Page 52 - 1957-04

Pag. 2 DRUMULSOCIALISMULUI Nr. 731

¦anpyoctfu«,* •i'rtW T r n w w « K « « ^ s iA r w o w ntw m m imtMmtKwmtiariM0 icBfiHvre*

Răspuns cititorilor r.)! De la tinerii din Tribuna agitatorului

I Guraharza mers al producţiei —
DREPTURILE §1 ÎNDATORIRILE LOR
.. cea mai de seamă preocupare a agitatorului

Chemarea Comitetului regio­
nal U.T.'M. în cinstea festivalu­
lui regional şi mondial a pătruns

In statutul model se arată că rnesc jumătate din oîştigul me­ vei din oare face parte să se oînă în cele mai îndepărtate or­ Ţ-De.la începutul activităţii sale, natul prin faptul că se face ri- exemplu, ele au ajuns la 302
pot deveni membri ai coopera­ diu realizat pe ultimele 12 luni, desfăşoare pe baza principiilor ganizaţii de bază. Despre ea aii, uzina cocsochimică din Hune-, sipă de materie primă şi ce kg/pilot, iar în luna februarie la
înscrise în statutul model. In aflat şi tinerii din întreprinderile doara,'ca şi orice âÎL lucru nou pierd muncitorii dacă din cauza 190 kg/pilot. In momentul de
tivei a giricoie de producţie ţă­ iar dacă au o vechime mai mică fiecare cooperativă, adunarea din Gurabarza. Ei s.-au an­ de altfel, a--avut-multe deficien- spargerilor piloţilor, nu realizea- faţă s-a ajuns ca orice sparge-
generală discută şi aprobă un re să fie tratată în parte, ariali-
rani muncitori şi alţi oameni ai de un an primesc jumătate din regulament de ordine interioa­ gajat şă întîmpine acest eveni­ ţe atît în funcţionare, cît şi din ză planul. Dar pentru aceasta a zată şi imediat să se determine
muncii care nu exploatează cîştigul mediu de cînd sînt ră,' care devine un îndreptar ment astfel : să ridice calitatea cauza că muncitorii de aici nu fost nevoie de o dovadă con- cauza ei pentru a se lua măsu­
muncă străină, indiferent de membre ale cooperativei. pentru activitatea tuturor mem­ nroduselor şi să reducă preţul de taefuiaavvuit'oo expeerrfioeMnţţaâ prreead''mmaarree ecireeitaă. rile necesare.
brilor. Membrii au datoria să
sex sau naţionalitate, care au Se poate întîmpla ca dintr-un respecte acest regulament pe cost cu 0,8 la sută, faţa de anul >în procesul de fabricare ia cocsu- ln una din obişnut itele convor- In cadrul uzinei cocsochimice
împlinit vîrsta de 18 ani. Deci' motiv sau altul, un .membru al care l-au aprobat şi să vadă în 1S56, să economisească \ prin ’ fui Qeci, înainte jd.e .toate, eu ţ bi.ri operative, unii ingineri şi există şi un atelier mecanic,
în cooperativă pot intra ţărani cooperativei să fie. exclus de obligaţia de a-1 respecta un mij­ munca lor shn;ia d | 200.^)00 jjei, care esie înzestrat cu utilaj mo­
muncitori, proprietari de pămînt, adunarea generală. Această ho- loc de a sprijini comitetul de kă colecteze 'îri această perioadă C-a (agitatoriaht căutat' să stu- tehnicieni spuneau că ciiptoiul dern. Exploatarea lui însă se
gospodari cinstiţi oare-şi lucrea­ tărîre nu poate fi luată decît conducere în munca ce o des­ 45.000 kg. fier vechi. diez problema despre care tre- 28 nu poale fi încărcat, fiindcă făcea -d-e-f-e--c-t-u-o-s. Pentru a cu-
ză pămîntul singuri. Alături de dacă sînt prezenţi .la adunare făşoară pentru .bunul mers al noaşte cauzele acestor lipsuri,
ţăranii mijlocaşi şi de cei cu cel puţin 2/3 din numărul mem­ cooperativei de producţie. Ne- buia să; duc. munca, de^a'giţatie Se .sparge M permanenţă. am folosit în munca mea do'cu-
pămînt mai puţin, pot să intre brilor şi numai cu majoritatea respeotarea de către unii mem­ Un' număr de 150 tineri vor şi anume: lupta-împotriva apari ; A sbslt. însă timpul să se în- atentarea concretă în urma că­
în cooperativă şi familii de de voturi. Cel exclus are dreptul bri, de. pildă, a numărului obli­ deveni purtători ai insignei gerilor ‘de piloţi oare au loc din J carce şi cuptorul 28. Pentru a reia am constaţ că mai există
muncitori agricoli care n-au pă­ să facă contestaţie la comite­ gatoriu de zile-muncă . stabilit G.M.A., iar 200 ai insignei cauză că semicocsul şi cărbune- constata dacă lucrurile stau aşa, multe nereguli în aproviziona­
tul executiv al sfatului popular în acest regulament nu va face .Prieten al cărţii“.- rea ou materiale, organizarea lo-
mînt, dar care pot ajuta pe raional. Acesta are datoria de decît să încurce treburile şi să le> mu .eram-comprimaţi, perfect eu, am stat în timpul liber pe curilor de muncă, controlul din
cooperatori în muncă. întîrzie lucrările agricole. Pa­ partea maiştrilor, planificarea
guba o va suporta, alături de —oAo— ni maşina de şa’rjare care for- maşină de şarjare. Insă înainte etc. Toate acestea au făcut o-
Pentru, a intra în cooperativa a examina şi cerceta contesta­ ceilalţi membri, şi cooperatorul meşz,ă pilotul, lucru ce făcea ca de a începe comprimarea şar- bieclul unei discuţii cu colecti­
care a lipsit de la lucru, fiind­ z'i& vhs la Introducerea lui în cuptor să jei, am coborît de pe maşină, vul de muncă de la atelierul
că va lua mai puţine produse se dărîine. Pentru a cunoaşte crezîn'd' că şi aşa pilotul se va mecanic, unde pe bază de exem­
şi mai puţini bani.. Planul ple am arătat muncitorilor care
cauzele spargerilor, în toată lu­ dărîma. Atunci cocsarii mi-au sînt cauzele ce duc la scăderea
agricolă de producţie, un ţăran ţia în prezenţa preşedintelui întreaga activitate a coope­ a fost îndeplinit na octombrie şi o parte din luna spus: „Nici cu o sută de kilo­ randamentului acestui atelier.
rativei este legată de munca La discuţii, mai mulţi tovarăşi
muncitor face mai întîi o cerere. cooperativei şi a celui exclus, fiecărui membru, şi dacă fieca­ noiembrie a anului trecut, am au arătat că în atelier se poate
re membru va munci conştiin­ căutat să mă documentez bine produce mai mult şi de calitate
In cererea de înscriere el ara­ în termen de 30 zile. In Gazul cios şi îşi va îndeplini îndato­ De curînd, cetăţenii din co­ asupra problemelor tehnologice grame nu se va sparge“. superioară, dacă se va trece la
ririle şi cooperativa va propăşi, muna Beriu raionul Orăştie au ca i granulaţia şarjei, umidita­ organizarea naţională a procesu­
tă numele şi pronumele, domici­ cînd hotărîrea adunării gene­ va realiza produse şi venituri raportat îndeplinirea planului tea ei, buna funcţionare a ma­ Realitatea a fost că nu s-a lui de producţie şi dacă condu­
mai multe, iar membrii vor trimestrial la achiziţii prin coo­ şinii de comprimat etc. spart nimic din pilot. Acest caz cerea uzinei va fi mai operativă
liul său şi al membrilor familiei, rale nu se încadrează în pre­ primi şi ei produse şi bani mai în ceea ce priveşte aproviziona­
mulţi la sfîrşitu) anului. perativă în proporţie de 125 la După un timp, cînd am reuşit mi-a dat posibilitatea să dove­ rea cu materiale. In urma aces­
averea ce o posedă el şi membrii vederile statutului model, comi­ sută. Munca de lămurire şi do­ să fiu bine edificat asupra a- desc concret că totul depinde de tei convorbiri, s-au luat şi măsu­
rinţa lor de a valorifica prin cestor probleme, am ajuns la priceperea şi cunoştinţele noas­ rile necesare, avîndu-se în vede­
familiei.- Cererea va fi semnată tetul executiv al sfatului popu­ cooperativă surplusurile au fost concluzia că ridicarea calificării tre practice. re propunerile făcute de munci­
cele două elemente oare au făcut cocsarilor poate evita deficien­ tori.
de toţi membrii familiei care au lar raional va trimite din nou ţele la bateria de cocs. Aşa stînd Discuţiile ulterioare au fost
posibilă obţinerea unei aseme­ axate mai mult pe disciplina la Pentru a se putea traduce în
împlinit vîrsta de 18 ani. La in­ hotărîrea de excludere împreună lucrurile, am iniţiat cîteva dis­ locul de muncă, astfel, că înce- fapte hotărîrile Plenarei C.C. al
nea realizări. Ţăranul muncitor cuţii cu tovarăşii Marcovici, pînd din luna decembrie 1956 P.M.R. din decembrie 1956, în
trarea în cooperativă, fiecare cu concluziile sale, spre a fi s-a observat o îmbunătăţire sub­ ceea ce priveşte ridicarea nive­
familie va depune o taxă de în­ examinate de adunarea genera­ Samoilă Lăzăroi a contractat ou Popa şi Şandru de pe maşina stanţială a muncii. Acum, preda­ lului de trai al oamenilor mun­
scriere de 25 lei, care se varsă lă. Pînă la rezolvarea definitivă de şarjare şi cu alţi muncitori. rea şi preluarea schimbului se cii, agitatorul poate şi trebuie
în fondul indivizibil al coope­ statul îngrăşarea unei perechi face în bune condiţiuni, iar a- să aducă o contribuţie serioa­
rativei. a contestaţiei, cel exclus îşi păs­ Cînd am crezut că posed un gregatele şi maşinile sînt cură­ să. El trebuie să explice munci-
trează drepturile de membru de boi pentru carne, calitate ţite cu regularitate. Toate aces­ toriior avantajele pe care le a-
Dacă cererea de înscriere este duce creşterea productivităţii
aprobată de adunarea generală cooperator. Dacă adunarea ge­ extragrasă. In urma contracte­ muncii şi reducerea preţului de
a cooperativei, ţăranul munoi- nerală hotărăşte totuşi exclude­ cost pentru întreaga economie
tor respectiv devine membru al rea lui, el primeşte la sfîrşi- lor făoute, ţăranii m uncitori. bogat material documentar, am tea au făcut posibil ca în a naţională şi să-i mobilizeze la
cooperativei agricole de produc­ tul anului respectiv o suprafaţă îndeplinirea sarcinilor de plan.
ţie. Devenit membru al coope­ de pămînt egală cu Cea pe oare Ioan Stăneasă şi Eli Andronie, hotărît ca problema spargerilor doua jumătate a lunii decem­
rativei, ţăranul muncitor are o a adus-o în cooperativă şi drep­ gavrila szanto
serie de drepturi şi îndatoriri. turile ce i se cuvin pe acel an au predat întreaga cantitate de de piloţi să fie discutată cu toţi brie, spargerile să scadă de la
pentru muncă şi pămînt, pre­ muncitorii în convorbiri scurte 740 kg/pilot la 473 kg/pilot. In agitator
In primul rînd, un membru cum şi partea socială oare se carne către stat.
cooperator poate să ta parte la achită în bani sau în natură, de cîte 15—20 minute, în scopul lunile următoare au scăzut şi uzina cocsochimică din C.S. Hunedoara
ION DINŞOREANU de a le arăta ce pierde combi- mai mult. In luna ianuarie, de
----- oOo------
adunarea generală cu drept de în decurs de 2 ani. Pămîntul se
vot. Asta înseamnă că el poa­ restituie ¦din terenurile necoma­ Mai multă mătase
te să-şi spună cuvîntul în orice. sate ale celor noi însicrişi, iar
problemă care se discută şi că în lipsa acestora din... terenurile, 1; Cînd‘ înserarea şi-a întins moasă viaţa, răspunse Ion teptă o nouă surpriză. Tre­ dai mai vîrtos pu pichamerul pentru gospodine
poate şă-şi exprime — prin ou- cooperativei la marginea ' peri­ aripile ei nevăzute peste oră­ buiau să se descalţe şi să ia în cărbune, — spuse Nodruţ.
vînt şi prin vot — aprobarea şelul minerilor din Lonea, Cîmpeanu, în picioare papuci. Şi iată-i Anul trecut gospodinele din Băcia
sau .dezaprobarea pentru orice metrului. grupuri de tineri, mineri cu — Am auzit că e tare fru­ pe viitorii locatari, ajunşi în După un timp cei trei or­
chestiune legată de munca coo­ valizele in mină, se îndreptau sfîrşit în camera lor. taci părăsiră noua lor locu­ au crescut însemnate cantităţi de
perativei. Un membru al coo­ Membrului unei cooperative veseli spre şoseaua principa­ mos amenajat căminul ăsta inţă, îndreptîndu-se spre sala
perativei poate 's ă aleagă şi să agricole de producţie, pe lîngă lă. Mulţi din cei care i-ar fi nou, interveni C. Stroie. In vreme ce la difuzor se de lectură. Aici, o bibliotecă viermi de mătase pe baza contracte­
fie ales în conducerea coopera­ drepturile de care se bucură, îi văzut ar fi fost înclinaţi să transmitea un program de cu 1.200 de volume, îşi aş­ lor încheiate cu D.C.A Anul acesta
tivei, indiferent de suprafaţa şi revin şi o seamă de îndatoriri creadă că se duc într-o ex­ — De aceea au şi ales nu­ muzică uşoară, cei trei ortaci
inventarul cu care a venit. Foş­ de îndeplinirea cărora depinde cursie, întrucît toţi erau ele­ mai fruntaşi să locuiască în se uitau cu o mută admiraţie tepta cititorii. femeile din Băcia s-au hotărît să spo­
tii chiaburi nu au dreptul să ca aotivitatea cooperativei să fie gant îmbrăcaţi şi doar era el, zise Nodruţ zîmbind. la tot ce se găsea în cameră. „Răscoala" de Liviu Pe-
fie aleşi în organele de condu­ rodnică, iar veniturile membri­ sfîrşitul săptâmînii. rească gogoşile din care vor extrage
cere ale cooperativei în primii lor să crească din ce în ce mai Realitatea era însă cu totul De cum păşiră în noul că­ breanu, „Eroica" de Lauren-
ani de la înscriere. Membrii alta. Minerii porniţi -pe călă­ min, presupunerea lui Stroie ţiu Fulga, „Opere" de A. P. mătase luînd pentru culţi vat mai mul­
cooperativei se bucură de toate mult. torie sînt fruntaşii adîncurilor, Cehov, „Versuri" de François
avantajele ce le acordă coope: ce se mută în cel mai frumos  In căminul Villon. „Tehnica mineritului", tă sămînţă de viermi. Astfel, tov.
rativa şi statul, şi pot să dis­ Statutul prevede că fiecare şi modern cămin ce s-a con­ — citi — prin geamul străve­
pună aşa cum doresc de veni­ membru capabil de muncă este struit vreodată pe meleagurile se adeverea toi mai mult. Lin­ — Nici la casa de odihnă ziu al bibliotecii Ion Cîm­
turile pe care le realizează în obligat să efectueze în cursul regiunii. gă covoarele de lină ce mă­ nu-i mai frumos ca aici, zău peanu.
anului, un minim de 80—120 soară peste 50 m. lungime, a-o spun pe cuvînt, — zise
zile-m-uncă repartizate pe cam­ Printre tinerii care au pri­ Nodruţ, care întrerupse tăce­ — Uite avem şi mese de
panii agricole. Membrul unei mit locuinţă în noul cămin se din fiecare coridor, sînt aşe­ rea contemplativă. lectură, de şah, radio, reviste
află şi minerii fruntaşi Gheor- zate nenumărate ghiveciuri de tot felul, interveni Nodruţ.
cooperativă. cooperative agricole de produc­ ghe Nodruţ, Constantin Stroie cu flori de toate soiurile. Pe — De, aşa e, — întări
şi Ioan Cîmpeanu de la secto­ pereţii proaspăt zugrăviţi sînt Stroie. Plapume înflorate, — Aşa mai zic şi eu să-ţi
Femeile gravide, membre ale ţie are datoria să aibă grijă de rul 2. aşezate în rame, nenumărate petreci timpul liber, — îşi
vederi din viaţa tineretului. cearceafuri de un alb imacu­
unei cooperative agricole de avutul obştesc, şă facă lucrări lat, perne cu fulgi, saltele de dădu cu părerea Stroie.
De la sala de lectură tre­
producţie.sînt scutite să mun­ de calitate, să respecte disci­
cură să viziteze sala de tenis
cească o lună înainte şi o lună plina muncii şi. să vegheze ca de masă. O masă vopsită în

după naştere. In acest timp pri- întreaga activitate a cooperati- Odată ajunşi la poarta nou­ — Mai degrabă crezi că te lină, covoare, noptiere, dula­ verde, cu plasă şi cu paletele Anastasia Silvestru a mărit cantita­
tea de la 0,20 grame la 0,30 grame,
lui cămin, cei trei ortaci con­ afli intr-o expoziţie de vederi puri vopsite în verde, masă aşezate la unul din capetele

stată cu satisfacţie că pe bo­ bine selecţionate, decît intr-un şi scaune, perdele la geamuri, ei, îi aştepta pe amatori. alte tovarăşe c a : Vilma Sebeşi, Sil­

Inifiativa unşi pioniere nul de repartiţie-scrie acelaşi cămin muncitoresc, rosti Ion cuier, coş de hîrtie, intr-un Fiindcă era ora stingerii, via Dobrică, Stela Cozac, au luat de
asemenea însemnate cantităţi de să­
lucru la fiecare : „camera nr. Cîmpeanu, fascinat de frumu­ cuvînt tot ceea ce este nece­ minerii şi-au întrerupt vizita,

De cîţiva ani, Şcoala de 7 clasa VII-a, şcoala a solicitat 29, .etajul I". seţea lor. sar omului¦ pregătindu-se pentru culcare, mînţă de viermi de mătase pentru
ani din Roşia de Secaş, raionul ajutorul părinţilor în procura­ ‘ — Am nimerit-o bine, înce­ după ce în prealabil făcuseră cultivat. Din mătasea produsă, gos­
Sebeş, a rămas neîmprejmuită. rea celor 150' de stîlpi necesari pu vorba minerul Nodruţ. — Şi eu aşi fi înclinat a — Pînă şi scrumiere avem, podinele vor putea să lucreze plapo-
împrejmuirii. Astăzi şcoala de Vom locui cu toţii în aceeaşi crede că aici s-a deschis mai o baie plăcută la duş, Peste me, feţe de masă, etc. Femeile din Bă­
In primăvara aceasta, după 7 ani din Roşia de Secaş este cameră, vom merge şi vom degrabă o florărie decît un — adăugă Cîmpeanu mirat de ¦cîteva minute lumina s-a cia vor să obţină un loc fruntaş pe
ce sîrma a fost procurată din împrejmuită. veni de la lucru împreună. cămin — spuse Nodruţ, în loc raion la creşterea viermilor de mătase.
fondurile statului, la iniţiativa grija !celor, care.au dotat că­ stins şi liniştea nopţii s-a aş­
IONAŞ IULIAN — In trei parcâ-i mai fru­ de răspuns. ternut peste întregul cămin. SOFIA CAZAC
minul. f ; >( \
In faţa camerii 29 îi aş- Z. ALEXIU
— In felul ăsta te poţi odihni

bine pentru'1ca a doua zi să-i

oionierei Emilia Cristea d!in corespondent corespondentă

BCSKEa Basa ‘teXTr-TL,--''.a w .xfíXXSSSk

Marxism-Ieninismul ne învaţă superioară, pentru că ea trans­ In întîmpinarea celei de-a 87-a aniversări a naşterii proprietate ţăranilor, în primul O asemenea diferenţiere per­
rînd a celor mai săraci. In tim­ mite izolarea într-o mai mare
că principiul suprem al dictatu­ formă în mod radical economia lui V. /. LENIN ~ pul efectuării reformelor agrare măsură a forţelor duşmănoase
rii proletariatului este alianţa ţărănească : se lichidează- pro­ a început să se desfăşoare miş­ şi transformarea treptată a tu­
clasei muncitoare cu masele prietatea particulară şi prin uni­ carea ţăranilor pentru cooperaţia turor în oameni .ai muncii ai so­
muncitoare ale ţărănimii sub rea mijloacelor de producţie ale cietăţii socialiste.
conducerea clasei muncitoare. In ţăranilor se creează proprieta­ Planul cooperatlst-leninlst de producţie, care a înregistrat
această alianţă proletariatul fău­ tea socialistă colectivă, iar pe trei etape în dezvoltarea ei. La Partidul Comunist Chinez, spri*
reşte la început legătura econo­ ba2a ei mari gospodării socia­ început s-au creat brigăzi de jinindu-se pe experienţa Uniu­
mică dintre industria socialistă liste colective. Aceste gospodării într-ajutorare. Din decembrie nii Sovietice face să progreseze
şi economia ţărănească mică pro­ se dezvoltă pe baza tehnicii ce­ în a c ţ i une în acelaşi timp atît industriali­
ducătoare de mărfuri, în special lei mai înalte pe care ţăranii o 1953, ţăranii au început să intre zarea ţării cît şi reconstrucţia
pe linia schimbului dc mărfuri. primesc de la clasa muncitoare, în masă în cooperative de pro­ socialistă .a agriculturii, lărgind
Pe măsura dezvoltării acestor re­ creatoarea industriei socialiste cu ducţie de tip inferior în care este treptat producţia industrială şi
laţii, se vădeşte tot mai mult ne­ un înalt nivel de dezvoltare, Pentru prima oară în istorie, perativelor. Cu toate acestea în socializată folosirea pămîntului agricolă, creînd treptat .agricul­
cesitatea reorganizării socialiste baza materială şi de producţie multe sate, ţănanii . cunoscînd turii colectiviste o nouă bază teh­
acest plan a fost tradus cu suc­ de M. KOVALEVA, din propria lor experienţă avan­ şi a principalelor mijloace de nică, ridicînd treptat nivelul de
tajele gospodăriei cooperatiste, producţie, însă proprietatea asu­ trai al muncitorilor şi ţăranilor.
a agriculturii. Această necesita­ a socialismului. ces în viaţă de către clasa mun­ candidat în ştiinfe economice în lupta de clasă dîrză .şi înver­ pra pămîntului şi parţial asupra Pe această bază se întăreşte în
şunată şi-au apărat cooperaţi altoi mijloace de producţie ră- mod efectiv alianţa dintre mun­
te este determinată în primul Folosirea tehnicii moderne şi citoare şi masele ţărănimii mun­ . . - • •—- i % vele de atacurile duşmanilor. mîne particulară. Din primăvara citori şi ţărani, iar bazele so­
citoare din Uniunea Sovietică, cialismului devin tot mai traini­
rind de faptul că în condiţiile a realizărilor ştiinţei înaintate toate ţările, deşi ele se manifestă In ţările de democraţie popu­ anului 1956 s-'a desfăşurat miş­ ce. In anul 1955 volumul pro­
sub conducerea Partidului Co­ lară ritmul şi caracterul diferit carea de masă a ţăranilor pen­ ducţiei de cereale a R. P. Chi­
economiei producătoare de m ăr­ deschide calea spre o înaltă pro­ într-un mod specific. Tocmai de al transformărilor socialiste la tru cooperative de tip superior neze a reprezentat 126 la sută
munist. Pînă în 1936 a fqst aceea experienţa acumulată de sate sînt în funcţie atît de par­ în care toate mijloacele princi­ i.ar al producţiei de bumbac
furi mica proprietate ţărănească ductivitate a muncii, spre avîn- desăvîrşită colectivizarea agri­ Uniunea Sovietică în domeniul ticularităţile istorice şi econo­ pale de producţie ale ţăranilor, 179 la sută faţă de nivelul an­
mice ale fiecărei ţări, cît şi de inclusiv pămîntul sînt transfor­ tebelic cel mai înalt.
asupra mijloacelor de producţie tul producţiei socialiste spre spo­ culturii. In prezent îri U.R.S'.S. reorganizării socialiste a agri­ felul în care aceste particulari; mate în proprietate colectivă.
taţi sînt luate în consideraţie în In Iugoslavia, dimpotrivă, ni­
constituie baza economică pen­ rirea producţiei marfă, asigură (există 85.7G0 de arteluri agricole, culturii .are o importanţă inter­ practica construirii socialismului, In cooperativizarea satelor, velul producţiei agricole a fost
în alegerea formelor şi metode­ clasa muncitoare din China se în anul 1955 cu 10 la sută mai
tru renaşterea capitalismului oa­ ridicarea nivelului material şi ,9009 S.M.Tl-uri şi peste 5000 de naţională. lor concrete ale mişcării coope­ sprijină pe ţăranii săraci şi pe mic, iar în 1956 cu 30 la sută
ratiste. mijlocaşii mai puţin înstăriţi şi mai mic decît cel antebelic, ceea
re condamnă ţărănimea munci­ cultural al maselor de oameni ai sovhozuri. Aceste gospodării dis­ In prezent toate ţările de de­ întăreşte alianţa cu restul ţăra- ce a dus la reducerea investiţi­
Trăsătura caracteristică a miş­ nibi mijlocaşi. ilor în industrie. Aceasta dove­
toare la exploatare şi mizerie muncii. pun de peste 1.600.000 de trac­ mocraţie populară au păşit pe cării cooperatiste în China este
trecerea treptată şi caracterul Pe baza cooperativizării largi deşte că dacă agricultura ră-
neagră. In al doilea rînd mica V. I. Lenin a subliniat că în toare, aproape 400.000 de com- calea reorganizării socialiste a de masă. In vechea Chină duş­ şi multilaterale a maselor ţără­
manii principali ai ţărănimii nimii muncitoare în China sînt mîne mult timp mică, privată, ea
gospodărie ţărănească nu este lupta sa pentru transformarea ibine, sute de mii de alte maşini agriculturii. In China din muncitoare erau moşierii şi ca­ lichidate, treptat gospodăriile
pitalul străin. In lupta împotriva chiaburilor. La începuturile miş­ se transformă într-o frînă a dez­
capabilă să dezvolte în propor­ socialistă a agriculturii, clasa agricole complexe. Suprafeţele 120.000.000 de gospodării ţără­ acestora s-a făurit alianţa mun­ cării cooperatiste chiaburii nu
citorilor şi ţăranilor. Sub con­ voltării industriei, chiar dacă se
ţii mai mari producţia agricolă muncitoare trebuie să se sprijine însămînţate au crescut de la neşti s-au încadrat în coopera­ ducerea partidului comunist, ţă ­ erau primiţi în cooperative. In
rănimea muncitoare din China a prezent chiaburii şi foştii moşieri întemeiază şi pe proprietatea
şi de aceea ea nu poate fi o ba­ pe mişcarea de masă a sărăcimii 105.000. 000 ha. în 1913 la tive peste 110.000.000. Sectorul efectuat în decurs de trei ani, cu
sînt primiţi numai în coopera­ obştească.
ză pentru îmbunătăţirea situa­ în alianţă cu mijlocaşii în lupta 195.000. 000 ha. în 1956, iar pro­ socialist cuprinde în Cehoslo­ propriile sale forţe, reforma a-
tivele consolidate şi iniţial nu­ Experienţa U.R.S.S. şi ţărilor
ţiei materiale a ţăranilor mun­ neîmpăcată împotriva chiaburi­ ducţia marfă de cereale a cres­ v a c ia 43 la sută, în R. D. Ger­ grară în urma căreia a fost li­
mai în calitate de candidaţi. de democraţie populară dovedeş­
citori. Situaţia- lor materială poa­ lor. Totodată Lenin sublinia că cut respectiv de la 1.300.600.000 mană 29 la sută, în Albania 35 chidat sistemul economic feudal,
Chiaburii şi foştii moşieri nu te forţa şi vitalitatea regimului
te fi îmbunătăţită în mod radical ţărănimea mijlocaşă va şovăi în ¦puduri la 3.304.000.000 de pu­ la sulă din pămîntul arabil. In pămînturile şi avutul moşieresc
sînt .admişi la conducerea co­ cooperatist ca singura cale jus­
numai pe baza marii gospodării mod inevitabil. Dar cu toate in­ duri (fără să mai socotim vînză- forme simple de cooperare în au fost confiscate şi date în
operativelor. Elementele duşmă­ tă a construirii socialismului la
oare în agricultură se crează^în succesele parţiale inevitabile şi rile pe piaţa colhoznică). A cres­ producţie a fost cuprinsă o ju­
noase nu sînt primite în coope­ sate în interesul maselor ţărăni­
special pe calea cooperativizării cu toate şovăielile ţărănimii mij­ cut şi mai nmlt producţia cul­ mătate din numărul gospodării­
rative. mii muncitoare.
gospodăriilor ţărăneşti. locaşe, trebuie să se tindă în mod tu rilo r tehnice, furajere, etc. lor ţărăneşti din Coreea şi Viet­

V. I. Lenin a arătat nu odată ferm la o înţelegere cu ea, tre­ Orîndtiirea colhoznică, care a nam. In Ungaria, în ciuda în-

că statul proletar, clasa mun­ buie adoptată o atitudine plinii rezistat grelelor încercări din .. cercărilor contrarevoluţiei' de a

citoare şi avangarda sa Partidul de grijă faţă de toate dezide­ timpui războiului, reprezintă ba­ nimici cooperativele de produc­

Comunist trebuie să desfăşoare o ratele sale şi făcute concesii în za economică trainică a ayîntu- ţie; ţăranii nu au îngăduit duş­

muncă intensă în rîndurile ma­ stabilirea mijloaoelor de înfăp­ lui puternic al agriculturii, a a- manilor să le distrugă şi în pre­

selor ţărăneşti în vederea atra­ tuire a transformărilor socia­ sigUrării oraşelor cu alimente şi zent dau dovadă de o grijă toi

gerii lor în diferite forme de co­ liste. a industriei cu materii prime, mai mare pentru lărgirea şi în­
operaţie, acordîndu-le ajutor fi­
nanciar şi alt ajutor material, Pian¦uyl cooperatist leninist re- este baza creşterii bunăstării ţă­ tărirea lor..
precum şi ajutor organizatoric. prezintă calea de trecere a ma­
rănimii colhoznice. In Polonia, chiaburimea a or­

Dintre ţoale formele de coope­ selor muncitoare ale ţărănimii, Legile trecerii de la capitalism ganizat o întreagă campanie pen­
rare, cea de producţie este forma pe drumul dezvoltării socialiste. la socialism sînt comune pentru tru jefuirea şi distrugerea coo­