re­ laţii, ţăranul Petruşkin, a pro­
cali şi instrumentişti a peste pus delegaţilor fără de partid linin au urmat nenumărate celor fără de partid, „Tatăl
60 de cămine culturale. Printre numita echipă de dansuri a plîngeri împotriva autorităţi­ nostru al mujicilor", atît pă­
cooperativei „16 Februarie“. să se întrunească la Kremlin lor locale. Fiecare a vorbit rea la tribuna congresului
cele cu programe bogate amin­ conducătorul tuturor oameni­
tim căminele culturale din Pui, Alte pregătiri pentru a disputa problema nu­ despre judeţul său, aproape
Sarmisegetuza, Livadia, Baru lor muncii. M-a uimit atunci
Mare, Demşuş şi Berthelot. In In cinstea festivalurilor: raio­ mirii unui delegat din cei fără despre satul său. cît de bine cunoaşte nu numai
cadrul festivalului regional, vor nal, regional şi a Festivalului
prezenta de asemeni, bogate Mondial, organizaţiile U.T.M. de partid în Comisia agrară. Vladimir Ilici, fără să spu­ situaţia mondială, ci şi căile
programe, brigada artistică de din instituţiile şi întreprinderile pe care Rusia trebuie să pă­
agitaţie şi echipa de dansuri a oraşului Haţeg au luat măsuri Cum oamenii veniţi din nă vreo vorbă scria repede. şească pentru a găsi o ieşire
cooperativei „16 Februarie“, pentru procurarea şi confecţio­ din situaţia extrem de dificilă
orchestra de mandoline a coo­ narea de lozinci pe pî-nză, pe toate colţurile Rusiei, nu se Se părea că din cele spuse pe atunci.
perativei „Ţara Haţegului“, co­ hîrtie, ori scrise cu şablonul,
rul şcolii medii mixte, fanfara cunoşteau deloc, mult timp fără nici o noimă el culegea A treia oară am reuşit să-l
căminului cultural şi corul confecţionarea de drapele roşii, văd pe Vladimir Ilici în tim­
Sfatului popular orăşenesc, a- tricolore, albe şi albastre. n-am putut să desemnăm pe ceva foarte important. pul celei de a patra sesiuni
cestea toate numai din oraşul
Haţeg. Membrii organizaţiei U.T.M. candidaţii pentru această co­ Profitînd de un moment re­ a Comitetului Executiv cen­
de la U.R.C.C. vor confecţiona, misie. Fiecare propunea pe lativ liniştit, m-am adresat tral pe întreaga Rusie.
Spicuiri din cîteva
în dimensiuni mari, insigna ce­ cîte cineva, cunoscut numai lui M.I.Kalinin şi i-am sp u s: Am luat loc foarte aproape
repertorii de el. Ne trataţi prea delicat, nu de Ilici. Cînd Vladimir Ilici
lui de al Vl-Iea Festival Mon­ s-a apropiat puţin de partea
Corul sfatului popular oră­ dial al Tineretului şi Studenţi­ In timpul acesta a intrat în intenţionaţi oare să faceţi co­ în care ne aflam noi, ţăranii,
şenesc a înscris, pe lîngă re­ cameră M.I.Kalinin şi totul munişti din noi ? cineva a remarcat:
pertoriul său obişnuit, încă trei lor pentru Pace şi Prietenie ce
cîntece: „Imnul F.M.T.D.“, „Sub va avea loc la Moscova, iar cei s-a limpezit deodată. L-am ru­ Mihail Ivanovici n-a răs­ Ilici se străduieşte să fie şi
al păcii stindard“, şi „Noi te gat să prezideze conferinţa. puns nimic. Am crezut că n-a aici' mai aproape de mujici.
cîntăm tinereţe“. de la „Ţara Haţegului“ vor auzit cuvintele mele.
După două-trei minute a (Din culegerea „Amin­
Soliştii vocali ai căminului confecţiona pe aceleaşi dimen­ venit Vladimir Ilici. Noi ne-am Vladimir Ilici însă s-a în­ tiri despre Vladimir Ilici“
cultural Rîu de Mori. vor cînta care va apare în Editura
la Festivalul regional cîntece siuni insigna F.M.D.T. pierdut imediat, dar salutul tors repede spre mine şi pri- de stat pentru literatură
c a : „Aseară vîntul bătea“, politică cu prilejul celei
„Trece-n fiecare seară“, iar al­ Tot la U.R.C.C. s-au consti­ simplu, blînd al lui Ilici ne-a vindu-mă fix a sp u s: de-a 87-a aniversări a
tele vor fi interpretate din frun­ naşterii lui V.I. Lenin).
ză şi acordeon. Jocurile „Ca în tuit două echipe care perma­ încurajat. — Nu te face comunist,
sat la noi“ şi „Ca la nuntă“- în nent se vor îngriji, în cadrul
executarea echipei de dansuri Vladimir Ilici a luat loc la tată. Tot timpul curăpim par­
vor demonstra arta şi obiceiu­ oraşului, de munca de agitaţie masă şi a început să scrie tidul de comunişti făcuţi. Şi
rile satului de la poalele Re­ ceva în carnetul său. nu ştiu în ce măsură vom re­
tezatului. închinată festivalurilor. uşi să âbţinem o curăţire de­
M.I.Kalinin a vorbit pe plină. Este suficient că sînteţi
Cîntece!e populare: „Cînd e- Peste tot, muinca în cinstea scurt despre scopurile confe­
ram pe Ialomiţa“, „Dealu-i
festivalurilor e dominată de în­ rinţei noastre. cetăţeni cinstiţi care ne înţe­
sufleţire, dragoste, şi entuziasm Apoi Mihail Ivanovici a leg şi acesta este deajuns pen­
tineresc. spus că puterea centrală cu­ tru a construi o viaţă nouă.
noaşte foarte bine situaţia l-am răspuns
F. PETRE
grea a ţăranilor şi această pu­ — La noi la sate nu se o-
tere face tot ce este posibil în bişnuiesc nici pe departe cu
actualele condiţii grele pentru noul mod de viaţă...