Page 53 - 1957-04
P. 53
ÜIi. 731 DRUMUL SOCIALISMULUI Pas. 3
CuvîntărMe rostite lş recepţia oferită rDiaia&ape da,
T înÍ8IÍ9W3 cinstea delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S.
d ia fllm e. im ...
De la începutul lunii ianuarie
şi pînă în momentul de fată
aproape zilnic trec pe la librăria
oraşului Deva din Piaţa Unirii,
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica unpr şt-ate ocoidentale, oare văd Din păcate conducătorii Populară Romînă, China Popu pentru a mă interesa dacă au
K' iS?i cTa? calea spre securitate în produ N.A.T.O, cărora le este mai pe lară, la fel ?3 şi celelalte state sosit diafilme. Ori de cîte ori îi
cerea armei atomice.,, şi cu hi- plac politica „de pe poziţii de ale lagărului socialist, duc şi trec pragul, tov. Vexler, vînzătq-
Dnagi tovarăşi şi tovarăşe, Republica Populară Romînă nea Sovietică, ţara care a des ’drogen şl în îrîMcerea care forţă1.1 aecît adevărata securita vor duce o luptă neobosită pen rul de acolo, mă întîmpină cu
chis omenirii drumul socialis
Azi ia fost semnat acordul acordă sprijinul său deplin a- mului şi care ;a izbăvit popoa continuă în domeniul producerii te a popoarelor, resping propu tru rmcşorarea încordării inter o voce de nevinovat: „N-au
dintre guvernele romîn şi sovie cestor propuneri. Este neîndo rele lumii de robia hitleristă. acestob feluri de -arme. In rea nerile noastre. Ei deseori sus naţionale, pentru întărirea secu sosit treceţi vă rog mîine...
ielnic că .punerea lor în practică litate lucrurile stau cu totul ţin că nu. pot sprijini paşii re rităţii în Europa, colaborînd cu poate...
tic privitor la statutul juridic al ar feri popoarele Europei, oare Prietenia romîno-sovietică s-a altfel. Goana înarmărilor, inclu comandaţi de guvernul sovietic,
trupelor sovietice staţionate au suferit atît de greu în urma cimentat în lupta comună pen siv în domeniul armei atomice, deoarece în statele occidentale toate ţările iubitoare de pace din Din ianuarie şi pînă în pre
temporar pe teritoriul Romîniei a două războaie mondiale, de tru eliberarea ţării noastre şi nu numai că nu contribuie la predomină frica şi suspiciunea Europa, Asia, Africa şi celelalte zent răspunsul este acelaşi !...
în interesul !apărării comune a dezastrul unui nou război. zdrobirea hitlerismului. Ea s-a asigurarea securităţii, ci dimpo faţă de Uniunea Sovietică. La continente. Oamenii sovietici
ţărilor noastre ca şi a celorlal dezvoltat continuu în anii pu trivă'. intensifică pericolul răz aceasta se poate răspunde !ast sînt convinşi de faptul că numai N-au sosit... treceţi mîine...
te state participante la tratatul Ţările noastre sînt angajate terii populare, cînd, pe baza co boiului. inclrisiv pericolul unui o asemenea politică bazată pe Mare-mi fu mirarea, cînd, în-
într-o vastă operă de construc laborării frăţeşti, a sprijinului război atomic. fel : frica şi suspiciunea sînt admiterea principiilor cgexisten-
de la Varşovia. ţie paşnică. Noi nu avem şi nu create în mod artificial de cei ţei paşnice a statelor indiferent tr-una din zile, văzui în vitrina
aceleiaşi Librării, un aparat di
ascop, tip „Pionier“. Nici nu sta
Daţi-ini voie să exprim .de putem avea nici un fel de inten reciproc şi ajutorului acordat ţă Uniunea Sovietică, ca şi toate care sînt interesaţi in existenţa de orînduirea lor socială şi de tui pe gînduri şi intrai să întreb
plina satisfacţie a guvernului şi ţii agresive şi dovedim aceasta rii noastre de Uniunea Sovie statele socialiste, -a considerat şi , N.A.T.O., în goana înarmărilor, stat, corespunde intereselor vita din nou, dacă a sosit mult căuta
poporului romîn pentru îndieie- prin întreaga noastră politică. tică, Republica Populară Romî consideră necesar să se pună in întreţinerea unor uriaşe ar- le şi aspiraţiilor tuturor popoa tul diafilm.
Tea acestui acord oare reprezin Am dori ca şi marile puteri apu nă !a obţinut succese hotărîtoa- capăt goanei înarmărilor, care , mate, flotă şi aviaţie, în stoar relor.
Nu ajunsei pînă la tejgheaua
tă o importantă contribuţie ta sene să facă acelaşi lucru. Noi re .în domeniul construcţiei so constituie o irosire de colosale cere; de uriaşe şi crescinde pro Noi am fost şi sîntern tocmai vînzătorului, căci a şi trebuit să
întărirea prieteniei ş i . alianţei consacram energia şi resursele ; cialiste, al progresului său e- resurse materiale create prin fituri de pe urma livrărilor mi pentru o asemenea politică. fac „stînga-mprejur“ — auzind
dintre RepubMoa Populară Ro- noastre pentru o cit. mai rapi conomie şi cultural Datorită munca multor generaţii, a fost litare. Permiteţi-mi să exprim con acelaşi refren pe care de nenumă
mînă şi Uniunea Sovietică. El dă oreştere a bunei stări a po prieteniei ou Uniunea Sovietică şi este pentru interzicerea şi dis Este cu totul absurd să fad vingerea fermă că acordul sem rate ori mi l-a cîntat tov. Vexler.-
confirmă deplina înţelegere a porului. şi cu celelalte ţări socialiste, trugerea armelor atomice şi cu reproşuri la adresa Uniunii So nat de noi va contribui la întă —...treceţi mîine... poate vine.
intereselor naţionale reciproce, N-avem însă dreptul şi nici ţara noastră şi-a apărat cu suc hidrogen şi pentru folosirea e- vietice şi s-o învinueşti că ac rirea continuă a prieteniei între Am ieşit afară din librărie cu
unitatea de vederi a celor două nu putem să ignorăm faptul că ces suveranitatea de stat, şi-a nergiei atomice numai in sco ţiunile ei ar fi cauza spaimei popoarele noastre, la întărirea o mimică deznădăjduită de cum
guverne asupra problemelor vie S.U.A. şi celelalte puteri occi întărit independenta naţională. puri paşnice. Uniunea Sovie care este provooată de înşişi unităţii ţărilor socialiste, la în părător nenorocos căruia de luni
ţii internaţionale, relaţiile fră dentale refuză să meargă pe ca- conducătorii N.A.T.O. şi de toa de zile i se răspunde: „Treceţi
ţeşti dintre cele două ţări ale k.t destinderi’ încordării inter Nu de mult au avut loc la tică este pentru reducerea subs te acţiunile !acestei grupări. tărirea păcii şi securităţii în lu mîine — poate vine“ .
noastre. naţionale, a dezarmării, şi con Moscova tratativele dintre dele tanţială a forţelor armate ale Doar' esie un lucru cunoscut că mea întreagă.
gaţiile guvernelor romîn şi so marilor puteri, pentru crearea Stau acum şi mă întreb : Ce
Permifeti-mi să ridic paharul.
rost au diascoapele dacă diafil-
N-a fost greu să realizăm a- tinuă politica blocurilor militare vietic care au luat hotăriri de ,o " securităţii colective în Europa, după fiecare sesiune -a consiliu • peniru poporul frate romîn, meie lipsesc ?
oest acord pentru că în elabo agresive. Ele promovează şi mare importanţă pentru dezvol pentru neadmiterea - renaşterii
rarea sa guvernele noastre s-au sprijină refacerea militarismului tarea colaborării' ¦multilaterale militarismului în !- Germania oc1 lui N.A.T.O., lumea află despre pentru guvernul Republicii Popu Aceste două obiecte sînt strîns
legate unul de altul şi nu se
călăuzit neabătut după princi în Germania occidentală şi dau politice şi economice, romîno-sQ-. cidentală.j care, nu odată s-a fă noi paşi ai participanţilor lui, lare Romîne în frunte cu tova poate ca unul dintre ele să lip
sească. In. oraşul nostru sînt
piile respeotului reciproc, ale in arma atomică pe mî-na Wehr- vietice, pentru 'întărirea măsuri cut’vinovat’d-e dezlănţuirea răz îndreptaţi spre goana înarmări răşul Chivu Stoica, pentru prie mulţi cumpărători dornici să ai
bă în posesia lor un diafilm inte
dependenţei şi suveranităţii de machtului revanşard. Această lor comune de apărare a păcii boiului în Europa. U/niunea So lor, spre intensificarea războiu tenia de nezdruncinat între po resant. Aceşti cumpărători sînt
condamnaţi, prin nepăsarea to
stat, egalităţii în drepturi, in politică a statelor membre ale şi securităţii ţărilor noastre. vietică a propus şi alte măsuri lui rece, a încordării în relaţiile poarele noastre, pentru întări varăşilor de la „Librăria Noas
tră“, să tină diascoapele în vată
tegrităţii teritoriale şi neames pactului Atlanticului de nord Acordul semnat azi aduce o îndreptate spre asigurarea păcii internaţionale. rea unităţii şi solidarităţii ţă ca să nu ruginească, că cine ştie...
s-ar putea ca numai în doi sau
tecului în treburile interne — duce la încordare internaţiona contribuţie importantă la pune în Europa şi în lumea întreagă. Uniuncia Sovietică, Republica rilor socialiste. trei ani să sosească diafilmele.
principii leniniste care consti lă, oonstituie o ameninţare pen rea în viaţă a acestor hotăriri.
Cuvîntarea generalului colonel Leontin Sălăjanlor de tip nou, socialiste, din lumi. ----- oOo------
tuie baza de neclintit a relaţii tru pacea Europei şi a întregii De aceea socotim că avem toa
Propuneri preţioase
te motivele să ne bucurăm de
tre Republica Populară Romînă In aceste condiţii sîntern da încheierea lui. pentru îmbunătăţirea
şi Uniunea Sovietică, baza dez tori faţă de popoarele noastre să Sîntern convinşi că, mergînd Tovarăşi! ţiei de arme dintre armata oricînd ca, împreună cu glo activităţii cooperativei
populară romînă şi glorioasa ar rioasa Armată Sovietică şi cele
voltării continue a prieteniei şi facem tot ceea ce esté necesar în strînsă unitate şi colaborare Permiteţi-mi ca, în numele mată sovietică. lalte armate frăţeşti ale state Deseori, cooperativa „Sălăşa-
colaborării ţărilor noastre. pentru a apăra munca lor paş frăţească, popoarele noastre vor militarilor Forţelor Armate ale lor socialiste, să-şi îndeplineas na“ din comuna Sălaş, raio
Semnînd acordul, am reafir nică, sîntern datori’1 să întărim obţine noi şi mari izbînzi pen Republicii Populare Romîne, să Poporul nostru ştie că uni nul Haţeg a fost privită, ca uni
mat hotărîrea noastră comună capacitatea noastră de apărare, tru înflorirea Republicii Popu salut prezenţa în mijlocul nos tatea ţărilor socialiste şi exis că misiunea de apărare a păcii tate fruntaşă în !rezolvarea sar
de a depune toate eforturile atît fiecare în parte cit şi prin lare Romîne şi Uniunii Republi tru a tovarăşului Andrei An- tenta Tratatului de la Varşovia şi libertăţii popoarelor noastre. cinilor ei. Este explicabil faptul
pentru menţinerea şi întărirea eforturi comune. Tocmai aces cilor Sovietice Socialiste, pen dreevici Gromîko şi a mareşalu constituie una din condiţiile a- prin însăşi felul în care cetă
păcii în Europa şi în lumea în tui scop îi corespunde Tratatul tru asigurarea şi apărarea păcii lui Uniunii Sovietice Gheorghi părării independenţei şi suvera u Ridic acest pahar pentru în ţenii cooperatori se interesează
treagă. Guvernul romîn şi-a dat de prietenie, colaborare şi asis în lume. Konstantinovici Jukov şi să-mi nităţii patriei noastre. tărirea continuă a prieteniei din !de bunul mers a! treburilor de
*• f i !' ¦’ {. ( ' ' exprim bucuria pentru acordul tre poporul romîn şi popoarele aci. O dovadă o oferă recenta a-
şi nu va înceta să dea întreaga tenţă mutuală încheiat la Var Permiteţi-mi să ridic un toast încheiat. Militarii Forţelor Armate ale sovietice, pentru frăţia de arme duraare !generală în oare coope
şovia. Republicii Populare Romîne sînt ratorii — oa şi altădată — au
Dragi tovarăşi şi tovarăşe, în pinstea. delegaţiei guvernu Sîntern convinşi că aceste a- hotărîţi să nu precupeţească romîno-sovietică, pentru Forţele discutat treburile gospodăreşti.
lui !Uniunii Sovietice, a tova corduri vor duce la întărirea şi Armate Sovietice, pentru minis In adunare au luat cuvântul pes
Toţi prietenii păcii sînt con răşului Andrei. Gromîko, con pe mai departe a prieteniei ro- ¦nici un efort pentru a ridica trul Apărării al Uniunii Sovieti
vinşi că în lumea contemporanii ducătorul delegaţiei, pentru po mln-o-sovietice, la întărirea fră continuu capacitatea de luptă .a ce, Gheorghi Konstantinovici te 30 de cetăţeni care au dez
principala forţă care apără pa litica externă leninistă !a Uniunii armatei noastre, spre a fi gata Jukov.
sa contribuţie la realizarea a- cea, securitatea şi libertatea po Sovietice, politică consecventă Iubite tovarăşe preşedinte al bătut cele mai importante pro
poarelor este marele lagăr !al de apărare !a păcii,, libertăţii şi Consiliului de Miniştri,
oestui înalt ţel. ţărilor socialiste în frunte cu independenţei popoarelor 1 bleme. S-a accentuat îndeosebi
Uniunea Sovietică. Acest lucru ; In cinstea mareşajului Uniu Dragi tovarăşi şi prieteni ! asupra necesităţii magaziilor
împreună cu celelalte ţări so — indiferent dacă îl mărturi nii Sovietice, tovarăşul Gheor-
cialiste, Romînia doreşte să tră sesc sau nu — îl ştiu şi duş- ghi Konstantinovici Jukov, emi Permiteţi-mi şi mie să vă pentru depozitarea produselor
iască în pace cu toate popoare *»panii păcii, oare întîmpină în mulţumesc din inimă pentru
le, să dezvolte relaţiile econo calea »planurilor lor !agresive pu nent conducător de oşti, erou al ce vor rezulta din achiziţii, pre
terea de neînvins a lagărului luptelor glorioase ale armatelor
Cuvîntarea mareşaluluiUniuniimice, politice şi culturale cusocialist. sovietice pentru zdrobirea hitle cum şi pentru depozitarea în
rismului 1
toate statele, indiferent de sis Forţa lagărului socialist, care condiţiuni bune a mărfurilor a-
G. K . J u k o vtemul lor social, pe baza prin flate în stoc. Pentru lărgirea sfe
cipiilor coexistenţei paşnice. Noi rei de !activitate a cooperativei,
sîniem ; convinşi că cea _mai
bună oale pentru asigurarea
Unei păci durabile în Europa
este înfăptuirea unui sistem de
securitate colectivă. In nume
imaginara lor superioritate, i a căror realizare ar destinde în
roase rînduri Uniunea Sovieti înrîureşte într-o măsură oovîr- Pentru guvernul Uniunii So- primirea frăţească şi cuvintele supraapreciază orbeşte forţele lor tr-o măsură considerabilă încor
că a făout propuneţi 'concrete ¦şitoare întreaga viaţă interna îvîe/tîce* şi pentru preşedintele şi subapreciază posibilităţile se darea internaţională şi ar lichi
pentru înfăptuirea unui astfel de ţională,, izvorăşte din unitatea călduroase care au fost rostite rioase ale Uniunii Sovietice şi da orice suspiciuni.
sistem, pentru dezarmare,'pen Consiliul,ui, def Miniştri al aci la adresa poporului sovietic ale întregului nostru lagăr socia
de nezdruncinat ia ţărilor socia "UţR.S.S., tovarăşul Nikolai A- şi a forţelor noastre armate. list. Acum, la Londra, are loc se
tru interzicerea armelor atomice liste, din coeziunea rândurilor j ţexandroyici Bulganin.l i siunea subcomitetului comisiei
Permiteţi-mi ca la rîndul meu Poporul sovietic, în colabora O.N.U. pentru 1dezarmare, de la
re .activă cu popoarele întregu care popoarele iubitoare de pace
ca şi pentru desfiinţarea blocu sale. Noi sîntern ferm hotărîţi Pentru Comitetul Central al să vă transmit dv. şi prin dv. lui lagăr socialist, este gata în aşteaptă rezolvarea problemei
rilor militare şi a bazelor mi să aducem întreaga contribuţie Partidului Comunist !al Uniunii întregului popor romîn un salut totdeauna să răspundă la ori dezarmării şi interzicerea armei
litare străine pe teritoriul altor a ţării noastre pentru continua Sovietice şi pentru primul se fierbinte, frăţesc şi cele mai ce încercare a forţelor agresive, atomice. După cum se ştie, gu
cu lovituri nimicitoare cu în vernul sovietic depune toate e-
treaga lor forţă socialistă. forturile pentru rezolvarea cît
mai grabnică a acestei proble
Să ştie toţi aceia care în
state. întărire a unităţii şi forţei la cretar ăl Comitetului Central al bune urări clin partea prietenu cearcă să dezlănţuie un ' nou me. Insă Statele Unite şi parte tovarăşii Mihai Vlad-Pilu, Tibe-
Mai mult încă, U.R.S.S. şi ce gărului socialist, garanţia prin P.C.U.S. tovarăşul Nikita Ser- nerii lor din N.A.T.O. nu doresc riu Stoicuţa, Mihai lancu-Mihuţ
cipală a asigurării păcii şi se- gheevici Hruşciov ! lui său credincios, poporul so război că !noi vom apăra cu toa să manifeste înţelepciunea ne
lelalte ţări ale Tratatului de Ta ¦curităţii patriei noastre. cesară pentru -a se ajunge la şi alţii au propus înfiinţarea u-
Varşovia s-au pronunţat pentru Să trăiască şi să se întăreas vietic. tă ardoarea, vitejia şi curajul un acord în aceste probleme de nor filiale în satele aparţinîn-d
retragerea trupelor tuturor sta In mod deosebit,, poporul ro că prietenia veşnică dintre Re importanţă vitală.
mîn preţuieşte prietenia şi cola publica Populară Romînă şi U- Pra'gi tovarăşi ! . ¦„? . 4 scumpul nostru lagăr socialist comunei Sălaş.
telor înlăuntrul. graniţelor lor borarea ţării noastre cu Uniu- niunea Sovietică ! ca un tot unic, ca o cauză co- In ciuda împotrivirii cercuri
lor agresive, Uniunea Sovietică, ANDREI NASTASE
naţionale. ,In acest an sărbătorim .40 de -mună proletară internaţională, împreună cu toate popoarele iu
ani de'la "înfăptuirea Marii Re după principiul „unul pentru bitoare de pace, va continua să corespondent
voluţii Socialiste din Octombrie toţi .şi toţi pentru unul“. ducă o luptă neobosită pentru
şi de existentă ai primului stat Plecînd de la acest principiu pace, pentru rezolvarea cît mai C Â R T•»I N O_i
Cuvîntarea tovarăşului A. A. Gromîko noi vom întări cu toţii şi de a- grabnică a problemei dezarmă în Editura
socialist sovietic din lume. cum înainte capacitatea de rii, care are o importanţă vitală,
Iubite tovarăşe preşedinte al rilor similare dintre Uniunea So ca statele socialiste şi popoa In cei 40 de. ani care s-au luptă a forţelor noastre !armate pentru lichidarea armelor ato pentru literatura politică
vietică şi alte state socialiste. rele iubitoare de pace din toate care fac parte clin forţele uniţe mice şi cu hidrogen. au apărut
Consiliului de Miniştri, ţările să menţină vigilenţa îm scurs, în condiţii grele, exceptio ale Tratatului de la Varşovia
Acest lucru nu este pe placul potriva uneltirilor forţelor agre nal de complicate, în condiţiile pînă cînd va dispare această Poporul sovietic nu are ne — M. ROSENTHAL —
Dragi tovarăşi şi prieteni, anumitor cercuri ale N.A.T.O., sive care, după cum o dovedesc unei atitudini permanente, foar necesitate, pînă cînd îşi vor în voie de război. El, într-o măsură Ce este teoria marxistă a cu
care- ar dori ca această grupare evenimentele din Orientul apro te ostile, adeseori făţiş duşmă-, ceta existenţa blocurile mMitare mai mare ca alte popoare, a noaşterii (Colecţia „Biblioteca
Permiteţi-mi să exprim adîn- să fie înarmată pînă în dinţi, piat şi din Ungaria,- folosesc o- noase, !a multor state imperia organizate împotriva lagărului populară de rriarxism-leni-
ca recunoştinţă pentru primi iar statele socialiste să fie de rice metode, de Ţa comploturi liste, poporul sovietic -a construit socialist, pînă cînd agresorii cunoscut greutăţi şi lipsuri în nism“).
rea caldă şi cordială făcută de zarmate şi dezbinate. pînă la agresiune directă. cu succes primul stat socialist vor renunţa la politica antipopu
guvernul Republicii Populare din lume şi în timpurile noastre lară „de. pe poziţii'de forţă“. grozitoare de pe urma ultimului Lucrarea popularizează învă
Romîne delegaţiei sovietice, ve Dar statele socialiste ar da I-n declaraţia comună a -dele a obţinut astfel de rezultate po ţătura marxistă a cunoaşterii.,
nite la Bucureşti pentru sem dovadă de miopie, dacă în faţa gaţiilor guvernamentale ale U- zitive, pe care multe state ca De strajă muncii creatoare şi a război mondial şi are viu' în adică explică felul în care se pe
narea acordului referitor la sta blocului militar al putorilor oc niunii Sovietice şi Republicii pitaliste nu le-au putut atinge cuceririlor democratice ale po trece procesul oglindirii lumii
tutul juridic al trupelor sovie cidentale, care este în perma Populare Romîne, semnată la în tot timpul existentei lor de minte toate ororile acestuia. înconjurătoare în mintea oame
tice staţionate temporar pe te nenţă înarmat, nu s-ar îngriji 3 decembrie 1956 la Moscova, porului stau tinerele forte arma nilor, felul în care oamenii pot
ritoriul Romîniei. de piopria lor securitate. ambele părţi au declarat că în veacuri. înfăptuind programul gran cunoaşte adevărul despre feno
condiţiile existenţei unui bloc menele din natură şi societate,
Am sosit aici, în capitala unui Tocmai acestui scop de întă agresiv în Europa, ale remilita- In prezent poporul sovietic, te ale Republicii Populare Ro dios de construcţie paşnică, po şi pot transforma lumea în inte
stat socialist prieten, avînd a- rire a securităţii frontierelor lor, resul lor. Broşura se adresează
dînca convingere că popoarele de neadmitere a dezlănţuirii u- rizării şi reactivizării forţelor re sub conducerea scumpului său mîne. Umăr la umăr cu forţele porul nostru doreşte ca lui, ca unui cerc foarte larg de cititori,
Uniunii Sovietice şi poporul ro- nui nou război, în special în vanşarde în Germania occiden fiind scrisă foarte popular.
rnînt sînt unite prin strînse le Europa, îi serveşte Tratatul de tală, ale menţinerii de către Partid Comunist, luptă cu ener armate ale celorlalte state so şi popoarelor tuturor celorlalte
gături de prietenie şi colaborare. la Varşovia, pe baza căruia par S.U.A, şi ţările blocului Atlan gie deosebită şi cu iniţiativă cialiste, ele păzesc hotarele la -FRA N Z MEHRING—
Ele sînt legate prin unitatea ticipanţii. lui şi-au asumat în ticului de nord de baze în apro gărului socialist. ţări, să-i fie asigurată posibili
scopului: construcţia socialistă, mod solemn obligaţia.ca, în faţa pierea statelor socialiste şi ale creatoare pentru dezvoltarea e- Despre materialismul istoric
precum şi prin lupta comună grupării militare agresive occi refuzului acestor ţări de a păşi conomică continuă a tării sale, Permiteţi-mi, tovarăşi să tatea de a-şi concentra toate e-
pentru pace în întreaga lume^ dentale să-şi unească eforturile pe calea dezarmării, ele consi pentru av-întul culturii socialiste,
în lupta pentru menţinerea pă deră indicată staţionarea tem- forturile, toate resursele numai
Sîntern bucuroşi să constatăm cii în Europa şi în întreaga lu pentru progresul ştiinţei şi teh- transmit Forţelor Armate ale
că tratativele dintre delegaţiile în scopuri paşnice.
nicii pentru ridicarea productivi- Republicii Populare Romîne din
In numele forţelor armate so
taţii muncii, pentru creşterea partea Forţelor Armate ale
vietice vreau să mulţumesc din
bunăstării popoarelor Uniunii U.R.S.S. cel mai fierbinte şi fră
Sovietice. ţesc salut şi cele mai bune inimă poporului romîn şi guver Această carte, a filozofului
nului Republicii Populare Romî marxist german FRANZ MEH
noastre, care au decurs într-o me, ceea ce este în deplină con 'porară pe teritoriul Romîniei a Desfăşurînd o -activitate neobo urări. ne pentru grija frăţească şi -a- RING. este consacrată combate
atmosferă de sinceră prietenie cordanţă ou ţelurile şi princi unităţilor militare sovietice, în sita pentru dezvoltarea continuă Staţionarea trupelor sovietice titudinea prietenească faţă de rii şi spulberării argumentelor
şi deplină înţelegere reciprocă, piile Naţiunilor Unite. conformitate cu Tratatul de la a patriei sale socialiste, guver trupele sovietice staţionate pe
au demonstrat odată mai mult Varşovia. Prin aceasta, ţările nul sovietic tine seama întot pe teritoriul Republicii Populare aduse la sfirşitul secolului tre
Nimeni nu poate reproşa sta deauna de urmările posibile ale Romîne, la fel ca şi staţionarea cut împotriva materialismului
strînsa colaborare frăţească din noastre au arătat că întreprind trupelor sovietice în Republica
telor participante la Tratatul de
tre ţările noastre socialiste ba la Varşovia că au săvîrşit ur în interesul securităţii lor, paşi situaţiei internaţionale, care s-a Democrată Germană, Ungaria teritoriul ţării dvs. istoric de către ideologii burghe
zată pe principiile leniniste ale act sau altul oare să contravină practici dictaţi de situaţia e- agravat şi ale politicii pe care o şi Polonia, decurge din Tratatul Permiteţi-mi să toastez pen ziei. Autorul apără în mod stră
internaţionalismului proletar. principiilor paşnice ale- acestei xistenlă. ! 1 ' - ’ ’ promovează cercurile agresive de la Varşovia şi este determi tru prietenia frăţească dintre po lucit şi fundamentat materialis
organizaţii. Pe de altă parte, ale unor state imperialiste. nată de necesitatea asigurării poarele sovietic şi romîn pentru mul istoric dovedind justeţea
Semnarea acordului este un participanţii la N.A.T.O. au do Actualitatea acestor paşi nu securităţii întregului nostru la colaborarea de arme dintre for concepţiei lui Marx şi Engels şi
act însemnat care corespunde vedit nu odată în cei 8 ani de exis nurnai c;ă nu scade, ci dimpotri In ultima perioadă de timp găr socialist. Am propus în repe ţele armate ale Uniunii Sovie neputinţa burgheziei de a infir
pe deplin intereselor luptei pen vă, creşte. Ştim cu toţii că goa mulţi oameni politici şi militari, ma această concepţie care oglin
tru pace între popoare, pentru tenţă a acestei grupări, că acţiu na înarmărilor continuă, că pînă şi în primui rînd din S.U.A., au tate rînduri şi propunem şi în tice şi Republicii Populare Ro deşte mersul logic al istoriei.
securitate europeană, pentru nile pactului N.A.T.O. şi pacea în prezent puterile occidentale pierdut simţul realităţii, bazîn prezent puterilor occidentale mîne !
— Probleme de filozofie a
securitatea statelor noastre şi a sînt noţiuni cu totul opuse. Un n-au făcut nimic pentru a con du-se pe superioritatea lor — să-şi retragă trupele de pe te Pentru conducătorul poporu ştiinţelor naturii.
exemplu caracteristic îl constituie tribui la încetarea sau cel puţin
întregului lagăr socialist. Noi agresiunea împotriva Egiptului l-a slăbirea goanei înarmărilor. imaginară în domeniul armei a- ritoriul altor state şi de aseme lui romîn şi organizatorul vic Apărută sub îngrijirea Insti
ştim că încheierea acestui acord (ornice şi aviaţiei strategice, şi nea să lichideze bazele lor din toriilor sale — Partidul Mun tutului de filozofie al Academiei
între Uniunea Sovietică şi Re şi complotul care !a eşuat îm Arma atomică este acumulată se lasă prea mult antrenaţi de alte ţări. Dar, sub diferite pre citoresc Romîn, pentru Comi R.P.R., lucrarea însumează un
publica Populară Romînă nu potriva Republicii Populare Un în proporţii toc mai mari. Poate politica de intimidare şi amenin texte şi subterfugii, ele continuă tetul Central combativ, în frun număr de cirlci studii cu privire
este pe placul tuturor, precum gare. Complotul, din Ungaria a stîrri numai mirare cît de-ne ţări. sa respingă aceste propuneri te cu tovarăşul Cheorghe Gheor
nu este nici încheierea acordu demonstrat cît este de necesar raţional acţionează conducătorii paşnice ale guvernului sovietic, ghiu-Dej 1 la diferitele probleme de filozo
Lăudîndu-se peste măsură cu fie ridicate de dezvoltarea ştiin
ţelor naturii.