Page 48 - 1957-04

Pag. 2
Din experienţa gospodăriilor
agricole fruntaşe
Pianul nostru de muncă pentru lunile a p rilie -iu n ie 1957
Datorită sprijinului primit din par­
tea organelor de partid şi de stat,
gospodăria noastră colectivă s-a întă­
rit şi s-a dezvoltat necontenit, iar re­
coltele obţinute de pe tarlalele colec­
tivei au întrecut cu mult pe cele do-
bîndite de ţăranii individuali. Anul
trecut, de pildă, am recoltat în medie
la hectar 2.100 kg. orz şi peste 3.000
kg. porumb boabe. In mare parte,
obţinerea acestor recolte se datoreşte
faptului că, în campania de primă­
vară, ne-am organizat în aşa fel mun­
ca încît am reuşit să executăm toate
Denumirea lucrării
(suprafaja şi cultura)
Curăţitul şi grăpatul păşunilor şi'
fîneţelor naturale pe o suprafaţă de
15 ha.
| Semănarea porumbului hibrid pe su-
!prafaţa de 45 ha.
Plantarea verzei şi guliilor pe o su­
prafaţă de 1,10 ha.
Praşila I-a la ceapă pe 1 ha.
Praşila Il-a la ceapă pe 1 ha.
îngrijirea răsadurilor de legume din
răsadniţe.
Făcut biloane pentru irigat la gră­
dina de legume pe 3 ha.
Plantarea suprafeţei de 3 ha. cu
ardei, roşii şi vinete.
Praşila I-a la cartofii de vară pe
1 ha.
Praşila I-a la varză de vară şi
gulioare pe 1,10 ha.
I Praşila I-a la mazărea dulce pe
10,60 ha.
i Prăşit morcovi şi pătrunjel pe 0,40 ha. 27—30 IV.
1 Praşila Il-a la grădină pe 4 ha. 2 0 -3 0 IV
| Praşila IlI-a la grădină pe 4 ha.
Recoltat legume
Praşila I-a la floarea-soarelui pe
2 ha.
Praşila I-a la sfeclă furajeră pe 4 ha. 5 - 9 V.
Praşila I-a la cartofii de toamnă 2Q 2f. ^
pe 5 ha.
Plivit I la cerealele de toamnă pe
32 ha.
— 42 ha. manual
— 40 ha. cu erbicide
Plivit I cerealele de primăvară pe
27 ha.
Coasa I-a la lucernă pe 36 ha.
— 18 ha. mecanic
— 18 ha. manual
Coasa I-a la trifoi pe 26 ha.
Praşila I-a la porumb pe 45 ha.
Praşila Il-a la floarea-soarelui
pe 2 ha.
Praşila 11-a la porumb pe 45 ha.
Praşila II la sfecla furajeră pe 4 ha.
Plantat varză de toamnă pe 1 ha.
Plantat tutun pe 2 ha.
Praşila I-a la tutun pe 2 ha.
Praşila Il-a la tutun pe 2 ha.
Sapa mare la vie pe 3 ha.
Stropit I la vie
Plivit I la vie
Stropit Ii la v*e
Praşila I-a la vie
Stropit 111 la vie
Plivit II la vie
Stropit IV la vie
| Transportat pietriş şi piatră din rîu
i cu camionul gospodăriei — 400 m.c.
j Intensificarea muncii de lămurire 1
! pentru atragerea de noi membrii
Organizarea întrecerii socialiste în­
tre echipe, va fi urmărită şi popu­
larizată
Nepăsare faţă de munca
culturală
Căminul cultural din comun-a mesc cu un asemenea stil de mai just asupra felului de muncă şi i întreaga gamă a formelor şi tăţii.
Sîntămaria Orlea, raionul Ha- muncă.
.cg, mai bine de un an nu des- Intr-un fel asemănător se pre­ trebui să se scrie, trebuie să re- ( pentru a stîrpi din rădăcini re­ (lăsînd la o parte realizarea o reflectă destul de clar „Ob­
făşoară nici un fel de activita­ zintă lucrurile şi la căminul cul­ cunoaştem că adevăratele albine lele ce mai există în comporta­ lor în cazul de fată aceasta, servatorul“.
te. Directorul căminului, tov. tural din satul Bulzeştii de Sus, le-au luai-o înainte. Din aceasiă rea diferiţilor inşi, o găseşti în­ interesînd mai puţin) nici ele
Constantin Popescu, un bun cu­ raionul Brad. Aici, munca echi­ cauză, articolul cel mai proaspăt truchipată în viaşnioul „Obser­ nu iartă.
noscător al „regulamentului de
organizare şi funcţionare a că­
minelor culturale de la sate“,
uită să pună în aplicare acest
regulament, aşa cum uită să în­
tocmească şi planul de muncă al
căminului. Dar, tov. director „nu
uită“ de a încasa drepturile ee-i
revin după funcţia ce o deţine.
Amintim tov. Constantin' Po­
pescu şi secţiei deînvăţămînt şi
cultură a Sfatului popular raio­
nal Haţeg că cetăţenii comunei
Sîntămăria Orlea nu se mulţu­
D R U M U L S'O C / A U S M U L U I Nr. 730
irvMitaaBWWAoaMiAor.-»« » o t i
Şcoala din sat Dincolo de paravanu unor
va fi ridicată prin
autoi impunere acuzaţii - T
1
Aşa au hotărît în cadrul adu „...In concluzie, felceriţa Maria tratamentul unora şi că pe unii îi Nouă în muncă, lipsită
nării generale locuitorii din sa Vlad e o !ată mofturoasă, supărăcioa- refuză chiar, aşa cum s-a întîmplat de expe- 1
tul Nucşoara, raionul Haţeg. să, ce nu se împacă cu critica” — a cu Leodor Munleanu şi cu Eleonora
Intrucît şcoala veche nu mai încheiat discuţia iov. Petre Popescu, Zgircea. Alţii susţin că uşile punctu­ rienţă, la începui străină, felceriţa ^
corespunde dezvoltării satului, preşedintele Sfatului popular din co­ lui sanitar stau mai mult încuiate,
lucrările agricole la vremea potrivită cu rat şi curăţit din timp. Acest lucru, ea va fi folosită ca local pen­ muna Riubărbat. iar felceriţa plecată la dispensarul din Riubărbat n-a ştiut şi n-a fost -j
şi în condiţiile cerute de agrotehnică. ne-a dat posibilitate ca însămînţările tru cooperativă şi în curînd, din din Pui.
din epoca I să le terminăm cu mult autoimpuneri, va fi ridicată o Alţii, dimpotrivă, sînt de altă pă­ îndrumată de nimeni cum trebuie să j
Invăţînd din experienţa anilor tre­ înainte de termenul fixat. şcoală nouă. Cetăţenii au pre­ rere. Să lăsăm totuşi să vorbească Tot neglijent face de-altfel şi con­
cuţi, noi ne-am pregătit temeinic gătit deja materialul lemnos şi faptele. trolul igienei copiilor de la şcolile se poarte. Pe unii i-a luat aspru, )
pentru a asigura şi în campania de Pentru ca lucrările ce trebuie exe­ cărămida. De asemenea, a fost elementare din comună. După unu,
primăvară a acestui an, buna desfă­ cutate în lunile aprilie, mai şi iunie aprobată suma de 7.500 lei pen­ Cine-i şi de unde este... feiceriţei Maria Vlad nu i se poate i-a repezii chiar, sau i-a neglijat. J
şurare a lucrărilor agricole. Pregăti­ să se desfăşoare în bune condiţiuni şi tru începerea lucrărilor. Pînă atribui nici un merit.
rile în vederea acestei campanii le-am să fie cunoscute de fiecare colectivist, la deschiderea cursurilor din Maria Vlad s-a născut in anul Fără îndoială, vina acestor fapte o
început îndată după întocmirea pla­ consiliul de conducere al gospodăriei, anul 1957—1958, noul local de 1938. Tatăl — din Săscior, raionul Din aceasiă cauză, felceriţa din
nului anual de producţie. Printr-o a întocmit un plan de muncă pe în­ şcoală va fi dat în folosinţă. Sebeş — este muncitor forestier la Riubărbat nu se bucură de ştima noariă Maria Vlad. Toi aşa de vino-
bună organizare a muncii, în scurt treaga perioadă amintită mai sus, care U.l.L. Sibiu. După primul an de şi încrederea unora din oficialUăţile
timp, întregul utilaj agricol proprietate este afişat la loc vizibil. In curînd şcoală, mama elevei moare. N-a a- comunei. văii sini insă şi cei din jurul ei, io- j
obştească a fost revizuit şi reparat. juns să-şi mai vadă fiica, îmbrăcată
La fel şi seminţele necesare le-am pro­ Iată cum arată planul nostru de va fi ferm inafă In halat alb. ... şi care-i adevărul uarăşii de ia Sfatul popular comunal, 1
muncă:
monografia safului Absolventă a Şcolii medii tehnice In munca sa, Maria Vlad a avut de pildă, care comentează faptul că T
? medicale din Sibiu, Maria Vlad pri­ şi mai are încă o serie de lipsuri care
Prin specificul său Sălaşul Su­ meşte repartiţia pentru punctul sani­ nu trebuie trecute cu vederea. Fap­ felceriţa n-a respectai orarul. Dar
Amintesc că în gospodărie avem o perior, raionul Haţeg a trezit in­ tar din comuna Riubărbat, raionul tul că Leodor Munteanu a trebuit să
singură brigadă mixtă, compusă din 4 teresul locuitorilor, în ce priveş­ Haţeg. Aplicarea cunoştinţelor teore­ meargă din Riubărbat la medicul din . aceşti tovarăşi în timpul Iernii n-au -j
echipe (trei echipe pentru cultura mare te trecutul, aspectul geografic, tice, greutăţile vieţii, munca pentru Pui, dovedeşte acest lucru. Toi ade­
şi una pentru grădina de legume). climia, precum şi întreaga evolu­ apărarea sănătăţii oamenilor din sa­ vărat e că nil răspunde la timp cînd deschis niciodată uşa punctului sâni- -j
Toate culturile sînt împărţite în mod ţie de-a lungul veacurilor. Pentru tele aparţinînd comunei Riubărbat, o l se solicită ajutorul. Acestea sînt
egal celor trei echipe care lucrează o informare justă şi mai ales aşteptau pe proaspăta felceriţă. lucruri ce nu trebuie să caracterizeze tar pentru a vedea că soba n-are ]
în cultura mare şi fiecărei echipe i pentru complectarea cunoştinţe­ conduita unul cadru sanitar şi cu atît
s-au repartizat cîte 2 atelaje, (cu ex­ lor despre această aşezare, un In septembrie 1956 şi-a luat în mai mult a unuia tînăr. Din acest burlane şi că focul nu se face, căci )
cepţia celei de la grădină, căreia i colectiv în oare intră cai miai primire postul. punct de vedere, felceriţa din Rîubăr-
s-a repartizat numai un singur ate­ vîrstnici locuitori ai satului şi bai, va trebui să se corecteze. nu erau lemne. 1
laj). Atît culturile, cît şi atelajele sînt învăţătorii, va cerceta toate e- Ce se spune...
predate pe bază de proces verbal. liemenitele monografice ale satu­ Totuşi unele situaţii şl fapte sînt Sezisat de lipsa lemnelor la pune- j
lui. Rezultatele vor fi cuprin­ Despre felceriţa Maria Vlad se denaturate. Pare a fi complect uita­
Data executării Cine răspunde Pentru a cunoaşte ce s-a lucrat în- se într-o broşură ce va fi difu­ vorbesc multe. Se spune, de pildă, că tă purtarea feiceriţei Maria Vlad, tul sanitar, secretarul Sfatului popu- ^
2 IV—8 IV. Nicolae Muntiu tr-o zi, membrii consiliului de condu­ zată apoi locuitorilor. nu prea vorbeşte frumos, că neglijează care în toamna trecută n-a cunoscut
cere, împreună cu şefii de echipe şi ce-i oboseala, atunci cînd în satul Iar comunal a rămas „rece" ca şl -j
brigadierul, ţin o scurtă şedinţă de lu­ ANDREI NASTASE -rorespondent Serei trebuia combătută epidemia li­
cru în fiecare seară. Cu această oca­ nei paralizii infantile. S-a făcui apoi punctul sanitar. Oare cei de la Sfa- )
zie se consemnează într-un carnet prea mult caz şl de aşa-zisele „plim­
ceea ce s-a lucrat în ziua respectivă, bări" ale iov. Maria Vlad. Realita­ tul popular cred că tratamentul sau 1
precum şi lucrările ce urmează a se tea esie că felceriţa n-a părăsit pos-
face în ziua următoare. Acest carnet tul decît alunei cînd comitetul raio­ consultaţia unui bolnav se putea face 1
ne este de mare folos, atît consi­ nal U.T.M. o invita periodic ia pre­
Ion Limbeanu şi liului de conducere, cît şi colectiviş­ gătirea propagandiştilor. Şi apoi în in frig? De condiţiile de muncă şt 1
Nicolae Muntiu tilor. Cu ajutorul lui, consiliul de con­ Riubărbat sînt oameni pe deplin
1 5 -2 0 IV. ducere are posibilitatea să urmăreas­ mulţumiţi de felul cum i-a ajuial felul cum îşi desfăşoară munca nu j
că mai uşor mersul lucrărilor. Fiind felceriţa. Ziua şi noaptea, pacienţii:
în permanenţă în biroul preşedintelui,, F.caterina Cojocarii, Valeria Nistor, s-au preocupat nici forurile sanitare j
colectiviştii care din anumite motive Maria Neagil şi mulţi alţii, au
6— 10 V. Maria Farcaş şi nu cunosc ce lucrează echipa lor şi primii asistenţă medicală. superioare şi nici unul din activiştii )
Elisabeta Zinca vin după ce colectiviştii au plecat la
cîmp, din acest carnet pot afla locul Atunci care-i adevărul in legătură Comitetului raional U. T. Ai. Haţeg, 1
de muncă, fără să întrebe pe nimeni. pu purtarea, cu lipsurile şi bine înţe­
10—20 IV. les cu meritele pe care totuşi le are deşi pe tov. Maria Vlad in călită- .j
10—20 V. Controlul executării lucrărilor pre­ aceasiă fată 7
1» văzute în planul de muncă, precum şi te-ai de secretară a organizaţiei -]
1» îngrijirea animalelor şi a atelajelor, Părerea noastră
este exercitat de către membrii con­ U.T.M., aceştia o vizitau des, U tra- j
siliului de conducere. Aşa de exem­
plu, Ion Limbeanu, răspunde de sec­ sau sarcini sau o trăgeau la răs- 1
torul zootehnic, Qheorghe Ordean, care
1—30 IV. Maria Fărcaşiu pundere peniru unele probleme de ^
organizaţie. Felceriţa n-a găsii pc -j
nimeni care să-i înţeleagă necazurile )
1 5 -3 0 IV.
Ion Limbeanu si bucuriile ei. 1
T
Putem spune că în mare parte pur- 1
3—20 V. Maria Fărcaşiu tarea Măriei Vlad, neîncrederea in cei ^
din jur, este consecinţa dezinteresului j
Maria Fărcaşiu manifestat de aceştia, faţă de munca )
Elisabeta Zinca
28—30 IV şi viaţa ei. 1
2 5 -2 8 IV. * Oare faptul că-n timpul liber o -j
fată de 18 ani se duce la bai, unde -j
are o comportare bună, este o aba- ]
W /ere ? Desigur că nu / Atunci de ce )
19—20 IV. tovarăşii de la Sfatul popular coma- 1
ii nai fac caz de acest lucru ? După J
părerea lor ar însemna ca Maria -j
Y Vlad să fugă de tot ce-i tineresc, •]
Y plin de viaţă, să se închidă in pune- 1
Iul sanitar şi să nu-t părăsească de- 1
cit cu constmţăminlui lor.
1 0 -2 5 VI.
încep de la 20 Y Afirmaţiile unora că felceriţa Maria '|
mai Vlad ar fi un eiemeni cu care de-a- )
T. Sântei, I. Tecău cum nu se mai poate face nimic şi J
2 9 -3 0 IV. şi S. Luca că trebuie îndepărtată din muncă, j
Y este şi secretarul organizaţiei de bază, Maria Vlad a venit la Riubărbat sînt complect greşite. Spunem acest -j
ti răspunde de buna îngrijire şi folosire de pe băncile şcolii. Examenul vieţii lucru fără iecună c-am greşi. Ea poa- j
a atelajelor, iar Elisabeta Zinca, de avea să-l dea în faţa unei comisii, ie deveni un cadru bun.
| Nicolae Muntiu şl grădina de legume. Spitalul veterinar din Al ba lulia a început să func­ ce se deosebea mult de aceea care
ing. A. Albu ţioneze numai în luna Iunie a anului trecut. In scurtul timp o examinase ta şcoala din Sibiu. Cei La îndrumarea ei însă pe drumul
Buna organizare şi planificare a care s-a scurs de atunci şi pînă în prezent, personalul peste opt suie de pacienţi perindaţi cel bun trebuie să conlribuie întreg j
muncii îi determină pe colectivişti să tehnic care deserveşte acest spital, a efectuat aproape 1.400 pe la punctul sanitar a! comunei în
5— 15 V. participe regulat la lucru. Dînd toată tratamente la animale. cele cîteva. luni ce s-au scurs de la colectivul ce-o înconjoară, cit şi cei ^
5— 12 V. atenţia bunei organizări a muncii, sosirea ei la Riubărbat, aveau să fie
sîntem hotărîţi ca toate lucrările să In clişeu tov. dr. Ştefan Singalievicl In faţa microscopului, care-i coordonează munca. )
caută să stabilească precis trata meniul unei maladii.
DOINA ARDF.l.EANU
1 5 -2 5 V. Nicolae Muntiu le executăm în perioadele optime. In mult mai pretenţioşi. PETRE FARCAŞIU
20—30 V. Ion Limbeanu felul acesta sîntem siguri că şi în a-
cest an vom obţine de pe tarlalele Sărbătorire prin muncă -J J J U U J i / y-rJi —f V— ) c
1—8 VI. gospodăriei noastre colective, recolte
sporite la hectar. Femeile muncitoare din raionul lila, preocupărilor din activitatea zilnică li N O TA
întîmpină sărbătoarea solidarităţii In­ s-au alăturat acum alte obiective:
N1COLAE FARCAŞIU ternaţionale a celor ce muncesc cu deschiderea cursurilor de croitorie, în­ De n-ar mai fi
preşedintele G.A.C. „Drumul noi şl însemnate succese în activi­ frumuseţarea satelor, înscrierea de
T. Sântei, I. Tecău lui Lenln“ — Sebeş tatea lor. Treburilor gospodăreşti şi noi membri în G.A.C. şi întovărăşiri S-iau strîns mulţi cetăţeni lia vedea totuşi filmul. Nici a doua
şi S. Luca agricole, amenajări de paturi calde Dîncu Mare, raionul Orăştie, seară, nici a treia şi nici în ur­
20—30 V. pentru legume etc. pentru a viziona filmul „Curg a- mătoarea seară nu au putut însă
pele tulburi“, ce urma să ruleze viziona filmul. Cauza ? Aceeaşi !
O „albină" leneşă Primele rezultate au şi fost obţinute. la căminul cultural. Sala a fost Aparatul nu funcţionează de mai
Astfel, In comuna Buruiene încă 5 plină pînă la refuz, filmul a so­ multă vreme. Secţia învăţămînt
7—9 VI. Y familii s-au înscris în întovărăşire. sit, dar nu pornea grupul elec­ şi cultură a sfatului popular ra­
Tovarăşa Letiţla Bernadt a reuşit să trogen. S-a sucit şi s-a învîrtit
2 0 -3 0 VI. 1» Citeam mai dăunăzi în „Cartea ceput lucrările prevăzute în etapa lămurească 6 familii din Dobra, care tov. Florin Feneşan, dar păs de-i ional Orăştie cunoaşte lucrul a-
stuparului" că pentru a aduna 1 kg. a doua. au mărit suprafaţa întovărăşirii cu dă de urma defecţiunii la motor. cesta, dar măsuri pentru repara­
1 - 5 VI. de miere, albinele trebuie să culea­ încă 5,90 ha. leren. La Lăpuşnic, ca Nu mergea şi pace. rea lui... să ia alţii.
1 - 5 VI. 1» gă nectarul din 2 milioane flori de Oare aceasiă „familie"... ce răs­ rezultat al muncii depuse de tov. Ma­
5— 10 V. Maria Fărcaşiu salcîm, sau 7,5 milioane flori de tri­ punde de bunul mers al gazetei de ria Barna, Lucreţia Costea, Carolina In prima seară oamenii iau păs­ Asemenea situaţii iar fi bine
Nicolae Muntiu foi roşu şi că in medie o albină vi­ stradă nu are şi un aii „cîmp”... Minulescu, Olivia Moise şi altele, au de n-iar f i !
zitează timp de un minut 24 de de unde să adune material pentru fost amenajaţi peste 120 m.p. paturi trat biletul şi după 2 ore de aş­
flori. gazetă ? Noi le-am recomanda să calde pentru răsadniţe. In preajma zi­ Nu sînteţi de aceeaşi părere,
2 0 -2 5 V. V publice un material privind slaba lei de I Mai se va deschide un curs teptare au plecat acasă cu gîn­ tovarăşi din cadrul secţiei învă-
De hărnicia albinelor şi a modu­ aciivitate pe care o desfăşoară în de croitorie cu 25 participante şi va tămînt si cultură de la Orăştie?
2 5 -3 0 VI. V lui lor de trai mi-au readus din nou prezent căminul cultural din Roş­ fi organizat un bazar; banii ce vor dul că în seara următoare vor
pînă la 6 IV. aminte cîteva albine din comuna caţii, despre faptul că tinerii rezulta din vînzarea obiectelor la a-
T. Sântei, I. Tecău Rocşani, raionul Ilia, care dădeau U.T.M.-işti de aici nu au urmat e- cest bazar v,/r fi întrebuinţaţi pentru
şi S. Luca zor cu strînsul polenului şi a necta­ xemplul ailor tineri de a lucra lo- procurarea diferitelor cadouri pentru
rului din viorelele şi brebeneii îm­ luri ale Festivalului, de faptul că copii.
10—12 V. Y prăştiaţi pe dunga unui şanţ. munca desfăşurată în comună pen­ (®uaîntu( earei-pondm tilor
1 8 -2 0 V. Y SILVIA TOMA
20—22 V. Y Tot cu gîndul la ele, am ajuns corespondentă O brigadă de tineret
2 2 -2 5 V. la sediul sfatului popular al comu­
2 - 4 VI. V nei, în faţa căruia, parcă anume tru lărgirea şi întărirea sectorului Pe tinerii brigăzii a Il-a de pe lor de muncă. Tocmai se stră-
10— 15 VI. pentru a da posibilitatea conti­ şantierul naţional bluming din dulău să toarne cît mai bine
Y nuării reflectărilor mele, am zării socialist în agricultură, esie slabă grinzile din prefabricate, lungi
Y Hunedoara, i-am găsit lia locul
etc. GH. LUPAN de 12 metri.
v-O "\ " J
16— 18 VI. •1 gazeta de stradă intitulată frumos : „OBSERVATORUL“ DIN Din discuţie în discuţie am af­
3 - 3 i IV. Nicolae Fărcaşiu „Albina". Îmi ziceam bucuros că lat că utemiştii din brigada Tl-a
Alex. Popescu dacă voi găsi şi la această „Albi­ .? k lb a l u l i a şi-au propus ca în cinstea festi­
nă" ceva din hărnicia micilor gîze, valului să strîngă 7 tone fier
Gheorghe Ordean apoi această gazetă trebuie să fie vechi şi să-şi depăşească planul
Nicolae Fărcaşiu foarte bună. Comparaţia pe care de product’e cu 30 la sută.
permanent
MOLDOVAN MIMAI
Rafila Zaharia intenţionam s-o fac şi-a atins sco­
—o-A-o—
pul numai în parte, In faţa uneia din vitrinele şefului, cu Lîrîrea slugarnica în şe doctor, mi-a intrat un şpan
în ochi şi mă doare rău 1 Vă Primul meci
permanent Gheorghe Ordean Aceasiă „Albină" expusă în faţa biroului oficial de voiaj C.F.R. urma lui şi a antrenamentului rog să mi-1 scoateţi. de fotbal
sfatului popular din Roşcaru n-a din Aibă lulia sînl adunaţi un
tras învăţămintele din munca şi tru- q grup de oameni. Pentru un elastic al coloanei vertebrale. Doctorul Osfeld : Orice insis­ Poate că despre un „meci de
Nu-s neglijaţi nici „ciubucarii“ fotbal“ locuitorii din satul Tău,
abia au auzit. Ştiau ei ceva des­
da surorilor ei mai mici. „Pe hir- (j moment eşti tentat să crezi că de tot felul, ca acei ospătari şi tenţă este zadarnică Aşteaptă pre mingea care sare şi fuge, lo­
respectivii consultă mersul tre­ vînzători ce te „ciupesc“ cu pînă după-amiază la ora 4, vită cu piciorul, dar să vadă,
tie”... există un responsabil al co- % nurilor. Apropiindu-te mai mult „dibăcie“ la rest şi la cîntar. scoateţi pînă atunci n fişă şi n-au văzut încă, deşi tare mult
lectivului de redacţie. Iov. Arone ş îţi dai însă seama că este vor­ Aceasta-i partea caricaturală a pe urmă... vom scoate noi şi au dorit. Iată că tinerii din sat,
cuprinsului „Observatorului“, şpanul. care se pregătesc pentru festiva­
Aron, secretar, tov. Munleanu Lo- A ba despre altceva : apăruse o bine reuşită şi educativă pentru lul tineretului, au organizai pri­
ghin, membru Iov. Lupşe Roman, z nouă ediţie a gazetei satirice Cred ca este de prisos să mul meci de fotbal, avînd ca ad­
dar cînd este vorba de a se orienta $ „Observatorul“ din Alba lulia. toţi cei ce posedă simţul reali­ mai insist asupra iresponsabili­ versari pe cei din Roşia de Secaş.
asupra problemelor despre care ar jţ mijloacelor ce pot fi folosite tăţii de care a dat dovadă me­ S-a strins lume multă care se
uita „a minune“ la lobda ce fu­
Intervin apoi versurile care dicul Osfeld Samoilă, şi aceasta gea neogoită de la o poartă Ia
alta. Rezultatul a fost în favoa­
rea celor din Tău, pentru care
O astfel de practică este in- Aurel Munteanu şi Oiigor I laşa
au înscris 4 goluri şi nu au nrl-
compatibilă cu calitatea unui !a- mit decît 2 de la cei din Roşia de
Secaş, pentru care au înscris- n e-
pelor artistice şi a bibliotecii a poartă data din 23 martie, altul din vator“ căruia nu-i scapă nimic, Iată-1 pe Ispas Mihai, de la părător al sănătăţii publice. tru Ionaş şi Mircea Petrul.
încetat să formeze o preocupare 10 februarie, unul din 8 martie, ele. prinzînd în colimatorul lui cele atelierele centrale de reparaţii, Ar
a conducerii căminului. Ba mai Subiectele acestor articole au fost mai caracteristice „figuri“. — chiulăul, — prezentat în ver­ 1. IULIAN
mult, instalaţia electrică şi apa­ în adevăr potrivite la timpul lor, suri : Toate cele arătate mai sus,
ratul de radio nu funcţionează. dar azi sînt depăşite. Unul din a- Iată cîteva dintre acestea: sînt numai spicuiri din gazeta
Cetăţenii din acest sat, au asis­ cesiea (cei din 10 februarie), aridă z Cosmopolitul, malagambistul, a- .,Pe Ispas Mihai, bădie satirică „Observatorul11. Conti­
cest tip ingrat ce-şi bate joc do Toată lumea cred că-1 ştie nuarea activităţii acesfei gazete,
Fiindcă-n timp ce alţi- orientarea colectivului redacţio­
tat „pe întuneric“ la recentul felul cum iocuiiorii comunei Roş- $ propriu-i fizic, acoperindu-ş nal spre prinderea celor mai
program artistic prezentat de e- câni se pregătesc pentru a înlim- i ceea ce ar trebui să fie şi la el lucrează tipice aspecte şi schimbarea la
capul, cu o claie răvăşită dc El se plimbă sau fumează“. timp a ediţiilor, sînt elemente­
levii şcolii elementare din Bul- a pina campania agricolă de primă- # păr, purtând pantaloni „gen Atitudinea nejustă avulă de le necesare pentru atingerea
zeştji de Sus şi pe drept cuvînt vara Dar ţăranii harnici ai coma medicul Osfeld Samoilă de scomihii propus.
se întreabă dacă această situa­ x nei au nevoie :lc r.eva mai nou â burlane“ si pantofi cu „şenile“, 'a policlinică, faţă de Iov. Cleja
ţie va mai dura mult.. plus „două etaje“. Linguşitorul Vasiie, frezor la atelierele cen- De apariţia unui asemenea
, rale de reparaţii, este reflec- gen de gazetă, trebuie să fie
$ ată în următorul dialog: preocupate şi alte colective.
V. COCHECI şi ^ pentru că ei au intîmpinal aşa cum a cel care sc ploconeşte şi care
STÂNG IRONIM v se cuvine campania, iar azi au in- f lipsit de demnitate „confundă“
corespondenţi -o. -Ar-dl respectul ce trebuie să-l poarte Tov. Cleja Vasiie: — Tovară­ GEORGE RENDOVSKI