Page 54 - 1957-04
P. 54
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 731
APELU L APRLSAT
opiniei publice din R.F.G. de către un grup
de oameni de ştiinţă atomişti vest-garmani
BONN 17 (Agerpres). După cum s-a de ace,aista primejdie.
N . A . BUL GA N I N La D ja k a rta mai anunţat, 18 cunoscuţi oameni de Noi ştim cît de greu este să
J A P O N I A f r e b u ie să se e lib e r e z e ştiinţă atomişti vest-germani au a- se tragă din aceste fapte con
dresat opiniei publice din R.F. Ger cluzii politice. Nouă oamenilor
Convorbire între premierul de sub jugul am erican mană următorul apel in care averti care nu !avem legături cu po
zează împotriva consecinţelor primej litica,- poate să ni se conteste
a prim it răspunsul lui Adenauer Djuanda şi vicepreşedintele — cuvîntarea rostită la Osaka de primul secretar dioase ale înarmării armatei vest- dreptul la aceasta. Activitatea
Hatta al C. C. al P. C. din Japonia germane cu arma atomică: noastră legată de ştiinţă pură
la mesajul din 18 martie
MOSCOVA 16 (Agerpres). derale Germane. Ambasadorul a DJAKARTA 17 (Agerpres). TOKIO 17 (Agerpres). La 17 nu contribuie de fapt la rezol Planurile de înarmare a Bun şi de aplicarea ei, activitate
TASS an u n ţă: La 16 aprilie, înmînat lui N. A. Bulganin răs Primul ministru al Indoneziei, aprilie ziarul „Akahata“ a pu varea problemei. Nosaka a ară deswehrului cu arma atomică, în care trebuie să atragem oa
N. A. Bulganin, preşedintele punsul cancelarului federal al Djuanda a avut o convorbire cu blicat textul cuvîntării rostite de tat caracterul concret şi efica meni tineri, ne impune răspun
R. F. Germane, K. Adenauer, la fostul vicepreşedinte al Republi Nosaka, prim secretar al C. C. citatea propunerilor Uniunii So nelinişteşte profund pe oamenii derea pentru eventualele ei con
Consiliului de Miniştri al mesajul lui N. A. Bulganin din cii, Hatta, în cursul dună a- al Partidului Comunist din J a vietice cu privire la interzice de ştiinţă atomişti care semnea secinţe, şi de aceea nu putem
U.R.S.S: l-a primit pe W. Hare, 18 martie 1957, , miezii de 15 aprilie. Deşi nu ponia, la mitingul de la Osaka. rea imediată a experienţelor cu ză mai jos. Acum cîteva luni să trecem sub tăcere problemele
ambasadorul extraordinar şi s-au dat amănunte asupra celor Nosaka s-a ocupat în cuvînta arma termonucleară. cîţiva dintre ei şi-au exprimat
plenipotenţiar al Republicii Fe- discutate cercurile politice sînt rea sa de problemele interne şi temerile faţă de ministrul fede politice.
de părere că Djuanda a vrut internaţionale ale Japoniei. Subliniind în continuare de ral respectiv. In prezent discu •Ne pronunţăm pentru .ibir-
Scrisoarea tînărului patriot francez Claude Marty să cunoască părerea lui Hatta pendenţa Japoniei de S. U. A. ţia în această problemă a de
adresată U. T. C. din Franţa in legătură cu rezolvarea pro Referindu-se la problema in- atît din punct de vedere militar, venit generală. De aceea, cei ce tatea pe oare în prezent lumea
blemelor din regiunile unde în terzicerii experienţelor cu arma cît şi din punct de vedere eco semnează mai jos se simt ne occidentală o apără împotriva
PARIS 17 (Agerpres). După lui Comunist din Franţa. M-trfy ultimele luni au avut loc tulbu termonucleară, Nosaka a subli nomic, Nosaka a declarat că în voiţi să arate în mod public cî comunismului. Noi nu negăm
scrie că în închisoare, glodu rări. niat importanţa rezolvării cît actualele condiţii Japonia se a- teva fapte cunoscute tuturor că teama reciprocă î-n faţa bom
cum s-ia mai anunţat, tînărul rile sale sînt îndreptate în per mai grabnice a acestei proble flă în faţa a două căi: prima specialiştilor, dar care după cît bei cu hidrogen este în momen
patriot francez Claude Marty, manenţă sp"e toţi tinerii şi ti Agenţia Anla-ra anunţă pe me în interesul viitorului între este de a urma politica ameri se pare, nu sînt încă destul de tul de faţă o contribuţie esen
al cărui tată a fost executat de nerele din Franţa care luptă baza unei declaraţii a minis gii omeniri. El a criticat pozi cană — cale nefastă pentru Ja cunoscute opiniei publice. ţială la cauza menţinerii păcii
ocupanţii hitlerişti, a fost arun pentru anularea numirii lui trului informaţiilor, Sodibjo, că ţia guvernului japonez în a- ponia; a doua este aceea a eli în întreaga lume şi a libertăţii
cat în închisoare pentru refuzul Speidel într-un post de coman ceastă chestiune, în special pro berării de sub jugul american 1. Arma atomică tactică are într-o parte a lumii. Dar cou-
de a servi în armată sub coman dă în. N.A.T.O. Claude Marty întrevederea dintre premierul punerea cu privire la anunţarea puterea distructivă a unei bom s:derăm că acest mijloc de asi
da fostului general hitlerist din timp a experienţelor care — calea independenţei naţio be atomice obişnuite. gurare a păcii şi libertăţii este
scrie că el va continua prin toa Djuanda şi Hatta s-a desfăşu nale. nesigur pe o perioadă în., .un--
Speidel.' te mijloacele această luptă. El Prin cuvîntul „tactică“ se ex gată şi considerăm că este de
La 16 aprilie ziarul „l’Huma mulţumeşte Uniunii Tineretului rat într-o atmosferă de înţele IN ANGLIA primă faptul că această armă zastruoasă primejdia oare ame
Comunist din Franţa pentru ninţă în cazul eşuării acestui
nité“ a publicat scrisoarea pe sprijinul moral ce-i acordă. gere reciprocă. Laburiştii şi conservatorii cer lărgirea poate fi folosită nu numai îm mijloc.
care Claude Marty a trimis-o comerţului cu R. P. Chineză potriva centrelor populate, ci şi
din închisoare Llniunii l’ineretu- împotriva trupelor terestre. O Nu ne considerăm competenţi
bombă atomică tactică sau un pentru a face propuneri concre
proiectil atomic are aceiaşi pu te în privinţa politici* marilor
tere distructivă ca şi prima
Trupele engleze Un mare număr de şomeri italieni LONDRA 17 (Agerpres). La „revizuirea de comun acord” a bombă atomică care a distrus puteri. Credem că o ţară atît de
au organizat „m a rş u l fo a m e i" spre Roma 16 -aprilie membrii parlamentu problemei embargoului asupra Hiroşima. Intrucît în prezent e- mică ca Republica Federală s-ar
confinuă agresiunea lui, laburişti cît şi mai mulţi comerţului cu Republica Popu xistă un mare număr de arme apăra cel mai bine în momentul
ROMA 17 ’(Agerpres)'. Ziarul cestea şomerii au reuşit să par conservatori au cerut ministru lară Chineză şi a declanat că atomice, tactice, în ansamblu de faţă şi ar contribui în primul
împotriva Yemenului „Unita“ relatează că un mare curgă 50 de km. din cei 300 de lui comerţului, David Eccles, ca revizuirea va trebui aşteptată puterea lor distructivă va fi rînd la menţinerea păcii în în
km. pînă la capitala Italiei. La guvernul să ia cît mai curînd destul de mult timp. considerabil mai mare. treaga lume, dacă ar renunţa
CAIRO 16 (Agerpres)'. După număr de şomeri din comunele 15 aprilie, însă, mari detaşa măsuri în vederea măririi volu categoric şi de bunăvoie la ar
cum transmite agenţia MEN, San Bartolomeo şi Montefalco- mente de poliţie i-au înconjurat, Declaraţia lui Eccles a pro Aceste bombe sînt caracteri ma atomică de orice tip. In ori
trupele engleze din Yemen con ne (situate în provincia Bene- i-au încărcat cu forţa în camioa mului comerţului anglo-chinez. vocat discuţii furtunoase în Ca zate ca bombe „de calibru ce oaz, nimeni din cei care sem*
tinuă operaţiunile militare. L'a vento) ,au început la 14 apri ne şi i-au trimis în comunele mera Comunelor. Conservato mic“ numai în comparaţie cu nează mai jos nu intenţionează
8 şi 9 aprilie trupele engleze au lie „marşul foamei“ spre Roma lor. Eccles n-a făcut d-ecît să re rul Robert Boothby a declarat bombele strategice create deja să participe la fabricarea, expe
atacat poziţiile yemenite din a- pentru a cere guvernului să ia rimentarea sau folosirea armei
propierea oraşului Kataba. A- măsuri imediate împotriva mi Acţiunile poliţiei au provocat pete declaraţiile sale anterioa că problema comerţului cu Chi şi. în pruuiţjJ rînd în compara atomice. Totodată, subliniem că
na „începe să ia proporţiile u- ţie cu bombele cu hidrogen. este extrem de important să se
re potrivit cărora guvernul stă nui scandal”.
2. Posibilităţile măririi puterii
ruie să obţină din partea S.U.A. distructive a armei atomice
vioane cu reacţie ale aviaţiei zeriei şi şomajului în aceste co tulburări în ambele comune, a Sub oblăduirea autorităţilor strategice nu au în general li contribuie prin toate mijloacele
engleze efectuează zboruri la mune. Chiar la începutul mar căror populaţie trăieşte în con la folosirea energiei atomice în
mică înălţime deasupra oraşu şului şomerilor, poliţia a încer diţii economice extrem de gre Fasciştii vest-germani îşi intensifică activitatea mite. scopuri paşnice, ca şi pînă a-
lui Kataba şi deasupra altor a- cat în fel şi chip să-i reţină. In In prezent o singură bombă cum dorim să participăm la re
şezări din ' apropierea oraşului urma ciocnirii cu poliţia 4 şo le. In comuna San Bartolomeo, zolvarea acestei sarcini.
de exemplu din 10.000 de locu atomică tactică poate distruge
un oraş mic, iar o singură bom Apelul a. fost semnat de 18
bă cu hidrogen poate să creeze
pentru a intimida populaţia. profesori vest-germani: Fritz
------ ? ------- meri au fost răniţi. Cu toate a- itori au de lucru numai 50. BERLIN 17 îAgerpres). în tru 25 şi 26 mai. o întîlnire în temporar condiţii inadecvate Bopp, Max Born, Rudolf
Berlinul occidental vieţii î-ntr-o regiune avînd o su Fleischmann, Walter Gerlach,
Trupele americane conjuraţi de introducerea servi prafaţă egală cu aceea a regiu Otto Hăhn, Otto Haxel. Wer-
vor înlocui trupele Publicaţia „Politik und Wirt- nii Ruhr. Cu ajutorul bombelor ner Heisenberg, Hans Kpfer-
britanice staţionate ciului militar pentru noua ar s.chauft“ care apare la Bonn pu cu hidrogen, datorită radioacti man, Max von Laue, Fleinz
blică amănunte cu privire la vităţii, încă de pe acum se poa Mayer Leibnitz. Josef Mattauch,
în Europa BISERICA C A T O LIC Ă mată vest-germană din cadrul „marea desfăşurare de forţe plă te distruge, după cît se pare, Fr. A. Paneth. Woifgang Pagi,
N.A.T.O. şi de perspectiva în nuită pentru vara aceasta de Wolfgang Ritzler, Fritz Stras-
WASHINGTON 17 (Ager zestrării Bundeswehrului cu cele 45 de organizaţii de foşti populaţia Republicii Federale. smarin, Wilhatm Walcher. Nori
pres). Wilber Brucher, minis membri ai unităţilor ¦S-S -exis Noi nu cunoaştem nici un fel Fri.edri.ch von Weizsaccher, Karl
trul armatei al S.U.A., a decla intervine în tre b urile politice din Saar arma atomică, fasciştii vest- tente în Republica Federală şi de.mijloace tehnice care să.,poa Warlz.
rat în cadrul unei conferinţe de germani îşi intensifică activita la care vor participa 7.000 de tă asigura apărarea sigură a u-
presă la Pentagon că trupele a- foşti S.S.-işti din străinătate. nor mari grupuri de populaţie, j h ecurV
mericane staţionate în Europa •-SAARBRUECKEN 17 (Ager- catolici din Speyer şi Trier par tea. După cum relatează .ziarul
vor înlocui trupele 1 britanice presy.' 'Griza ¦ de ' guvern - din tidelor creştine'din Saar, cerîn- G U V E R N U L A N G L IE I PEKIN. In seara zilei de 16
care urmează să fie retrase. du-le să colaboreze la un gu „Schwäbische Lnndcseitijng“, !3 prevede înlesniri pentru cei bogaţi aprilie Ciu En-lai premierul
Saar, izbucnită la 25 martie vern „în vederea menţinerii u- Augsburg în Bavaria a avut loc prin împovărarea celor săraci Consiliului de Stat al Republi
Brucher a anunţat de aseme prin demisia guvernului condus acum cîteva zile un miting al cii Populare Chineze a oferit
nea că va insista pentru ca re de- Ney, preşedintele Uniunii nităţii creştine în domeniul po unor fascişti notorii în frunte LONDRA .17 (Agerpres). 1956, a spus ea, numărul celor o mare recepţie în cinstea lui
crutarea obligatorie să rămînă creştin-democrate din Saar, este litic“. Această intervenţie a bi cu Otto Strasser, în scopul cre- După cum s-a mai anunţat, Ca K. E. Voroşilov, preşedintele
în vigoare în Statele Unite. Le departe de a fi rezolvată. Ro- sericii catolice în treburile in erii unei noi organizaţii fascis mera Comunelor examinează care lucrează la fabricile de au Prezidiului Sovietului Suprem
gea privitoare la recrutare o- der. membru al Uniunii creştin- terne din Saar este apreciată în te. Ziarul condamnă faptul că proiectul de buget al Angliei tomobile din Coventry s-a re al LJ.R.S.S., !a oare au luat par
bligatorie expiră în iulie 1959. democrate, însărcinat cu forma foştii nazişti îşi pot desfăşura pe anul 1956—1958. dus de ia 43.000 la 35.000 de te peste 1400 de persoane.
rea guvernului, ia declarat că cercurile politice ca o încercare din nou nestingheriţi activita oameni.
tratativele sale cu celelalte par de a impune populaţiei din Saar tea lor în Germania occidentală. Gaitskell, liderul partidului *
tide nu au dus încă la nici un o soluţionare a crizei de guvern Un grup de foşti rhiliţari na laburist, care a luai cuvîntul In încheierea dezbaterilor Ro-
rezultat. Ziarul „Frankfurter în favoarea partidului creştin- zişti sub conducerea faimosului la dezbateri, a caracterizat a- bbens, care a iuat cuvîntul în
Allgemeine Zeitung“ anunţă că democrat al lui Adenauer. general de tancuri al Wehrmach- cest proiect ca fiind inechita numele opoziţiei laburiste, a de
tului nazist, baronul Gcrv von clarat că sarcina primordială a
Schw-eppenburg, au convocat pen-
în rîndurile partidelor din Saar
a produs penibilă impresie o C a s a A l b ă a n u n ţ ă „ p o s i b i l i t a t e a c r e ă r i i
telegramă trimisă de episcopii u n e i p i e ţ e c o m u n e î n A m e r i c a L a t i n ă “ MOSCOVA. La invitaţia Co
WASHINGTON 17 (Ager rectorul serviciului de informa bil din punct de vedere social. guvernului este de a asigura
preş). Buletinul de ştiri al Ca ţii al E.C.L.A.. a declarat în
La Cairo va avea loc o conferinj;ă sei Albe anunţă că posibilita cadrul unei conferinţe, de presă Bugetul, a subliniat el, pre- stabilizarea preţurilor şi de, a mitetului femeilor sovietice, la
a unor |ări africane tea stabilirii unei pieţe comune care a avut loc la 15 aprilie la vede înlesniri pentru cei bogaţi, lupta împotriva inflaţiei.
în America Latină — după mo Washington că piaţa comună se prin împovărarea şi mai mare 16 aprilie a sosit la Moscova o
delul celor create recent în Eu află în studiul unui comitet al a populaţiei nevoiaşe. Din punct Ministrul de Finanţe Thof-
ropa occidentală — va constitui E.C.L.A. şi că va fi din nou de vedere economic, proiectul neyckroft, care a luat cuvîntul delegaţie de femei din Republi
unul din subiectele ce se vor discutată de cei 24 reprezentanţi de buget nu contribuie în nici în numele guvernului, a căutat
CAIRO 16 (Agerpres). Citind Tunisiei, Habib Burghiba, se discuta la sesiunea din mai a ai ţărilor Americii Latine la se o măsură la asigurarea stabili să justifice în fel şi chip înles ca Populară Ungară. Din dele
cercuri diplomatice, revista e- vor întruni la Cairo în cursul Comisiei economice O.N.U. pen siunea E.C.L.A. ce se va des tăţii balanţei de plăţi la creşte nirile prevăzute de buget pentru
gipteană „Roşa el Iusse-f“ scria lunii viitoare, pentru a discuta tru America Latină (E.C.L.A.L chide luna viitoare în capitala rea investiţiilor de capital sau păturile înstărite ale populaţiei gaţie fac Darie conducătoare ale
probleme importante privind Boliviei, la Paz. la încetarea inflaţiei, ceea ce, şi a încercat să dovedească că
că preşedintele Egiptului Na- continentul Africei. Antonio Ramos Oliveira, di după părerea lui Gaitskell, cons guvernul ar fi obţinut mari organizaţiilor de femei din U n
sser, împăratul Etiopiei, Haile
Selassie premierul Sudanului Data la care-va avea loc con tituie principalele sarcini ale succese în domeniul economiei garia.
Abdul-ah Khallil şi premierul ferinţa nu a fost anunţată încă. Angliei în domeniul economic.
şi că noul buget va contribui ?
DJAKARTA. La 16 aprilie a
avut loc prima şedinţă a Cabi
,%m.CXXXX5Cî^»%XX%lD<XXiDCXmOOOOCOOOCCtoC300CXXXXXXXXXX)0(XXXKXXXXX%3<XXXX?OOOCSXXXXXXXXXXXX%XXXXXXXXXXÎOOOCX) netului excepţional extraparla
De ce a fost aleasă Iordania Toate aceste uneltiri imperia Alţi laburişti au subliniat că la rezolvarea cu succes a pro mentar condus de primul minis
liste dovedesc lumii întregi a-
proiectul de buget nu prevede blemelor economice. tru Djuanda. Inafara probleme
ţinta unor presiuni Imperialiste? devărata faţă a „doctrinei Ei uşurarea situaţiei dezastruoase a După declaraţia lui Thorney- lor curente, în cadrul şedinţei
senhower” — instrument al a- pensionarilor. Laburistul Pride ckioft, rezoluţia guvernamenta
In ultimele zile, Iordania — dejucat pînă la urmă de autori Aceste acţiuni şi, în generai, demenirii popoarelor arabe şi. al a declarat printre altele că lă care aprobă bugetul a fost s-a discutat de asemenea deda-•j
stat arab independent aflat in tăţile siriene, imperialiştii nu orientarea sa antiimperialistă a infeudârii lor de către S.U.A. „pensionarii noştri trăiesc în pusă la vot. Ea a fost adoptată raţia privitoare la politica gu
imediata apropiere a Egiptului, au cedat. Voind cu orice chip să atras asupra Iordaniei atacu Anglia în condiţii materiale care cu 370 voturi contra 252.
avind graniţă comună cu Siria, creeze o breşă în unitatea ţă rile reacţiunii străine în frunte Poporul iordanian luptă din sînt o ruşine pentru omenire”. vernului care va fi citită în su
Irakul, Arabia Saudită şi Isra rilor arabe, imperialiştii au ales (ca întotdeauna) cu S.U.A. Cer răsputeri pentru a dejuca com
elul — a devenit din nou ţinta de data aceasta Iordania. Pen curile imperialiste din S.U.A., plotul imperialist. In multe o- rind în parlament.
unor presiuni imperialiste care tru a vedea de ce tocmai Ior Anglia şi Franţa a u . început o raşe iordaniene au avut loc mari
pun în primejdie pacea — abia dania a fost aleasă „cal de bă campanie — camuflată şi pe demonstraţii antiimperialiste, de Laburistul Cronin, membru al -
restabilită — în Orientul apro taie“ e necesar să aruncăm o faţă — de presiuni economice protest împotriva demisiei gu
piat. şi mijlociu. Evenimentele privire asupra politicii promo asupra Iordaniei, scontînd pe vernului Nabulsi. Potrivit ulti Camerei, a declarat că Anglia
vate de Iordania în ultima formarea Unui guvern pro-oc.ci- melor ştiri sosite, criza de gu
ce au avut loc în Iordania nu vreme. dental care să accepte „doctri vern din Iordania a luat sfîrşit. trece de fapt nu printr-o stag f e f c -----.3 i n n Q n i m C-— - 3 ^ 1
trebuie însă privite unilateral. na Eisenhower” şi să încadreze Din noul- guvern face parte şi nare ci printr-o -reducere a pro
Ele eonstituie o verigă din lan Sînt încă . vii în amintirea fostul premier Nabulsi care de
ţul necontenitelor comploturi noastră acţiuni c a : izgonirea Iordania în pactul de la Bag ţine funcţia de ministru al Afa ducţiei industriale, întrucît în VINERI 19 APRILIE 1957 '
împotriva arabilor, împotriva de la conducerea armatei iorda- dad. Pentru a ajunge [a aceasta, cerilor Externe. ultimele opt luni ale anului tre
niene a generalului englez S.U.A. au căutat să atragă de
politicii neutralităţii pozitive pe Cilubb, însoţită de o furtună de Primejdia care ameninţa Ior cut producţia s-a redus cu 2 SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
care o promoveuză o serie de proteste în occident, denunţa partea lor pe regele Husein
ţări arabe. Forţele imperialiste rea tratatului anglo-iordanian dania a fost deocamdată înlă la sută. DEVA: Tu şi camarazii t ă i; ALBA quin ; ORAŞT1E : Prietene de noapte ;
(promiţîndu-i 30 milioane do Denuta-ta laburistă Barton a IULIA : Bigam ul; APOLDU DE SUS: PETROŞANI: Ţar şi dulgher; SEBEŞ:
provoacă încordare în această turată. încă o acţiune imperia Contele de Monte Cristb ; BARU Asasinatul din strada Danie ; TEIUŞ :
vorbit despre situaţia grea a MARE: Romeo şi Julieta ; BRAD : Curg apele tulburi ; ZLATNA : Micul
listă murdară a fost dejucată. muncitorilor din Conventry, Cînd vine furtuna ; HAŢEG: Fru lustragiu ; HUNEDOARA : Jucătorul
unde în ultimul timn a crescut moasele nopţii; ILIA : Fantomele pă
considerabil şomajul. Din iunie
răsesc piscurile; LONEA: Therese Ra- de rezervă.
EMISARUL SELECŢI UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
regiune pentru a-şi impune din încheiat în anul 1948, lichidarea lari). Şi aceasta le-a reuşit. Din Poporul iordanian îşi apără c.u „doctrinei Eisenhower“ Programul 1 : 6,00 Jocuri populare fără de moarte” de Mihail Davidoglu ;
nou dominaţia acolo unde com bazelor aeriene engleze, stabili- . cauza divergenţelor ivite între vigilenţă sporită independenţa a sosit Ia Addis Abeba romîneşti; 6,30 Răspundem ascultăto Programul II: 15,44 Muzică popu
ploturile lor ar avea reuşită. rea de relaţii diplomatice cu U- guvernul iordanian şi curtea sa cucerită cu preţul a nume > rilor; 7,10 Muzică uşoară; 7,35 Atu- lară romînească ; 16,20 Muzică uşoa
Se pune întrebarea firească: niunea Sovietică. In afară de a- regală, primul ministru Nabulsi roase jertfe, mai ales acum cînd, ADDIS ABEBA 17 (Ager zică populară de pe întregul cuprins r ă ; 18,10 Muzică populară romîneas
de ce a fost aleasă tocmai ior ceas/a, exprimînd voinţa poporu a fost silit să prezinte la 10 din nou, cercurile imperialiste pres). Venind din Yemen, Ja- al ţă rii; 9,00 Muzică de estradă ; că; 18,55 Sfatul medicului: .R egi
dania ca ţinta unor presiuni, im lui iordanian, guvernul Nabulsi aprilie demisia cabinetului său. atentează la unitatea statelor .mes Richards, trimisul special 10,30 La microfon Rodica; 11,03 Mu mul alimentar în gută” ; 19,Oii Mu
perialiste. Se ştie că în Siria (demisionat sătpămîna trecută), Ca la comandă, la graniţa din arabe. El e ferm hoiărît pe po al preşedintelui Eisenhower, zică uşoară; 12,35 Muzică tradiţio zică uşoară romînească; 19,25 .Me
pentru a „explica“ ţărilor din nală de nuntă; 14,00 Melodii popu ridiane.
serviciile de spionaj imperialis s-a pronunţat consecvent pentru tre Iordania şi irak au fost ma ziţiile sale şi nici un fel de u- Orientul mijlociu şi apropiat lare; 14,40 Concert de estradă; 17,19 Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
te au organizat nu de mult un o politică de neuiraliiale, îm sate trupe irakiene. chipurile „doctrina Eisenhower“, a sosit Aăuzică uşoară; 17,50 Muzică popu U,00; 13,00; 15,00; 17,09; 19,(H); 22,00;
vast complot tinzînd la înlocu potriva pactelor miliiare agre pentru u feri iordania de un c- neltire imperialistă nu-l va pu la .Addis Abeba. îndată după lară romînească.; 19,10 Din cele mai 23,52 (programul I): 14,00; 16,00;
irea actualului guvern, cu un sive şi a ,,doctrinei Eisenho veniual atac din partea israe tea abale de la drumul pe care frumoase cîntece; 19,55 „Noapte bună, 13,00; 20,0 0 ; 21,0 0 ; 23,00 (progra
guvern pro-occidenlal, complot wer'' (lot aţii de agresivă). lului.' şi l-a ales. - sosirea sa Richards a fost pri copii” : „Din aventurile lui Chiodino“ ; mul U i.
mit'de împăratul EtiopieV Haile 20,15 Teatru la microfon: „Noi, cei
, C. MACOVEI Selassie.
Reducţia !si administraţia ziarului tur. b Marne nr. 9, 7etc!on: 188—189. Tuxa plătită in nurrierar cvnţorm uprobăni Direcţiunii Generale R.l .1J{. nr. zob.jzn am o uoicmoft t Ib-ib — 11parui întreprinderea Pollgraj ică Ml Mai" — DEVA.
