Page 5 - 1957-04
P. 5
I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Solemnitatea conferirii de ordine
şi medalii ale 1. P. Bulgaria membrilor
delegaţiei guvernamentale şi de partid
a fi. P Romîne şi persoanelor
care însoţesc delegaţia
Sfîrşitul lunii martie şi al tri zile conduse de tov. Gheorghe SOFIA 2 (De la trimişii speciali tărirea lagărului socialist, a arătat că
mestrului / a însemnat pentru Groza şi Andron David, iar la „Agerpres"). Prezidiul Adunării Populare a Repu
colectivul minei Ţebea prilej de lucrările de investiţii, brigăzile blicii Populare Bulgaria, la propune
mare bucurie. In abataje, la lu conduse de tov. Petru Laza şi Marţi la amiază a avut iod la Pre rea guvernului Republicii Populare
crările de deschidere şi pregă loan Şerban. Depăşirile de plan zidiul Adunării Populare a Republi Bulgaria, a hotărît să decoreze pe
tire, la lucrările de investiţii, obţinute de aceste brigăzi trec cii Populare Bulgaria solemnitatea membrii delegaţiei guvernamentale şi
planul a fost depăşit cu mult de 25 la sută. conferirii de ordine şi medalii ale Re de partid a Republicii Populare Romî
publicii Populare Bulgaria, membrilor ne pentru meritele lor în întărirea
datorită eforturilor depuse de In urma acestor realizări, pre delegaţiei guvernamentale şi de partid prieteniei frăţeşti romîno-bulgare.
către muncitorii, tehnicienii şi cum şi a celor din lunile ante a Republicii Populare Romîne şi per
rioare, planul trimestrial a fost soanelor care însoţesc delegaţia. Preşedintele Prezidiului Adunării
inginerii acestui colectiv. depăşit cu 7,56 la sută. Populare a Republicii Populare Bulga
Delegaţia a fost întîmpinaiă de ria a înmînat apoi tovarăşilor Gh.
Pe sectoare planul lunar a Trebuie remarcat faptul că în Gheorghi Damianov, preşedintele Pre Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica ordinul
fost îndeplinit după cum urmea luna martie, un abataj frontal zidiului Adunării Populare a Republi „Gheorghi Dimitrov“, tovarăşului Petre
ză: sectorul II condus de ing. a lucrat sub forma experimen cii Populare Bulgaria, Gh. Culisev, Gorilă ordinul „Republica Populară Bul
Vasile Neagoie şi-a îndeplinit tală după metoda graficului cic vicepreşedinte şi M. Mincev, secretar garia“ cl. intîia, tovarăşilor L. Răutu,
planul în proporţie de 120,3 la al Prezidiului Adunării Populare a Gr. Preoteasa, Gh. Gaston Marin ordi
sută, iar sectorul I condus de lic. Brigada condusă de tov. Te Republicii Populare Bulgaria. nul „9 septembrie 1944“, cl. l-a, to
tehnicianul Cornel Bocănici în varăşului Mihai Roşianu ordinul „9
odor Gherman care a lucrat La solemnitate au a sistat: Anton septembrie 1944“ cl. II-a.
nroporţie de 108,84 la sută. după această metodă şi-a. rea lugov, preşedintele Consiliului de Mi
niştri, Todor Jivcov, prim secretar al De asemenea au fost conferite or
Prin însemnatele cantităţi de lizat planul pe martie în pro C.C. al Partidului Comunist Bulgar, dine şi medalii persoanelor care în
cărbune date peste plan, frunta Gh. Traicov, prim-vicepreşedinte ai soţesc delegaţia.
porţie de 136 la sută. De la 1 Consiliului de Miniştri, C. Lucanov,
şe pe exploatare se situează bri ministrul Afacerilor Externe, Dimo Di- In numele delegaţiei guvernamen
aprilie s-a hotărît ca toate aba cev, membru al C.C. al Partidului Co tale şi de partid a Republicii Popu
găzile conduse de minerii Teo tajele să treacă la lucru ciclizat. munist Bulgar, M. Tarabanov şi L. lare Romîne a luat cuvîntul tovarăşul
Totodată se studiază de către Anghelov, locţiitori ai ministrului A- Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, după
dor Gherman, Fiorea Mihoc, facerilor Externe, Stoian Pavlov, am ce a mulţumit în numele membrilor
inginerii Teodor Pag şi Vasile basadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, delegaţiei şi al său personal pentru
Teodor Sim şi Teodor Luca, ale Neagoie, posibilitatea de a se I. Ştefanov, directorul protocolului. înaltele distincţii primite, a arătat că
membrii delegaţiei vor continua şi în
căror depăşiri sînt cuprinse în introduce la toate lucrările mi Preşedintele Prezidiului Adunării viitor să activeze pentru întărirea
Populare a Republicii Populare Bul prieteniei romîno-bulgare, pentru în
tre 35— 76 la sută. niere graficul ciclic. garia, Gh. Damianov, a rostit o cu- tărirea lagărului socialist în frunte cu
vîntare, în care evocînd trainicele le Uniunea Sovietică, contribuind astfel
La lucrările de deschidere şi gături de prietenie între popoarele ro- la cauza păcii şl socialismului.
mîn şl bulgar, ca o contribuţie la în
vregâtire s-au evidenţiat brigă
Descărcarea zgurii la furnalele uzinei „Victoria" din Călan se face în oalele basculante montate pe va CU TOATE FORŢELE
goane. După descărcare, zgura este tr ansportată rapid la staţia de granu lare, unde în cîteva minute această o-
peraţie este gata. LA INSÂMINŢÂRI
In clişeu: Aspect din timpul descărcării zgurii în oale. '
Un orăşel de pe marginea
O nouă subseefie chim ică a intrai Vulcanul este localitatea pe nărilor secrete, în care se orga Au terminat însătnînţarile din epoca i-a
nizau muncitorii. Burgheziei îi
în funcţiune care Jiul rominesc o străbate era tot mai greu să stăpînească Jiului Colectiviştii din Sebeş, au ter cu diferite legume şi zarzava
prin partea de apus despărţind furia muncitorilor. Nici să satis minat zilele trecute însămînţa- turi.
facă cerinţele lor nu-i era la definitiv pretextul burgheziei tul culturilor din epooa I-a.
Nu de mult, siderurgiştii hu- combinatului înainte de darea cu albia lui mina de oraş. Cu îndernînă. Şi era vădit pentru cum că în Vulcan n-ar fi căr Pe lingă cele 27 ha. însămînţa- In afară de aceste lucrări, co
nedoreni au sărbătorit darea în ani în urmă, burghezia exploa burghezie că aci, în Vulcan, se bune- Atunci s-a redeschis mina. lectiviştii au mai pregătit în
exploatare a celei de-a Il-a ba U I H U lV -ţiW II-v . ^ ~ ~~ - - tatoare şi-a întins tentaculele şi crease un nucleu de oameni ca Vechea comună a pensionarilor, te cu ovăz şi orz, ei au mai în- treaga suprafaţă de teren ce se
terii de cocs din cadrul uzinei aici să profite de toate bogăţiile re ştiau ce vor şi pentru ce a început să prindă viaţă. Spre sămînţat 4 ha. borceag, 2 ha. va însămînţa cu porumlb hi
cocsochimice. La cîteva zile du pective, a fost problema cadre solului şi subsolului, să stoarcă luptă. ea se îndreptau sute de oameni floarea-soarelui, 4 ha. sfeclă fu brid (45 ha.) şi au făcut canale
pă acest eveniment, mai precis cît poate de pe spinarea sute din toate colţurile ţării. Şi din rajeră, 4 ha. cartofi şi 3,30 ha.
fa 31 martie ora 9 dimineaţa, lor. Fiind prima instalaţie chi lor de nevoiaşi. Aşa a început „Aici, este un grup de „roşii1' primul an de la deschidere, din pentru irigatul culturilor de le
Vulcanul să devină localitate spuneau patronii. „Trebuie să-l Vulcan au pornit spre uzinele gume pe suprafaţa de 1 ha.
cocsarii au avut bucuria de a mică de acest gen din ţară, s-a minieră. Pe lingă căsuţele cio nimicim”. ţării, mii de tone de cărbune. Şi
vedea incă un agregat pus în băneşti din această comună, pe măsură ce creştea numărul
funcţiune de către constructorii înfiinţat o şcoală de calificare, s-au ridicat coloniile minerilor. Dar toate măsurile barbare pe muncitorilor se mărea şi comu
de fa l.C.S. Hunedoara; A avut grijă burghezia ca a- care le-au luat, n-au putut stă na, ajungînd acum să fie un a-
şcoală urinată şi absolvită în ceste locuinţe din colonii, să nu vili furia muncitorilor. Tot mai devărat oraş al minerilor. J^ocul
Este vorba de subsecţia sul fie prea costisitoare. Le-a făcut multe proteste se ridicau. A- coloniilor a fost luat de blocuri
deosebi de tineri. Dintre absol aşa..- ca să aibă omul unde se tunci, ca ultimă măsură, în cu locuinţe confortabile. In ul
fat de amoniu din cadrul secto adăposti, să nu-l bată vîntul şi 1932, burghezia a închis mina timii ani s-au ridicat aci peste
rului chimic al uzinei cocsachi- venţii acestei şcoli au fost le- ploaia. Dar cărbune, cărbune să împrăştiind din localitate pe toţi 3.000 de apartamente şi blocuri După terminarea însămînţărilor
ntice. Proiectele au fost întoc fi scos minerii cît de mult, să minerii. Pretextul ? Uşor de gă întregi destinate tinerilor necă
mite !a Ghiprococs — Harkov- c.utati maiştri şi operatori, fi muncit pînă cădeau peste lo sit pentru ei! sătoriţi. Construcţia oraşului
U.RS.S. şi adaptate de către pată şi tîrnăcop, că patronii mi continuă. Acum, Vulcanul adă
I.P.R.O.M.E.T. Utilajul mai printre care merită a fi remar nei tot nu le dădea mai mult „In Vulcan nu mai este căr posteşte peste 17-000 de locui Plecâsem în spre sediul gos sămînţările din epoca I-a. Am
pretenţios ca, de pilda, cele decît aşa, să-şi poată duce viaţa bune !". tori. Pentru ei s-au deschis mai podăriei colective din Obreja şi arat şi am grăpat şi terenul în
două centrifuge, aparatura de caţi, datorită conştiinciozităţii de pe o zi pe alta. Cînd vreu multe magazine, 6 şcoli elemen mă gîndeam că mă duc degea care vom însămînţa culturile din
control şi măsurători, elevato nul nu mai era bun de muncă, Şi rezultatul: mii de şomeri, ba, fiindcă colectiviştii sînt ple epoca II-ia. Aşteptăm doar să
de care au dat dovadă în însu putea să se ducă încotro vedea tare, un club, o bibliotecă cu caţi cu siguranţă la cîmp. Cînd vină timpul şi în cîteva zile
rul, cîntarul automat, au fost e- cu ochii, că burgheziei nu-i tre care au luat drumul altor mine mii de volume de cărţi, spital, colo, ce să vezi? In curtea se vom însămînţa şi porumbul. P î
xecutate în Uniunea Sovietică. şirea noii profesiuni, tov. Filip buiau „neputincioşi”. din ţară sau din alte ţări. Iar etc. diului erau mai mulţi colecti nă atunci mai luorăm cile ceva
Altele, ca de exemplu disociato- aci, în comuna Vulcan, au fost vişti. Unii măturau, alţii trebă- pe aici pe ia sediu. Iată, am
rul, au fost executate în ţară Cristescu, Ilie Fara. Abel Lupu, Zi de zi, s-au strîns în Vul îndrumaţi toţi pensionarii Văii. Mina de astăzi, nu mai sea altoit şi pus la forţat peste
respectiv la întreprinderea „In Jiului. Atunci a ieşit şi zicala mănă cîtuşi de puţin cu cea de luiau prin remize, prin magazii 100.000 butaşi de vie. Cînd am
I. Rofh, Mihail Bădau şi alţii. ieri. Perforatoarele, ciocanele de sau pe la grajd. De undeva de altoit, am lucrat cu rumeguş.
dependenţa“ din Sibiu. poporului: Vulcanul — „comu abataj şi craterele au luat locul după un colţ al grajdului, apăru Vîntul a spulberat o parte din
O problemă care a frămîntat De mare ajutor în ridicarea lîrnâcoapelor şi al troacelor. tov. Ioan Sălcău, brigadierul de el prin curte şi astăzi l-am mă
na pensionarilor"• Dar nici pen Bravii mineri ca Emerik Csiki, cîmp- L-am întrebat m inat: turat. Pînă începe plivitul şi alte
conducerea secţiei şi cea a şi pornirea corectă a instalaţii Pavel Boyte, Andrei Vizi. Gheor lucrări în cîmp, ne-am gîndit că
sionari n-au vrut să vină prea — Ce faceţi tovarăşe Sălcău? este bine să facem grajdurile,
lor au fost îndrumările specia ghe Ivăşcanu şi toţi ceilalţi, jos Cum de nu sînteti la cîmp as curtea şi sediu! gospodăriei cu
mulţi. Aşa că Vulcanul rămăsese in subteran, sfârîmă muntele de tăzi? rate ca oglinda.
liştilor sovietici. cărbune, dînd patriei mii de
Rodajul subsecţiei a început părăsit. Doar cîţiva (şi aceea tone — mulţumind prin aceasta — Ce să facem la cîmp ? —
pentru viaţa lor plină ¦de bu mă întrebă el. Noi am terminat
in ziua de 30 martie, iar prime puţini la număr), care aveau curii. încă cu cîteva zile în urmă în-
le cristale de sulfat de amoniu proprietăţi individuale, au ră ...Iar Jiul rominesc, duce a-
mas singurii locuitori. Din 1932, cum în valurile lui, purtînd pînă
au fost produse în noaptea de hăt departe, clocotul muncii li
pînă prin 1944—1945, Vulcanul
1 spre 2 aprilie. Prin intrarea bere, cîntecele de bucurie ale
parcă nici n-a existat. Asta nu locuitorilor Vulcanului de azi-
în funcţiune a acestei subsecţii
mai din cauza unui pretext R. BUDIN
chimice, agricultura tării noas
mincinos al burgheziei. Munci
tre va primi anual, mii de tone
torii ştiau că-i minciună. Şi
de îngrăşămînt azotos.
cînd au ajuns să fie stăpinii
can mulţi oameni, care-şi cău oooOOooo
muncii lor, ai patriei lor, au dez
Creşte rezistenţa cocsului tau o bucată de pîine. Comuna Instituirea comisiilor de îmoăciuire
Vulcan ajunsese să adăposteas minţit pretextul exploatatorilor.
Un obiectiv de seamă în acti doreni iau obţinut în ultimul timp că 6.000— 7.000 de locuitori- •A- Piintr-un decret al Prezidiu ţilor şi prin retragerea plîngerii.
vitatea cocsarilor din Combina rezultate îmbucurătoare. In per Viaţa grea din mină, i-a unii lui Marii Adunări Naţionale se Potrivit decretului, în cazul
tul siderurgic Hunedoara, este manenţă, această rezistenţă a pe aceşti oameni, i-a făcut să Au trecut anii. Muncitorii au instituie pe lingă comitetele e-
continua îmbunătăţire a calită trecut de 260. Ultima zi a lunii năzuiască spre o altă viaţă. La xeputive ale sfaturilor populare unor asemenea infracţiuni, par
ţii cocsului. Calitatea cocsului martie a adus în această direc început murmure, apoi demons început să-şi creeze viaţa după comunale, orăşeneşti şi de raion tea vătămată se poate adresa
se apreciază după rezistenţa lui. traţii, luptă. Brădetul şi copa instanţei de judecată numai
Cu cît rezistenţa este mai mare ţie o realizare deosebită. Cele cii de la poalele munţilor Dră- care au jinduit atîta amar de orăşenesc comisii de împăciui dacă dovedeşte că nu s-a ajuns
(cu condiţia să treacă de 260), goi, Straja şi Zănoaga, care vreme. Prin' 1948, au dezminţit
cu alît cocsul este mai bum. trei schimburi de cocsari care înconjoară Vulcanul, sau sâlcile re, oare se vor ocupa de rezol ia împăcare în fata comisiilor
lucrează la cele două baterii, au pletoase de pe marginea Jiului, de împăciuire sau dacă făptuito
Axînd întrecerea socialistă în erau martorii fără grai ai adu- varea unor litigii penale mai rul infracţiunii nu-şi respectă o-
această direcţie, cocsarii hune- reuşit să elaboreze cocs a cărui mărunte. bligaţia luată de a repara pagu
ba pe care a pricinuit-o.
rezistenţă trece de 280. Aceste comisii au ca scop să
încerce împăcarea părţilor pen Comisiile de împăciuire se
¦*OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<KOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO tru a nu mai ajunge la instan compun din cîte 2 deputaţi, un
ţele de judecată în cazul unor învăţător sau profesor, fiind a-
TINERII D IN L Ă P U Ş N IC ÎN T ÎM P IN Ă anumite infracţiuni care repre hitate de către un secretar, şi
FESTIVALUL C U N O I S U C C E S E zintă un pericol social mai re avind ca preşedinte pe unul din
dus (injurii, lovituri simple, ca deputaţi. Membrii comisiilor şi
In cadrul acţiuni,lor pe care ACŢIUNI DE FOLOS primiţi la cererea lor în organi lomnie, abuz de încredere etc.) secretarii vor fi desemnaţi de
tineretul din regiunea noastră zaţia U.T.M., iar alţi 9 tineri şi care se anchetează şi se ju comitetul executiv al sfatului
le desfăşoară în întîmpinarea OBŞTESC deca la cererea prealabilă a respectiv.
şi-au depus adeziune pentru a părţilor vătămate.
celui de-a! Vl-lea Festival Mon In cadrul muncilor voluntare se înscrie în organizaţia U.T.M. Instituirea comisiilor de îm
dial al Tineretului si Studenţi efectuate în cursul lunii martie, .S-a constatat că în ultimul păciuire va duce la micşorarea
lor de la Moscova, tinerii din tinerii din Lăpuşnic au curăţit In acelaşi timp, utemiştii Pe- timp aproape jumătate din între numărului proceselor, va des-
comuna Lăpuşnic raionul IHa 10 ha. păşune din izlazul co gul volum de cauze penale pe
se străduiesc să se situeze în munei, au văruit 150 pomi fruc trişor Căceu, Aurelia Haiduc, care le-.au avut de rezolvat or conyestionia organele de mili
primele rînduri. tiferi din grădina sfatului popu Lucreţia Luncan, Gheorghe Boie ganele de miliţie şi instanţele
lar comunal şi au început să judecătoreşti au fost infracţiuni ţie şi instanţele judecătoreşti,
PE LOTUL FESTIVALULUI patul gropilor pentru plantarea şi Silviu Furdui şi-au depus ce de acest fel ce dau naştere unor
a 80 de castani în parcul că reri pentru a fi primiţi candidaţi permiţîndu-le să se ocupe cu
Pe o suprafaţă de 2 ha. tine minului cultural. De asemenea, procese care de cele mai multe
rii din Lăpuşnic, au format vor sprijini, prin muncă volun de partid. •' / ori se sting prin împăcarea păr- descoperirea şi judecarea unor
„Lotul Festivalului“. Aici s-au tară, lucrările de plantare a
început lucrările de îngraşare a stîlpilor pentru electrificarea Toate aceste succese se dato- infracţiuni mai grave.
terenului în vederea însămînţă- comunei, precum şi alte acţiuni
rii lui cu porumb. Fondul festi de folos obstesc. resc sprijinului si îndrumărilor N0TĂRÎREA UTEMIŞTILOR
valului pe care tinerii din Lă preţioase pe care organizaţia
puşnic vor să-l obţină, nu va fi Nu este neglijată nici munca de partid din comună le acordă
realizat numai din valorificarea culturală şi sportivă. Prin mun
producţiei de porumb de pe a- că voluntară, ei au amenajat un tinerilor, precum şi faptului că Chemarea lansată de către Printre altele, ei au hotărît
cest lot. Ei s-au angajat să le- teren sportiv, iar tinerii care tovarăşele Veturia Moise, se Comitetul regional U.T.M., pri ca în semestrul I să obţină o
alizeze suma de 1.500 lei pen formează echipa artistică a că cretara organizaţiei U.T.M. din vitoare la organizarea întrece depăşire a planului la produc
tru festivalul regional şi 5.000 minului cultural, prezintă aproa rii pentru desemnarea organiza ţia globală cu 2 la sută şi să
lei pentru festivalul de la Mos pe în fiecare duminică progra întovărăşire şi Lucreţia Lun ţiei fruntaşe, care va avea drep reducă preţul de cost cu 1 la
cova. In acest scop ei întreprind me artistice în fata 'ţăranilor can. secretara organizaţiei tul să trimită delegat la cel sută fiaţă de sarcina planifica
şi o serie de alte acţiuni. Ast muncitori din comună sau din de-al Vl-lea Festival Mondial, a tă. Prin aplicarea iniţiativei
fel, au luat sub patronajul lor alte sate din raion. U.T.M. din sat, îi mobilizează stîrnit un deosebit interes. A- tinerilor de la uzinele „Progre
o suprafaţă de 2 ha. grădină de pe tineri la desfăşurarea unei nalizînd această chemare, în sul“ din Brăila, se vor realiza
legume şi zarzavaturi de la gos TOT MAI MULŢI TINERl cadrul conferinţei organizaţiei economii în valoare de 100.000
podăria anexă a l.C.S. Hune activităţi rodnice. de bază U.T.M., tinerii de la
doara, pe care o ' vor lucra şi DEVIN UTEM1ŞTI ŞI U.M. Cugir, au hotărît să par lei, iar rebuturile să scadă fată
întreţine pînă la recoltare, con Este de remarcat activitatea ticipe la întrecere. Pentru a- de coeficientul admis, cu 2 la
tra cost. In afară de aceasta, CANDIDAŢI DE PARTID ceasta, în numele utemiştilor de sută. De asemenea, calitatea
vor efectua şi alte munci în ca tinerilor Nicolae Iuga, Florica la U.M. Cugir, delegaţii ta con maşinilor de cusut se va îmbu
drul gospodăriei. In ultimele trei luni, 7 tmeri ferinţă şi-au luat o serie de an nătăţi, astfel că reclamaţiile de
şi tinere din comună, au fost Barna, Maria Toderan, Petrişor întreprinderea de exploatare şi prelucrare a pietrei şi marmorei „Bam- gajamente. la beneficiari să fie reduse în
mod considerabil.
Căceu, Marfa Moise, Andronic potoc“, a fost înzestrată cu utilaje de mare capacitate, care uşurează mun
Negrilă şi alţii care răspund cu ca fizică a muncitorilor. Lucrările de descopertă în carieră se fac cu aju-
multă dragoste la chemările or
! torul excavatoarelor.
ganizaţiei U.T.M.
j! In clişeu : lucrări de descopertă cu ajutorul excavatorului sovietic „Vo
A. ZABAR1A ii ronej“.
........ - ............ ............ ¦---------------------------------------- ¦ ¦ — .... -------- ----------------- ---------------------------
i