Page 51 - 1957-04
P. 51
• : ¦: ...?\Si'.i&AjcyC PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢLVĂ ! (OMDNICAT
privind tratativele şi încheierea Acordului între Guvernul
Republicii Populare Romîneşi Guvernul Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste referitor la statutul juridic al trupelor
sovietice staţionate temporar pe teritoriul Republicii
ORGAW A l CPMJTETUmi REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI PDPOLAR.REGIPHAL Populare Romîne
Anul IX. Nr. 731 Joi 18 aprilie 1957 4 pagini 20 bani In declaraţia delegaţiilor guvernamentale ale Zamcevski, şeful Direcţiei a V-a Europene din
Republicii Populare Romîne şi Uniunii Sovie M.A.E. al U.R.S.S., A. N. Nikolaev, director ad
Sub semnul întăririi colaborării dintre tice, semnată La 3 decembrie 1956 La Moscova, junct al Direcţiei Juridice şi !a Tratatelor din
ambele guverne au arătat că existenţa blocurilor M.A.E. al U.R.S.S., .colonel de Justiţie K. N.
Partidul Muncitoresc Rnmin Partidul Comunist Francez militare agresive îndreptate împotriva statelor Novikov, locţiitorul proourorului militar prin
iubitoare de pace, remilitarizarea Germaniei oc cipal.
ÎNCEPEREA c o n v o r b ir il o r Vizita delegaţiei Partidului Comunist Francez cidentale, precum şi menţinerea de către S.U.A.
şi alte state participante La Tratatul Atlanticu La tratative a mai participat un grup de ex
între delegaţia Comitetului Central la Hunedoara lui de Nord a numeroase trupe şi baze militare perţi sovietici.
al Partidului Muncitoresc Romîn şi delegaţia în apropierea statelor socialiste, creează o !ame
Comitetului Central al Partidului Comunist Francez Ieri după amiază, a sosit tiv al Sfatului popular oră ninţare pentru securitatea acestor state. Cele Tratativele au decurs într-o atmosferă de sin
două giţverne au considerat că, în aceste con ceră prietenie şi deplină înţelegere reciprocă.
ln ziua de 16 aprilie a.c. orele 10, la Comitetul Central ai Partidului în regiunea noastră delegaţia şenesc, Vichentie Bălan, pre diţii, staţionarea temporară de unităţi militare
Muncitoresc Romîn au început convorbirile între delegaţia Comitetului Cen sovietice pe teritoriul Republicii Populare Romî Ga urmare a acestor tratative, la 15 aprilie
tral al Partidului Muncitoresc Romîn şi delegaţia Comitetului Central al Comiletutui Central al Parti şedintele comitetului de în ne este indicată în vederea asigurării apărării 1957 !a avut .loc semnarea Acordului între Guver
Partidului Comunist Francez. comune împotriva unei agresiuni posibile şi este nul Republicii Populare Romîne şi Guvernai
dului Comunist Francez, din treprindere al combinatului şi în conformitate cu tratatele şi acordurile inter Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste referitor
Din partea C. C. al P. M. R. au participat la convorbiri tovarăşii: La statutul juridic al trupelor sovietice staţio
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secre tar al C.C. al P.M.R., şeful delegaţiei, care fac parte tovarăşii Wal alţi activişti de partid, sindi naţionale. nate temporar pe teritoriul Republicii Populare
Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Apos toi, Nicolae Ceauşescu, membri ai Bi In scopul reglementării problemelor legate de Romîne.
roului Politic al C.C. al P.M.R., P.Niculescu-Mizil, Ghizela Vass, membri deck Rochet, membru al Bi cat şi U.T.M.
staţionarea temporară a trupelor sovietice în Din partea Guvernului Republicii Populare
ai C.C. al P.M.R. roului Politic al C.C. al Par In hala de construcţii me Republica Populară Romînă, .au avut loc La Romîne Acordul a fost semnat d e : Gr. Preo
Din partea C.C. al P.C.F. participă la convorbiri tovarăşii: Waldeck Bucureşti tratative între delegaţiile guverna teasa, ministrul Afacerilor Externe, şi L. Sălă-
tidului Comunist Francez, talice a combinatului, peste jiati, ministrul Forţelor Armate.
Rochet, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F., şeful delegaţiei, mentale ale Republicii Populare Romîne şi
conducătorul delegaţiei, Geor 2.000 de muncitori ingineri şi Uniunii Sovietice. Din partea Guvernului Uniunii Republicilor
Marcel Servin, H. Georges Frischin an, membri ai Biroului Politic al
C.C. al P.C.F., Madeleine Vincent şi Roland Leroy, membri ai C. C. al ges Frischman şi Marcel Ser tehnicieni siderurgişti, au fost Delegaţia romînă a fost' compusă din Gr. Sovietioe Socialiste Acordul a fost semnat d e :
P.C.F. Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R.P. A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe,
vin, membri ai Biroului Po prezenţi pentru a participa la Romîne, şeful delegaţiei, general-colonel L. Să-
De asemenea la convorbiri a par ticipat tov. Gh. Gaston Marin, preşe lăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. Ro şi G. K. Jukov, ministrul Apărării.
dintele Comitetului de Stat al Planificării şi Andrei Păcuraru, şef de litic, Madeleine Vincent şi mitingul organizat în cinstea mîne, A. Mătnăşan. adjunct al ministrului Afa- ' La semnarea Acordului au fost de faţă :
secţie la C.C. al P.M.R. ,cerilor Externe al R. P. Romîne, general-loco-
Poland Leroy, membri ai Co oaspeţilor gloriosului Partid tenent I. Tutoveanu, adjunct al ministrului For Din partea romînă : Chivu Stoica, preşedin
Cele două delegaţii au făcut un schimb de informaţii despre activi ţelor Armate ale R.P. Romîne, I. Gh. Maure-r, tele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gheorghe
mitetului Central al Partidu Comunist Francez. directorul Institutului de Cercetări Juridice, al Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R.,
tatea celor două partide. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, Academiei R. P. Romîne, genenal-maior de jus Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş, Petre Bo-
tovărăşească. lui Comunist Francez. Dele In aplauzele entuziaste ale tiţie Gh. Bucşan, procuror militar principal. riîă, Miron Constantinescu, Ştefan Voitec, Ale
xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului
gaţia este însoţită de tovară celor prezenţi, tovarăşul Pe La tratative a mai participat un grup de ex
de Miniştri .al R.P.R., alţi.membri ai guvernului,
şii Gheorghe Apostol şi Cons tre Bogdan, a rostit cuvîn- perţi romîni. precum şi funcţionari superiori ai Ministerului
Afacerilor Externe şi Ministerului Forţelor Ar
tantin Pîrvulescu membri ai tul de bun sosit. Delegaţia sovietică a fost compusă din : A. A.
Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al mate.
Biroului Politic al C.C. al Din partea oaspeţilor, a vor U.R.S.S., şeful delegaţiei, mareşalul Uniunii Din partea sovietică : A. A. Epişev, ambasa
Sovietice G. K. Jukov, ministrul Apărării al
Partidului Muncitoresc Po- bit tovarăşul Waldeck Rochet, U.R.S.S., general de armată A. I. Antonov, I. K. dor extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în
Republica Populară Romînă, personalul diplo
mîn, Ghizela Vass, membru care a mulţumit pentru pri matic al Ambasadei, generali şi ofiţeri ai Arma
al C.C. al P.M.P., activişti ai mirea călduroasă ce li s-a fă tei Sovietice.
0 ’ * riv Bucureşti, 15 aprilie 1957
Comitetului Central şi func cut şi a transmis salutul fră
ţionari superiori ai Ministeru ţesc al comuniştilor francezi,
lui Afacerilor Externe. al poporului francez şi al to MARTI DIMINEAŢA
La sosirea delegaţiei P.C. varăşului Maurice Thorez, Planul trimestrial ai cooperativei Tovarăşii A. A. Bromlko
a fost realizat in toate sectoarele
Francez au fost de faţă to muncitorilor siderurgişti din şi 6. K. Jukov
varăşii Petre Dumitrescu şi Hunedoara. au părăsit Bucureştiul
plecîtid la Moscova
Samoilă Momea, secretari ai După încheierea mitingului,
Marţi dimineaţa au părăsit
Comitetului regional de par delegaţia Comitetului Central Capitala plecînd spre Moscova
A. A. Gromîko, ministrul Afa
tid, Dumitru Dejeu, preşedin al Partidului Comunist Fran Primul trimestru al acestui- acesta planul nu s-.ar putea rea cerilor Externe al U. R. S. S.,
an a trecut. La sfîrşitul lui lu liza lună de lună. Iată însă că conducătorul delegaţiei guver
tele Comitetului executiv al cez şi persoanele care o înso crătorii cooperativei „Nicolae lucrătorii de la cooperativa din namentale a Uniunii Republici
Bălcescu“ din Dobr^ s-au feli Dobna. au dovedit prin fapte că lor Sovietice Socialiste, şi ma
Se pregătesc intens Sfaiului popular regional, ţesc au vizitat principalele citat reciproc. Şi aveau pentru şi în acest sector planul poate reşalul Uniunii Sovietice G. K.
.V ce. Fiecare îşi îndeplinise sarci fi realizat şi chiar depăşit. Ei Jukov, ministrul Apărării a!
Andrei Cervencovici, şeful agregate ale combinatului, nile de plan, fiecare a încheiat au realizat planul valoric de a- U.R.S.S., membru al delegaţiei,
Nu de mult în oraşul Hunedoara gătesc nenumărate cîntece închinate trimestrul cu realizări cu oare chiziţii în proporţie de 160 la care a luat parte la tratativele
s-a constituit un cor al pionierilor. Din festivalului. Aşa s în t : „Cîntec tine secţiei organizatorice a Co printre care, furnalele 5 şi 6, sută. Pianul a fost realizat şi şi încheierea Acordului între
el fac parte peste 200 de corişti, din resc de sărbătoare”,- „Cîntecul tinere se poate mîndri. pe sortimente. La grîu şi po Guvernul R.P.R. şi Guvernul
tre cci mai buni elevi la învăţătură. tului . mondial”, „Iaca-aşa” şi altele mitetului regional de partid, uzina cocso-chimică, laminoa- Dacă fiecare lucrător a reu rumb, deşi n-au avut plan, au U.R.S.S., referitor la statutul
Sub conducerea tovarăşului profesor pe care le vor prezenta într-una din achiziţionat peste 1.600 kg. boa juridic al trupelor sovietice sta
Bcrls Cobasnian. tinerii artişti pre- v.lele festivalului regional. Nicolae Triieanu, prim secre rele, oţelăria Siemens-Martin şit să-şi realizeze sarcinile de be. Ţinîndu-se seama de sezon, ţionate temporar pe teritoriul
plan în sectorul său de activita cooperativa nu ® avut planificat Republicii Populare Romîne.
tar al Comitetului orăşenesc şi altele. Oaspeţii şi-au ma te, este firesc ca planul trimes- în trimestrul I să achiziţioneze
trîal al cooperativei să fie rea nici- fasole şi nici floarea-şoare-
de partid, Ion Henţiu preşe nifestat cu acest prilej, ad lizat în toate sectoarele. Aşa şi lui, dar cu toate acestea a a-
este. La desfacere, planul a'.fost
dintele Comitetului executiv al miraţia faţă de capacitatea de realizat în proporţie de 112,86 chiziţionat 11.962 kg. fasole şi
la sută, la fond social în propor
Sfatului popular orăşenesc şi producţie şi măreţia acestor ţie de 100 La sută, iar la înscrie 1,2778 • kg.- floarea-soarelui. La
rea de noi membri în proporţie
alţi activişti de partid şi de puternice agregate ale side de 129 la sută. ouă, planul de achiziţii .trimes
' 7" •< v-. • • • ¦ \ , •_ •' stat din regiune. rurgiei rotn'ipeşli, precum şi Urmează sectorul . achiziţii, trial a fost depăşit cu aproape
Fontă livrată peste plan Oaspeţii s-au îndreptat a- faţă de entuziasmul în muncă care de fapt este cel m!ai greu 10.000 bucăţi, iar la rădăcinoa-
sector şi multora le pare- că în
poi spre oraşul Hunedoara al siderurgiştilor hunedoreni. se cu peste 700 kg.
Fonta de la Călan, este livra tă în magazie, să- fie cît mai pentru a vizita Combinatul Apoi, oaspeţii aut avut un
tă turnătorilor şi uzinelor con repede expediată beneficiarilor,
structoare de maşini din diferi-, ajutî-nd î-n felul acesta la înde siderurgic. La sosirea în com schimb de păreri cu membri
te colturi !ale tării. Printre cei plinirea angajamentelor lor. binat, ei au fost întîmpinaţi ai Comitetului regional de
mai importanţi beneficiari ai
Numai între 1—14 aprilie, de tovarăşii Nicolae Cătană, partid, membri ai comi
uzinei se numără uzinele de s-;au expediat uzinelor construc-' membru supleant al C.C. al tetului de partid, ai comite
toare de maşini, paste prevede
tractoare şi uzinele de autoca rile planului,- 366 tone fontă ce P.M.P., director general al tului de întreprindere şi con
mioane din Oraşul Stalin. nuşie, pentru uzinele de trac combinatului, Ştefan Şoimoşi, ducerea tehnico-administrati-
toare, de exemplu, s-a livrat în
Colectivul secţiei de livrări se această ' perioadă, 15 tone fontă prim secretar al Comitetului vă, din combinat în legătură
peste plan.
străduieşte ca, odată ce produc orăşenesc de partid Hunedoa cu unele probleme ale mun
ţia a fost recepţionată şi intra ra, Petre Bogdan, secretar al cii de partid, sindicale şi de In oraşul In întâmpinarea Zilei internaţionale a copilului
gazdă
Comitetului de partid al com producţie. Discuţiile s-au des
Micii - gospodari din unităţile de
binatului, Ştefan Ilincea, pre făşurat într-o atmosferă de pionieri din Hunedoara muncesc zi
de zi pentru înfrumuseţarea oraşului
şedintele Comitetului execu- sinceră prietenie. lor ce va găzdui festivalul regional. CHEMAREA
Ei au plantat pînă acum peste 120
Pe rina furnalului BRIGADA NOASTRĂ de puieţj. Numai cei de la Şcoala Comisiei regionale de femei
medie de 10 ani au sădit 40 de plopi de pe lîngă Sfatul popular regional
In cinstea zilei de 1 Mai şi La acest furnal, vor lucra în curtea şcolii lor.
a Festivalului de la Moscova, utemişti destoinici, care nu vor luptă pentru mai mult cărbune, La 1 iunie sărbătorim Ziua in Fiţi în primele rînduri la mut
comuniştii şi utemiştii de la precupeţi nici un efort, pentru Pe lîngă munca de împodobire a ternaţională a copilului. cile agricole- în primele rîndu
furnalul nr. 6 Hunedoara au dat a da patriei cît mai multă fontă. dar şi de c a lita te mai bună oraşului, pionierii cu mîini dibace, în lupta pentru creşterea de an
acest furnal din nou în produc Şi la furnalul nr. 5 utemiştii confecţionează în cercurile de lucru In acest an cînd pe plan in mate şl păsări, pentru cultivi
ţie după reparaţia capitală. Pe alăttiri de comunişti, se strădu Brigada pe care o conduc lucrează de pildă, craterul, să fie reparate la manual diferite cadouri, albume cu ve ternaţional ţările din lagărul rea de legume şi . zarzavatul
rina furnalului curg iarăşi zil iesc să dea fontă de cea mai intr-un abataj-cameră, la sectorul 4 timp şi cit mai bine. deri din întreaga regiune, stau gata socialist luptă pentru a asigura pentru folosirea fiecărui colţ
nic sute de tone de fontă. La bună calitate. Brigada condusă ai minei Lonea. Caracteristica prin să ia drumul spre Moscova. o pace trainică şi un viitor fe şor de pămînt.
reparaţiile de la partea energeti de comunistul Pali Victor, unde cipală a ei este tinereţea. Aceasta nu Ca şef de brigadă, eu voi primi un
că s-au evidenţiat în mod deose lucrează utemiştii Tîrnăuccami ne împiedică cu nimic să luptăm dc spor între 15—30 la sută, dacă, bine De asemenea, ei continuă acţiunea ricit pentru toţi oamenii muncii, FEMEI DEPUTATE, INTI
bit inginerul comunist Virgil Ion şi Lipşa Petru şi-a realizat Ia egal la egal cu celelalte brigăzi înţeles, brigada îşi va îndeplini şi de de colectare a sticlelor şi borcane datoria fiecărui cetăţean cinstit LECTUALE, GOSPODINE 1
Cîrlan şi utemiştii Gh. Croito planul pină acum cu 108,11 ia din sector, în întrecerea pentru mai păşi sarcinile de plan. Aşa că sînt lor. De curînd au depus în contul fes al patriei noastre şi în mod de
resei! şi Radu Cosara. sută-. mult cărbune energetic peste plan. direct interesat să organizez cît mai tivalului aproximativ 2.000 lei. osebit a femeilor, este de a con Folosiţi iniţiativa şi spirit'
Deşi avem un plan mare, noi am reu bine locul de muncă ,să asigur bri vostru gospodăresc în activitate
3 . 8 1 7 t o n e d e forafă şit totuşi ca pînă la 10 aprilie să ne gada cu materiale şi „goale“ şl să tribui prin munca lor la întări
realizăm angajamentul luat în cinstea găsesc noi procedee pentru sporirea obştească de înfrumuseţare a <
Angajamentele luate de tine au realizat pînă acum 3.817 to zilei de 1 Mai, de a da 1:200 tone producţiei de cărbune în abatajul rea şi consolidarea regimului raselor şi satelor, în acţiui
rii de la furnalele 1 şi 2 din ne, iar pentru 1 Mai şi-au depă cărbune peste plan. nostru. democrat-popular, la grăbirea culturale.şi sanitare, în cadri
Hunedoara devin fapte. şit angajamentul cu 817 tone. comitetelor de părinţi, în comit
Succesele brigăzii noastre se da- GHEORGHE CUZULOV construirii socialismului, de a
Din cele 5.000 tone de fonfii Aceste succese aparţin celor 6 toresc în mare măsură organizării şeful unei brigăzi de tineret de
pi care şi le-au propus să le brigăzi de tineret. Printre cele muncii în abataj. Dimineaţa, cînd ve la sectorul 4 al minei Lonea asigura un viitor fericit celor
dea în cinstea Festivalului Mon dinţii se numără brigada lui Ion nim ia lucru, repartizez pd fiecare mal preţioase flori ale patriei
membru al brigăzii o sarcină precisă. Unul din
dial al Tineretului şi Studenţi Bîldea, Ioan Chiroşca şi Ilie Acelaşi lucru îl pretind şi de la şe noastre — copiii.
fii celorlalte două schimburi. De pil
lor. brigăzile de tineret de -aici Uţiu. dă, unul se ocupă de perforare, alţii -- - ^ ^ -w - v -V W v s FEMEI, MAME, MUNCI tete de sprijin de pe lîngă un
de armare, iar ceilalţi de bandaja- TOARE, ŢARANCI MUNCI tăţile sanitare, contribuind
rea abatajului. Se execută apoi puş- cei multi li TOARE, GOSPODINE! buna funcţionare şi îmbunătăţ
carea şi pe urmă dăm cu toţii zor re continuă a vieţii copiilor d
O rizontul (m u ta i la evacuarea cărbunelui din abataj. Comisia regională de femei aceste unităţi.
Noi ne străduim ca în - fiecare schimb vă cheamă să întîmpinaţi ziua
Pentru .a sprijini furnaliştii care în cele 13 zile ale lunii a- să dăm un cîmp de cărbune, dar cînd Tov. Ladislau Csa de 1 iunie — Ziua internaţiona Femeile sînt chemate să aji
de la Hunedoara în sporirea prilie, a dat peste plan 225 to putem, dăm şi două pa, este şeful unei bri lă a copilului cu noi succese te cu toate forţele lor, şcoa
producţiei de fontă, minerii de ne minereu. găzi de timpiari dc ia în muncă, punînd în centrul a- şi instituţiile de educaţie în fo
la Ghelar s-au angajat să le tri Lupta noastră însă nu se rezumă nu întreprinderea de in tenţiei realizarea sarcinilor iz- marea viitorilor cetăţeni ai p.
mită cantităţi sporite de mine Din acest orizont se eviden- mai la cantitate, ci ţinem foarte mult dustrie locală „1 Mai" vorîte din Plenara C.C. al P.M.R. triei noastre.
reu de fier. (iază brigada nr. 28, condusă la calitatea cărbunelui extras. De a- din Deva. Brigada din decembrie 1956, pentru ridi
de comunistul Dumitru Preda, ceea, urmărim ca la puşcare să batem condusă de el lucrînd carea nivelului de trai al oame MAME !
Muncind cu avînt pentru a oare singură a extras peste găurile în aşa fel, incit bulgării de la confecţionarea gar nilor muncii.
întîmpina ziua de 1 Mai cu rea plan 138 tone de minereu, bri cărbune să fie cit mai mari. In ceea niturilor de bucătărie Puneţi în dragostea cu ca:
lizări sporite în muncă ei reu gada nr. 30 a lui Gheorghe A- ce priveşte şistul, îl alegem pe cra obţine însemnate de îndrumaţi spre viaţă piaşii ci
lic, cu 92 tone şi brigada nr. ter sau în abataj, iar grămezile de păşiri de plan.
şesc, printr-o bună organizare 31 A. a lui Ioan Preda, cu 96 şist le scoatem în fiecare schimb din FEMEI MUNCITOARE! piilor voştri strădania de a
a muncii, să obţină realizări În tone de minereu de fier date abataj, ca să nu se amestece cu căr In clişeu: candida creşte demni de epoca noasti
semnate. Fruntaş pe exploatare peste plan. bunele. tul de partid Ladislau Sporiţi eforturile voastre în socialistă.
este colectivul orizontului I, lupt? pentru ridicarea producti
Vreau să spun ceva şi despre ex Csapo, la locui său de vităţii muncii, pentru scăderea DELEGATE DE FEM1
NOI OPERE LITERARE ale scriitorilor romtni perimentarea noului sistem de salari preţului de cost al produselor, GOSPODINE !
traduse în limba cehă zare. Eu am discutat cu membrii bri 'muică. pentru îmbunătăţirea calităţii
găzii, pe fiecare schunb în parte, lor. Să cultivăm în mod cît n
PRAGA 17. Corespondentul Ager- Praga pregătesc traducerea a nume raţi -nai loturile individuale, ,gi
pres anunţă: In vitrinele librăriilor roase alte opere de literatură beletris despre noul sistem de salarizare. Din FEMEI DE LA SATE, CO dinilc de pe lîngă case şi lo<
din Praga au apărut recent două noi tică romînească. Astfel, în curînd vor LECTIVISTE, FEMEI DIN ÎN rile virane din oraşe şi cen
cele discutate reiese că ci sînt tare TOVĂRĂŞIRI AGRICOLE, DIN muncitoreşti, cu legume şi z-;
cărţi traduse din limba romînă: vo apărea în limba cehă un volum dc zavaturi atît de necesare alinte
mulţumiţi, întrucit îşi vor putea spori G.A.S., ŢARANCI CU GOSPO taţiei oamenilor muncii.
lumul „Nada Florilor“ de maestrul povestiri vînătorcşli de maestrul Mi DĂRII INDIVIDUALE!
Mihail Sadovcanu şi romanul „Zorii hail Sadoveanu, romanul „Străinul“ cîştigurile cu 5—600 lei.
robilor" de V. Em. Galan. de Titus Popovici, romanul „Moro- Comisia regională de femei
rneţii" de Marin Pieda, „Cronică de Cu ocazia convorbirilor avute, ci de pe lîngă Sfatul popular regional
Pentru a satisface interesul cres-
cînd al cititorilor cehoslovaci pentru au propus ca utilajele din abataj, ca
literatura roniincască, editurile din familie“ de Petru Dumitriu.